1,791 matches
-
07/optimism-2009.html Am fost acolo. Mi-a placut. am așteptat să se trezească vreo femeie și să zică : păi : stai așa ! de ce suntem noi în acest “discursul /spici ” de optimism separate de barbati că la arabi ?! dar mă rog ! muierile românce ?!? drăguțe ! înțelegătoare! conciliante ! pe langă moldovence , ucraniene - ele -, trec drept cele mai “ieftine” în europa ! fără să ridice vreo pretenție ( mă rog ! tariful în schimb ! ) p.s. singurul bărbat care a amintit într-o “doară” acest “fenomen-fenomenologic-discret” a fost tipu
Ce am spus la Optimism2009 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82718_a_84043]
-
ucraniene - ele -, trec drept cele mai “ieftine” în europa ! fără să ridice vreo pretenție ( mă rog ! tariful în schimb ! ) p.s. singurul bărbat care a amintit într-o “doară” acest “fenomen-fenomenologic-discret” a fost tipu V. Maxim ! halal societate OPTIMISTĂ ! Valeu ! și muierile au aplaudat și s-au excitat ! auci ! comic ! un commet a intrat la moderat și al doilea nu ? zău ! ce ți-e cu căile domnului Slab, prea slab. Chiar se putea mult mai mult.
Ce am spus la Optimism2009 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82718_a_84043]
-
Ironia ta mă omoară. Ești genial.O să-ți explic diferența între balada populară și manea. Autorul baladei e anonim iar autorul manelei e plin de bani. În rest asemănările sunt ușor de sesizat. Diferența majoră? Miorița nu se cîntă cu muieri care dau din buric și cu o gașcă de ‘preteni’ care să dea la dușmani ‘război’. Copilul tău nu a spus nimănui că vrea să fie ca vreun cioban mioritic sau nemioritic, dar a spus că vrea să fie ca
Yet anOtherinconvenient truth by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82964_a_84289]
-
Penelopei pun fruntea în afund culcuș fierbinte eu sânger încă-n trânte cu ciclopii sau rătăcesc pe mări cu oseminte'' rănile trecutului rămân veșnic deschise, dureroase, răni pe care nici desmierdările iubitei nu le pot vindeca: ,, Cu dornice săruturi ne-ntrerupte muierea îmi desmiardă la-ntâmplare pe piept, pe brațe, rănile din lupte, crezând că urma lor nu mă mai doare''. El însuși în întregime este o rană invizibilă celorlalți, asemenea plânsului lui Ulise, iar săruturile iubitei se confundă cu cele ale
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
se metamorfozează în trecut, iar trecutul țâșnește în prezent: orice s-ar întâmpla, eroul a rămas pentru totdeauna ,,sub zidurile Troii'': ,, Din nou mă pierd în valuri cu năierii mă prind, din nou, în lupte cu strigoii, alunec dintre coapsele muierii și mă-ngrop iar sub zidurile Troii. Eu am rămas sub zidurile Troii!'' (Radu Gyr, Întoarcerea lui Ulise) Indiferent de adevărurile istorice ale războiului troian este, asemenea atâtor fapte ale trecutului grec și roman, cel puțin pentru europeni o realitate
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
cinstea fiului tău! - Pentru întâlnirea noastră! Și să nu fie ultima... Kuzin înfulecă repede ceva și începu: - Cum s-a întâmplat la noi e teatru curat. Eu lucram la secția de mecanică navală. Eram holtei. Am făcut cunoștință cu o muiere. Și ea era nemăritată. Urâtă - n-aș spune - e gânditoare. A început să vină de capul ei, genul spălat, călcat... Am început să trăim împreună de Paște... Mint, de Sfânta Paraschiva... Altminteri, după lucru, era pustietate... Cât poți să te
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
timișoara.com); "ne-a zis: "dă-l încolo că nu-i mai trebe nimic!"" (ib.); "că la noi îs magazine da numa ce-ți trebe nu găsești" (Cotidianul 5-11. 03. 2001); "Nu-mi trebe să văd. Mi-or povestit niște muieri..." (Cotidianul 19-25.02.2001); "Ăsta, lui îi trebe cărămizi din Odiesa" (infotim.ro); "îmi trebe gozăriță, cuțât, trei boabe de t'iper, o țâră de poprică" (thinquest.org; despre Țara Lăpușului); "Amu, trebe să-i cresc oameni în lume. Altădată
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
-ți revii! Dar să zicem că mai și glumim, și că gluma e tot un fel de vorbă! Treaba aia, cu cămașa, și mie mi s-a părut o prostie! Un fel de a intra satul sub fusta femeii! Iar muierea Își are rostul ei! Nu se poate despuia, așa, În văzul lumii, că vrea mahalaua, Bircă, beat, sau eu, că mi s-a urcat la cap. Dar de stat, trebuie să stea! Altfel, unde mai e respectul?...Față de bărbat, față de
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
l-a băgat devreme de tot în pământ pe bărbatu-su, tatăl celor trei flăcăi ai lor, "tari de virtute dar slabi de minte" încât ea a ajuns acum capul familiei, un matriarhat foarte sever. După ce bate "cinci-șase sate", strașnica muiere îl însoară pe flăcăul cel mare cu una "nu prea tânără, înaltă și uscățivă, însă robace și supusă." Nu contează frumusețea, care e ca floarea din poiene, cum suflă vântul, se duce. Frumoasă, dar neîndemânatecă. Ce să te faci cu
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]
-
lui Mary Poppins sau Sunetul muzicii, după cum ți-ar sugera denumirea românească. De fapt, în trecerea de la Traficantul de arme la această peliculă, te miști de la violența colectivă și organizată la una individuală și organizată ad-hoc. De către o trilogie de muieri (Maggie Smith și Kristin Scott-Thomas merită laurii) care dețin monopolul puterii și frîiele bărbaților. Tot comedie neagră, dar, la nivelul scenariului, mult diluată dar și consistent mai subtilă decît Traficantul de arme. N-are cum să nu îți pară rău
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
de a scrie despre el datează chiar din vremea vizionării de la Cluj, dar ce anume nu e clar și tare mi-ar veni să mizez pe un "stream of consciousness". Dar prefer oportunismul: cum studii neurologice recente au demonstrat că muierile sînt mai analitice și că mingea intuiției își are domiciliul în terenul bărbaților, o să o iau bătrînește și rațional. Ca și Tristram Shandy: A Cock and Bull Story, pelicula lui Gilliam pornește de la interpretarea (foarte personală) unui text literar, anume
TIFF-ul dulce și te duce by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10501_a_11826]
-
tranziție, un om grozav de leneș. De leneș ce era, nici îmbucătura din gură nu și-o mesteca. La televizor nu se uita, politică nu făcea, în sindicat nu era înscris, iar de citit, citea numai reviste de-alea cu muieri dezbrăcate, dar și alea destul de rar. Oamenii din orașul lui, care era o capitală îndepărtată, de prin sud-est, se mirau din ce trăiește. Dar se vede treaba că leneșul avea proprietăți care-i rentau, bani puși prin bănci, că, fără
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
s-a întâmplat, nu i-a mai ars de coborât prin pădure și de dus la cișmeaua lui Trică. S-a întors pe drumul de pe spinarea dealului, pe unde venise în zori, și nu s-a mai oprit până acasă... Muiere-sa, Ghina, împreună cu copiii, încă de dimineață, după căutări disperate prin casă și magazie, prin curtea din dos și prin grădină, prin sat, pe malul Dunării și pe deal la gropile de pământ, negăsindu-l în nici un loc, îl dăduseră
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
păzitori rătăciți într-o unanimă părere de rău; Nu a fost cel puțin unul fără păcat: Ca lumea întreagă de altfel în cădere Liberă cu îngerul ei global neomologat. Pactul cu îngerul La trecerea peste pârâul Iabocului Cu tot tarhatul: muieri și plozi și mulțimea de daruri Pregătite anume să-1 îmbuneze pe Isav Pentru nemernicia de altă dată când îl prădasem De binecuvântarea tatălui nostru de pre pământ. Și-n noaptea aceea în gândul meu se amestecaseră Toate acestea născând o
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
de-nvățați! Ci tu îmi ceri să-ți înțeleg orbește, Fără-ntrebări și gesturi de prisos, Oh, locul mirosind dumnezeiește A taină putrezind suav în sos? Îngăduie-mi un timp, măi dă-mi din mierea Ce-o tăinuește-n scorburi moi muierea...
Cînd fluturii dau iama peste trupul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8092_a_9417]
-
taică-său, ce nume ca lumea-i găsise!) și toți i-l rosteau cu subliniat respect, fiindcă toți se uitau la el ca la tartorele lor. Ce mai, el nu mișca niciun deget, dar îi punea pe alții la treabă: muierile proaste și puradeii ciordeau de pe unde se nimerea tot ce prindeau. Parfumeturi, adidași, telefoane, câte și mai câte. Le duceau în țară și le vindeau. Dar și alte afaceri, mai scârboase, a pus la cale: cu mașini, cu carduri, cu
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
iar eu porcul, conform proverbului sfânt-românesc: fiecare ia ce poate. Nevastă-mea ștrincănește fără întrerupere de douăzeci și șapte de ore, după ce i-am verificat cunoștințele istorico-literare pe bază de documentar Discovery privind viața și activitatea lui Ulise și a muierii lui, Penelopa... Așa că vă așteptăm aici, în mijlocul naturii, că avem de toate, minus Ion Il... Se întrerupsese convorbirea tocmai când să pronunțe numele fostului președinte. Sigur că m-am supărat: hai, să fi fost numele lui Adrian Năstase care, oricum
"Iliescu, nu uita, revocarea-i arma ta"... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12171_a_13496]
-
dracului) - sau cel antepus, și mai expresiv, presupunînd elipsa unui verb copulativ: "ai dracu francezii ăștia, ne spune adevarul!" (fanclub.ro). Sau construcția, probabil contaminată, greu de interpretat sintactic, discutată de Alf Lombard în 1965 (tiparul "Arz-o focul de muiere!"): "dați-o dracului de treabă"; Voi n-auziți, fir-ar mama ei a dracului de treabă !?!" (revistarespiro.com) "Dracu' să-l ia de monitor vechi" (sfera.ev.ro); "s-o ia dracu de lume" (geocities.com). Se poate chiar considera
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
Da' eu n-am familie, domnule, nu e nimeni prin casă, nu mă poate pune nimeni la punct? Păi numai idei fixe am. Dimineață am vrut neapărat firme de făcut curat în casă. Ne-am boierit, rați ale dracu' de muieri puturoase, nu mai știm să dăm cu cîrpa, ne trebuie firme, alea, alea. Lenea e cît Casa Poporului, ce mai. Fratele din Canada mă învață tîmpeniile astea? De ce nu plec și eu acolo, dacă e așa de bine? Că-i
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
cât un bob de mei. Mai umblată decât Rița, Amfilofia o puse imediat la curent cu evenimentele" Cică fata care păzea gâștele ar fi fost fata lui Roșu împărat și că nevastă-sa, decedând, se însurase cu o viperă de muiere care o prigonea pe fata făcută cu aia de murise. împăratul, prost de încrezător, ca toți bărbații din lume, pe care poți să-i duci de nas cum vrei" Și ce crezi, Rițo? Vipera i-a luat fetii și auzul
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
iese de acolo și face propria lui activitate polițienească. Iar femeile, of, avem polițistă lesbiană, stripteuză cu ambiții de avocat și o pleiadă de prostituate-luptătoare, care împușcă și atacă îmbrăcate în lenjerie intimă. Da, voila un alt film în care muierile sunt doar motoare narative, iar bărbații sunt machos. De altfel, virtuțile pe care le postulează pelicula sunt forța brută și rezistența la durere, materializată în capacitatea de a nu țipa. Dacă nu v-ați prins până acum, s-o spun
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
distins pe Șolohov ca pe "un om genial": Nu pentru că l-am cunoscut îndeaproape, noi ne tutuiam. Așa cum a descris el în Donul liniștit dispariția căzăcimii, n-a descris-o nimeni. Dar despre literatură nu-i plăcea să vorbească. Despre muieri, despre chefuri, despre anecdote da, despre orice, dar nu despre literatură. Nu voia, era sătul, pesemne". Poate tocmai de aceea și-a exprimat laconic opinia despre Cavalerul Stelei de Aur: "Mergeam odată de la o sesiune a Sovietului Suprem, am ieșit
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
totul se reduce la futut! Cine nu înțelege asta degeaba bate câmpii cu sentimentul românesc al ființei, schimbarea la față, românii după '89 sau cerul văzut prin lentilă... Cerul văzut prin sticla de băutură poate... În beție și între cracii muierii este viitorul și trecutul nației! Uite aici România palpabilă și sănătoasă! Trăiască pizda, bă! Restul e neant și, după mine, poate să se ducă la dracu." Doar două povestiri reușește cu adevărat Dumitru Ungureanu în acest volum. Amanta anului 2000
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
și contradictorii în formule laconice extrem de juste: "La noi nu era posibil să cheltuiești bani așa, pur și simplu. Pentru asta îți trebuiau relații", "La noi acasă nu era nevoie de reclamă ca să-i convingi pe oameni să mănânce ceva", " Muierile sunt acele ființe care-i înăbușă pe bărbații tineri cu sânii lor", "America e când bărbați în maiouri conduc mașini galbene și numără bani verzi de hârtie", "Pe măsură ce trecea timpul, extratereștrii mi se păreau tot mai puțin importanți, în schimb
La vita e bella by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11807_a_13132]
-
o mai pățise cu o doamnă onorabilă, scoasă la pădure de nașul ce-o cununase cu un an în urmă, într-o noapte, când finul, bătrâior, plecase cu treburi la conac. Lichiorul dulce s-a înșurubat pe nesimțite în oasele muierii, astfel că, după ce l-au dus pe naș acasă, femeia nu se mai putea da jos din birjă, de-a trebuit Spilka s-o ia în spinare ca pe-un sac de cartofi. Noroc că nu era grea. A așezat
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]