1,250 matches
-
de natură mesianica a Credinței ortodoxe și vreau să slujesc acestei Credințe în mod desăvârșit până la moartea mea. Îi iubesc pe oameni și, pentru mântuirea lor, urmez drumul Crucii”. (Sfanțul Valeriu Gafencu) Zorii primăverii anului 1953 a adus familiei de munteni creștini din Vlașca, Alexandru și Georgeta-Elisabeta, un Mărțișor divin, un suflet cu hâr: pruncul Gabriel. Toată copilăria să a fost o Dumbrava minunată a bucuriei. Educația i-a fost călăuzita de ființele cele mai dragi: Mama și Bunica-Dăscălițele de
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
-napoi în Vale Moș Timpul răgaz nu mai dă Celor din Vale..., să mâie la luptă. Zamolxe Părinte Străbun, Ce ține în mâini Piatra cea Sacră Străbunii cu toți laolaltă Deceneu cu Leandru și Omul Getic-Copilul cu Inimă de Aur Muntean, cu Lup Alb, Străjerul și cu Vuiet de Stâncă Pelasg-Fiul Cerului și al Pământului, cu Fiul Muntelui. Timpul din urma-sosit Cu toții sunt gata de luptă S-alunge stirpea păgână Aciuată-n pământ străbun și glie sfântă Hoarde nebune, ce spumegă
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1483167509.html [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
Mihai Viteazul în incinta fostei Mănăstiri Franciscane din Cetatea orașului. În 1809, preotul reformat Nemes Gábor, într-un memoriu dedicat Bisericii Reformate din Cetate, amintește de acest mic paraclis pictat în stil bizantin, presupunând că a fost ctitorit de domnitorul muntean pentru a-i servi ca loc de închinăciune în timpul vizitelor sale în oraș” (Ioan Eugen Man, „Târgu-Mureș, istorie urbană de la începuturi până în 1850”, Târgu-Mureș, Ed. Nico, 2006). Mai mult decât atât, avem informația că, în incinta Cetății, pe aripa către
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_a_vrut_ca_odata_cu_al_florin_tene_1374591276.html [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
popoare. Sunt mii și mii formele pe care le poate lua efortul însingurării la oamenii din lume. Unii au ajuns-o, imitând, cu duhul și cât este cu putință unui mirean, modelul sihaștrilor. Mă gândesc, îndeosebi, la acel strălucit voievod muntean care a fost Neagoe Basarab, despre care se spune că, sub grijile domniei, trăia rugăciunea isihastă, rugăciunea minții. De altfel, după pravile, aceasta este calea împăratească a trăirii ortodoxe. Alții își călesc duhul însingurării evadând, la vreme potrivită, în locuri
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
din 1859 ne apare, astfel, firească în contextul politic al momentului. La 24 Ianuarie/5 februarie 1859, Adunarea Electivă a Valahiei a ales drept Domnitor, tot pe Colonelul Alecsandru Ioan I. Entuziasmați de victoria obținută de confrații unioniști moldoveni, deputații munteni din Adunarea Electivă au dat votul lor, la 24 Ianuarie 1859, aceluiași Colonelului Alecsandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Convenției de la Paris, dorința națiunii române. Mihail Kogâlniceanu a dat citire, la acea dată, adresei către „ Adunarea suroră
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
N.Iorga , Studii și documente , vol IV , București , 1902, p. 20. 13.Relatată de preotul Haralambie Tudor de 85 de ani din Izverna . Cronica Țării vorbește de Izverna ca loc de trecere și de Stoica cel Bătrân , călăuză . 14. Cronicari munteni . Letopisețul cantacuzinesc, în vol I , București , 1962, p. 151. 15. Ibidem , p. 152 ; Radu Crețeanu , art cit ,p. 941. 16. Radu Crețeanu , art .cit, p. 941. 17. A.O. V , 1926 , nr.27, p.340. 18.Radu Popescu , Istoriile domnilor
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
I , București , 1962, p. 151. 15. Ibidem , p. 152 ; Radu Crețeanu , art cit ,p. 941. 16. Radu Crețeanu , art .cit, p. 941. 17. A.O. V , 1926 , nr.27, p.340. 18.Radu Popescu , Istoriile domnilor Țarii Rumânești , în Cronicari munteni , vol. I, p. 373. 19.Radu Crețeanu crede că acesta nu a murit la Șoplea , că s-a întors la Ciovârnășani sau la Topolnița , trăind cel puțin un an după bătălie (ibidem p. 944 ) .Greu de crezut . Referință Bibliografică: DR.
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
și au mers de i-au sărutat mâna”(5). Domnului Țării Românești, Io Constantin Brâncoveanu Basarab, voievod, da când Dumnezeu cu domnia l-au încoronat, pentru întamplările ce în pământul acesta în zilele măririi sale s-au întâmplat, (în Cronicari munteni, Vol. II, București, 1961, p.9) Urcușul spre domnie este o adevărată poezie care conferă istoriei o spațialitate și un discurs pe care doar tainele îl dezvăluie din când în când. Singură poezia desfoliază și în lumină neîntinată arată sensurile
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400978719.html [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
1945, p.200-210; Nicolae Iorga, Constantin Voda Brancoveanu. Viata si domnia, Valenii de Munte, 1914, integral. 4 Radu Greceanu, Începătura vieții luminatului și preacreștinului. 5 Istoria Țării Românești de la octombrie 1688 până la martie 1717 - Cronica anonimă despre Brâncoveanu, în Cronicari munteni, vol. II, București, 1961, p.275-277; C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, București 1971, p.406-407 6 Dan Bodea, Cogito 7 M. Mignot, Histoire de l'empire Ottoman, vol. IV, Paris
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400978719.html [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
din 1859 ne apare, astfel, firească în contextul politic al momentului. La 24 Ianuarie/5 februarie 1859, Adunarea Electivă a Țării Românești a ales drept Domnitor, tot pe Alexandru Ioan I. Entuziasmați de victoria obținută de confrații unioniști moldoveni, deputații munteni din Adunarea Electivă au dat votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiași Alexandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Convenției de la Paris, dorința națiunii române. Mihail Kogâlniceanu a dat citire, la acea dată, adresei către „ Adunarea suroră din
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1395638992.html [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
sunt exterminați. Rusificarea forțată și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de peste Prut au dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-la-montreal-pe-31-august-2013-2/ [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
Cronica“, nr. 29 din 18.VII.1980; de asemenea în amintita carte a dr. I.H. Crișan, precum și în multe scrisori primite de la istorici (prof. Radu Vulpe, Dinu C. Giurescu etc.). Încă B.P. Hasdeu spusese că „dacii au fost poporul cel mai muntean“ (Studii istorice, B., 1973, p. 54), iar N. Iorga scria că „dacii poartă în izvoarele romane și numele de lungă durată și, de la un timp, și de mare faimă, de oameni ai muntelui“ (Studii istorice, I, B., 1971, p. 64
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
multă ușurință s-a trecut și peste afirmația lui N. Densușianu că în vechime dacii mai erau numiți Dai sau Davi (Strabo, Plaut Terențiu, Horațiu) și erau considerați ca un popor de munteni: astfel că Davi nu însemna altceva decât „munteni“. (Dacia preistorică, passim). Suntem în măsură să venim cu câteva precizări. Astfel, în domeniul indo-european întâlnim cuvântul sanscrit da „munte“ (Emile Burnouf, Dictionnaire classique sanscrit-français, Paris, 1866, p. 308), iar corespondentul vedic dhasas (idem, p. 345) pare a fi în
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
anul 1500, mănăstirea este ocrotită de domnii de peste Carpați. Peregrinările, schimbul de cărți, de antimise și alte obiecte de cult, între români, au fost permanente, astfel că aici se găsesc cărți de cult tipărite și donate de domni și ierarhi munteni și moldoveni. Deși a căzut pradă tunurilor generalului Bukow, mănăstirea a fost refăcută, dar la puțin timp, o nouă furtună se abate asupra ei. Stăpânirea străină pedepsește pe călugării și credincioșii din jur, care au participat la răscoala lui Horea
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
specifice zonei. Așadar, dincolo de frumusețea lirică de necontestat, ne ancorăm și în frumusețea realității satului de munte. Povestioarele au fost publicate separat în numerele publicației Caiete folclorice Argeș și au atras încă de la început atenția prin stilul scrierii (un Creangă muntean în variantă feminină) și prin modul raportării la viața consătenilor. Grafica deosebită a fost realizată de nepoata autoarei, Andreea Bădescu. Cartea Cameliei Sighiartău oferă prilejul unei întoarceri în lumea unei copilării luminoase, acea lume a satului nealterat de obiceiuri citadine
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1471954704.html [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
un cadru sărbătoresc, elevii claselor primare ai Școlii Movila Miresii, instituție de învățământ a cărei director este prof. Brezuică Mirela, s-au adunat și au dat tonul unei frumoase activități extracurriculare. Aceștia au redescoperit povestea Micii Uniri, când moldoveni și munteni, animați de aceeași cauză, s-au unit în cuget și simțiri. Programul școlarilor a constat în interpretarea unor cântece și poezii patriotice, în vizionarea unui material PPT despre Domnul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, precum și o expoziție de desene reprezentative, realizate
PRIVIND ÎNSPRE TRECUT… de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1453484109.html [Corola-blog/BlogPost/354466_a_355795]
-
sale generații de întemeietori, cu inerentele ei erori, stângăcii, căutări de forme și structuri adecvate realității istorice si estetice, după cum afirma în „Mărturisenie”, articol apărut în Foaie pentru minte,inimă și literatură nr. 30 din 1845. Prin prietenia arătată scriitorilor munteni, sprijină și Asociația literară care se înființase la București în 1847, și care va deveni în 1866, Academia Română. Prin activitatea sa a fost unul dintre primii fondatori ai literaturii române despre care putem vorbi începând cu anul 1830. Va muri
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1435830372.html [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
de prin stepele asiatice, precum goții, avarii, gepizii, vandalii, hunii, ungurii, pecenegii, cumanii, uzii, mongolii, tătarii, slavii și alte populații călcătoare pe plaiurile sfintei Dacii, părăsită de romani. Cică, din amestecăturile astea s-au format populațiile numite bănățeni, olteni, ardeleni, munteni, moldoveni și dobrogeni. De unde români și, mai ales, dacoromâni, după atâta vânturătură de stepă?! Din cauza asta, specialiștii istorici „români” consideră că Istoria populațiilor călcătoare pe teritoriul României nu se poate numi „Istoria românilor”. Nici măcar „Istoria României”, pentru că este vorba doar
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
înlăturarea suzeranității otomane. După ce instituția domniei fusese la discreția boierimii și a grupărilor sale, în această perioadă se remarcă tendința de întărire a autorității domnești. Afirmarea în răsăritul Europei a Rusiei, ca mare putere, i-a determinat pe unii voievozi munteni si moldoveni să întrevadă în aceasta un sprijin impotriva turcilor, stabilind contacte diplomatice cu noua putere, in speranța unui ajutor eficace. În 1688 a fost ales domn al Țării Românești marele boier Constantin Brâncoveanu, fiul lui Papa Brâncoveanu si al
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
Giurgiu (Libra Film) Regia: Tudor Giurgiu UN ETAJ MAI JOS (România - Franța - Suedia -Germania) Producător: Dragoș Vîlcu (Mulți Media Est) Regia: Radu Muntean CEL MAI BUN REGIZOR (LUNGMETRAJ) DAN CHIȘU BUCUREȘTI NONSTOP TUDOR GIURGIU DE CE EU? RADU JUDE AFERIM! RADU MUNTEAN UN ETAJ MAI JOS CORNELIU PORUMBOIU COMOARA CEL MAI BUN ACTOR ÎNTR-UN ROL PRINCIPAL (ÎNTR-UN FILM DE LUNGMETRAJ FICȚIUNE) TEODOR CORBAN Pentru rolul COSTANDIN din filmul AFERIM! GHEORGHE IFRIM Pentru rolul ACHIM din filmul BUCUREȘTI NONSTOP EMILIAN OPREA
Nominalizările celei de-a 10-a ediții a Premiilor Gopo by http://www.zilesinopti.ro/articole/11432/aferim-favorit-la-premiile-gopo [Corola-blog/BlogPost/98506_a_99798]
-
spre a scoate asemenea cărți din bibliotecă. Rucărenii au cunoscut bine mișcare revoluționară pașoptistă, mai ales că în Rucăr se refugiase guvernul provizoriu revoluționar de la 1848 în frunte cu Nicolae Bălcescu. În ce privește învățământul, Proclamația de la Islaz - documentul programatic al revoluției muntene, prevedea la articolul 16, "instrucție egală și întreagă pentru tot românul de amândouă sexele". Tot așa de scump și sfânt le era art. 13 din Constituție privind eliberarea clăcașilor. De aceea ei s-au avântat în vâltoarea revoluției. La Muscel
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/355823_a_357152]
-
coordonată în comerțul european, îndeosebi pentru secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Integrându-se în negoțul pontic-mediteraneean prin prezența acestor italieni la Dunărea de Jos, Dobrogea va fi un bastion înaintat al comerțului românesc, atrăgându-i pe voievozii munteni sau moldoveni ce vor să stăpânească pentru scurt timp legitimul ținut dintre ape pentru care rațiunea de a exista nu putea fi alta decât cea legată de cursul Dunării și al Mării Negre-comerțul. Summary Since XIII century due to the
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
ar fi orit să ocupe sau măcar să-și exercite supremația comercială a acestei regiuni. Integrându-se în negoțul pontic-mediteraneean prin prezența acestor italieni la Dunărea de Jos, Dobrogea va fi un bastion înaintat al comerțului românesc, atrăgându-i pe voievozii munteni sau moldoveni ce vor să stăpânească pentru scurt timp legitimul ținut dintre ape pentru care rațiunea de a exista nu putea fi alta decât cea legată de cursul Dunării și al Mării Negre-comerțul. Bibliografie 1 Andreescu, C.,,Așezări franciscane la
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
europeană în epoca modernă. București, 1984. [11] Ștefan Zeletin susținea într-o serie de lucrări aceastră idee, aprobată de majoritatea istoricilor. [12] Între sârbi și români au existat strânse legături încă din vremea lui Ștefan Dușan. În anul 1360, voievodul muntean Nicolae Alexandru Basarab († 1364) dădea de soție pe fiica sa Anca țarului Ștefan Uroș, fiul lui Ștefan Dușan. Numele domniței valahe este amintit de pomelnicele sârbești (vezi pr. Nicolae Șerbănescu, Legăturile bisericești, culturale și politice între români și sârbi, în
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481536603.html [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
parte componentă ardeleană. Tatăl artistei este din Vrancea. Așadar, Anamaria preia de la tată un dram de fire tumultoasă, moldovenească, dar și un dram de temperament contemplativ cu rânduiala lucrurilor și necăderea în greșelile grabei, înzestrări morale preluate de la mama sa, munteancă de la Buzău. Iată, de aceea seamănă artista Anamaria Botezatu snopului de in care, împreunând tot ce hrănește câmpia, adună o diversitate florală de rară frumusețe, așa cum se întâmplă, în modul niciodată justificat după înțelegerea umană, și cu Anamaria, îmbrățișând, de
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411703862.html [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]