1,153 matches
-
niște milionutze de euro ) este chiar atât de incredibil să se priceapă că preferințe sunt dependente și de confortul care determină oarecum și “statutul social” ? nu ! morală : până la urmă toate aceste apeluri ( o fi bine? ) se adresează aproape în exclusivitate muritorului de rând . dar la urma urmei nu e rau pentru că muritori de rând sunt predominant comparativ cu cei “10.000″ privilegiați ai unei societăți
Parbrizul nu desparte două lumi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82715_a_84040]
-
Stă de pază - Pe-alesii Săi Îi binecuvântează. 4 1. Raspunde-mi când Te strig ! Fă o minune ! Salveaza-ma din strâmtorări și chin ! Ai milă, când Te chem. Spre Tine vin Cu inima, si gând, si rugăciune... 2. Voi, muritori, cât veți batjocori Mărirea mea ? Răspundeți, câtă vreme Veți Îndrăgi insulte și blesteme, Nimicnicii, minciuni și nerozii ? 3. Atât să știți : că Domnul Își alege Pe-acela care-L teme. Pe acel Ce strigă cu nădejde către El. 4. Deci
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
lipsa unui portret fidel al lui Shakespeare. Ca să îi vedem figura nu trebuie decât să ne uităm în oglindă. El suntem noi, oameni obișnuiți, care îndură de toate, animați de ambiții modeste, preocupați de bani, victime ale dorinței, mult prea muritori". Anthony Burgess. Shakespeare. Traducere din engleză de Sorana Corneanu. Editura Humanitas, 2002
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
adus o contribuție decisivă - și cu viața lui plătită - la victoria aheilor, într-un moment în care absolut tot părea pierdut. Și poate că nici chiar pentru prietenia sa proverbială cu Patrocle. Ci, mult mai curînd, pentru că era om, deci muritor și vulnerabil. Să nu îl compătimim totuși prea mult. În fond, e un personaj de epopee. Iar dacă tot recitim cu atenție Iliada, nu-mi aduc aminte ca vreun exeget, vreodată, să fi condamnat felul imund în care Ahile a
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
și creștinii iubesc pe dușmanii lor (Mt. 5, 44; Lc. 6, 27). Sufletul este închis în trup, dar el Ține trupul; și creștinii sunt închiși în lume, ca într-o închisoare, dar ei Țin lumea. Sufletul nemuritor locuiește în cort muritor (2 Cor. 5, 1; 2 Pt. 1, 13); și creștinii locuiesc vremelnic în cele stricăcioase, dar așteaptă în ceruri nestricăciunea. Sufletul chinuit cu puțină mâncare și băutură se face mai bun; și creștinii, pedepsiți în fiecare zi, se înmulțesc mai
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
au luptat pentru adevăr așa de mântuială, ci au rezistat silniciei aprige și de neîndurat a diavolului cu atâta statornicie și cu atât curaj ca și cum ar fi luptat în trupuri de piatră și de fier, nu cu trupuri stricăcioase și muritoare, ca și cum de aici, de pe pământ, s-ar fi schimbat într-o fire nepătimitoare și nemuritoare, care nu se pleacă nevoilor amare și dureroase ale trupului. Ca niște fiare sălbatice, crude și nemiloase, călăii, înconjurându-le trupurile, le găureau coastele, le
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Dar el a răspuns: Nu gândești nici drept, nici folositor, împărate. Căci cel care este învățat să nege cu ușurință și să disprețuiască pe Dumnezeu tuturor, disprețuiește foarte ușor și pe împărat, care este el însuși o parte a naturii muritoare. Și dacă este demn de cel mai mare chin cel care disprețuiește sceptrul tău, împărate, merită să fie dat tuturor chinurilor cel ce neagă pe Creatorul a toate”. (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a X-a, capitolul XXXI, în PSB
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și de gând și de voință. Definiția aceasta a muceniciei n-o dau eu, ci Pavel, care grăiește așa: În fiecare zi mor (I Cor. 15, 31). Cum mori, Pavele, în fiecare zi? Cum e cu putință ca un trup muritor să moară de nenumărate ori? Prin voință, răspunde Pavel, și prin aceea că ești gata totdeauna de moarte! Dumnezeu a grăit la fel. Avraam nu și-a mânjit cuțitul în sânge, n-a înroșit jertfelnicul, n-a jertfit pe Isaac
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
-o tot așa între neatenție și indiferență viața fiindu-ți din abundență din de profundis clamavi ad te Domine - doar atât din psalm cunoscând în limba latină moartă care la Judecata de Apoi va cunoaște și ea Învierea ca orice muritor; de profundis - doar atât cunoscând în latină în continuare având nevoie de un traducător în franceză pentru a-i spune celui căruia mă adresez : J’espère en l’Éternel, mon âme espère, et j’attends sa promesse.
Situație poate chiar stare by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3871_a_5196]
-
Ființa mărturisește ceea ce n-a putut fi Lumea înciudat crispat congestionat Cuvîntul mărturisește ceea ce n-a putut fi el însuși. Frigul perpendicular Frigul perpendicular pe propria sa încremenire aerul frecat de zgomot se-aprinde cum un chibrit un mic vid muritor aidoma unei ființe începură să facă drumul înapoi toate intersectîndu-se bulucindu-se într-o oglindă ce se teme de lucruri cum un copil se teme de-ntuneric. Final Nici un gînd oricît de bicisnic nu te mai ia în seamă inumanul
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
pentru eseistul Răzvan Voncu, ce prefațează cartea, să scrie: "Limba română a câștigat (...) un tânăr poet pe nume Adam Puslojio, în vârstă de numai 13 ani". Așadar, după Plâng, nu plâng (1995), Adaos, poeme directe (1999), Versuri din mers (2003), Muritori, ce-i cu voi (2007), avem prilejul să răsfoim această carte intitulată Hai să vorbim (poeme mai noi), Princeps Edit, Iași, 2008, 126 p., coperta Călin Cocora, ilustrații de Mircia Dumitrescu. Credem că nimeni nu poate trece indiferent pe lângă poetul
De la Adam citire by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8070_a_9395]
-
un rost în a sculpta aerul din jurul cuvintelor ce vin spre noi, roze și pline de razele nestăpînite ale lunii. Nu-mi place viziunea blajină și visătoare a unui cosmos educat prin metafore nenumărate. Ce să mă fac eu biată muritoare ce vreau să mă regăsesc în fața lui Dumnezeu cu o lume atît de colorată ca și a lui Cărtărescu. Atîtea baloane colorate peste capul meu îmi întunecă perspectiva și așa destul de sumbră” (p. 109). Reversul acestei serii de negații duce
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
lui, Victoria de la Samotracia ar fi dispus azi de o fizionomie a ei... încruntată, probabil, înverșunată, patetică, oricum, expresia Marseiezei turnată în marmoră. Nu. O asemenea Victorie nu ar mai fi fost o abstracțiune, o eroină legendară, un simbol ne-muritor, fără de chip. Așa cum arată cea din nord-estul Mării Egee, la o zi de mers în viteză până la Giurgiu, cu un Mercedes, cum spuneam rândul trecut. Speculații. Cert e că mâna de marmoră recent descoperită, cu trei degete lipsă, arătătorul, mijlociul și
Informarea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13192_a_14517]
-
o pune scriitoarea cu o existență ajunsă la limita schizofreniei și, prin ea, toți cititorii acestei provocatoare cărți: ...Cine sînt eu?" La capătul bulversantei sale experiențe, Gabriela Melinescu trebuie să constate, o dată în plus, valabilitatea vechii înțelepciuni potrivit căreia bietul muritor este sub vremi. Timpul este un mecanism complicat, iar curgerea sa, departe de a fi una liniară și lină, cum se crede îndeobște, este întotdeauna învolburată, elementele trecutului, prezentului și viitorului fiind legate indestructibil. ...Viitorul și cele trecute par să
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
pe Ceaușescu. Pingelică măcar știa ce vorbește: sunt absolut sigur că el avea în visterie paralele pe care le promitea. Dar Năstase? Cu Năstase, lucrurile sunt mai complicate. Dacă are acești bani, de ce nu i-a dat până acum populației muritoare de foame? De ce-a așteptat momentul electoral " și anume, anunțarea rezultatelor dezastruoase pentru partid " pentru a-și dezvălui intențiile? S-a opus cineva? S-au pus de-a curmezișul organismele internaționale și băncile mondiale? Au spus europenii: "Înfometați-i
Politicieni, feriți-vă de balcoane! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12748_a_14073]
-
răsună, pianissimo, amărăciunea. Întreg textul este candid, cu un zâmbet abia schițat și o umbră transparentă de nostalgie. întreaga scriere ascultă, parcă, de vorba bunicii lui Sartre din superba sa carte Les mots (,Cuvintele") ,glissez, mortels, n-appuyzez pas" (lunecați ușor, muritori, nu apăsați). Finalul mi se pare încântător, ca, de altfel, întreg textul: ,lăsându-mi în memorie blândul său surâs de faun, care, precum cel al pisicii din Alice în }ara Minunilor, rămâne mereu vizibil, pe când restul piere". David Mc Neil
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
avut bucuria să îl văd pe Antonioni privindu-se în oglinda sinelui, să ascult "vocile" lui Bergman, rostite de muza sa, să simt spiritul lui Fellini coborât printre noi. Și mi i-am închipuit pentru o clipă pe toți trei, muritori și nemuritori, oprindu-se pe Via Veneto, loc emblematic al atâtor filme ale lui Federico, să scruteze scena lumii de azi...
Întâlnire de gradul trei by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/11525_a_12850]
-
spune că nu l-am putea imita pe Hristos dacă n-ar avea aceeași natură ca și noi64. Logosul a luat asupra Sa carnea lui Adam pentru a înnoi omenirea, redându-ne nemurirea prin unirea puterii Sale cu trupul nostru muritor 65. Ca și în cazul Sfântului Irineu, imitarea lui Hristos de către noi nu este o emulație exterioară. Și totuși, încorporarea credinciosului în Hristos prin Botez nu este reliefată de Sfântul Ipolit. Să fie acest aspect conectat cu perspectiva sa riguroasă
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
de piață. Cartea foșnește de investiții și cheltuieli financiare, afaceri bănoase și ipoteci usturătoare, împrumuturi la bancă, lărgiri de capital, crize de piață și falimente. În fapt, toată gama anilor noștri: slujbe la stat prost plătite, intrări în șomaj, intelectuali muritori de foame, greviști, boschetari... Autorului i se întinde în față un covor pe cât de lung, pe atât de lat, și pe cât de gros, pe atât de pestriț: cel al unei realități care, ieșită din cenușiul comunist, a luat o multitudine
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
spune că nu l-am putea imita pe Hristos dacă n-ar avea aceeași natură ca și noi64. Logosul a luat asupra Sa carnea lui Adam pentru a înnoi omenirea, redându-ne nemurirea prin unirea puterii Sale cu trupul nostru muritor 65. Ca și în cazul Sfântului Irineu, imitarea lui Hristos de către noi nu este o emulație exterioară. Și totuși, încorporarea credinciosului în Hristos prin Botez nu este reliefată de Sfântul Ipolit. Să fie acest aspect conectat cu perspectiva sa riguroasă
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
aici pe pământ cetate stătătoare. Acelora care se manifestă ca și cum ar fi doar trupuri și pe care amintirea morții îi chinuie, căci aceasta le curmă plăcerile, părintele Paisie le amintește: Frate, vom muri! Deoarece viața este înfășurată într-un trup muritor, care nu trăiește veșnic. Pentru unii ca acesta sfârșitul vieții lor este o îndoită moarte și o îndoită mâhnire, deoarece aceștia în loc să meargă la viața cea fără de moarte întru bucurie, se duc la viața cea fără de moarte întru osândă și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
aici și grija lui Augustin de a nu dezamăgi pe cei care bat la porțile lui, ale catecumenatului. Așa se explică și abundența amănuntelor din De catechizandis rudibus. „Iubirea trebuie clădită pornind de la însăși asprimea lui Dumnezeu, prin care inimile muritorilor sunt făcute să tremure de o spaimă extrem de benefică, astfel încât omul care se bucură că e iubit de cel care se teme să îndrăznească să-l iubească la rândul său, dar să-i fie frică de a nu fi pe
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
mai spus, recuzita să nu e săracă ci esențială. Într-un moment poetic care traversa canonada antilirică, poezia lui Cezar Ivănescu se Încarcă de afectivitate; ea este ruga fierbinte și sfîșietoare, o implorație deznădăjduita, o muzică tînguitoare care redescoperă omul muritor: sublimul și eroarea coexista, materia folclorica e surdinizata, dar evidență. Această tulpina folclorica a unui baladesc „cultivat”, de un tardiv trubaduresc provoacă o revelație etnologica. Coborînd În arhaic, ecourile străvechimii se simt, potențînd efectul soteriologic. Formulelor de invocație, vechii tehnici
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
Grigorie, relatând istoria evreilor și șovăielile acestora În credință și virtute, zice că „... legea Duhului nu Îngăduie, după porunca lui Moise, intrarea În Sfânta Sfintelor, celui ce nu-și spală cămașa conștiinței sale, dacă s-a atins de vreun gând muritor și vrednic de osândă”<footnote Idem, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 789A; PSB vol. 29, p. 133. footnote>. Atunci când face referire la tinerețea tumultuoasă și la tentațiile ei multiple, Sfântul Grigorie de Nyssa Îl oferă ca paradigmă a
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
în sclavia nesupunerii antice și mor în ea, nefiind încă asociați Cuvântului lui Dumnezeu, neparticipând încă la libertatea Fiului. Necunoscându-L pe Dumnezeu Întrupat, se privează de darul Său, care este viața veșnică; și neprimind Cuvântul nemuririi, rămân în carnea muritoare. Versetele, „Eu am zis, dumnezei sunteți și toți fii ai Celui preaînalt; Dar voi ca niște oameni muriți și ca unul din căpetenii cădeți”, le sunt adresate lor, adică, „acelora care nu au primit darul înfierii”. Aceștia nu reușesc să
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]