108 matches
-
bărbați, se arătară tare nemulțumiți de măsurile luate de noua ingineră și murmurau între ei, însă la atenționarea că: „cine nu se conformează noilor reguli, pot să-și caute un alt loc de muncă”, au lăsat-o mai moale cu murmuratul. De asemenea, Săndica a întocmit un alt rețetar de hrănire a junincilor și un program de curățenie în padocuri până va fi „lună”. Cum de unele elemente din noul rețetar era nevoie să se facă aprovizionarea, întocmi o listă cu
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404206904.html [Corola-blog/BlogPost/347416_a_348745]
-
2017 Toate Articolele Autorului Din lacrima iubirii a izvorât cuvântul și a-nflorit apoi in poezie, cu fiecare dor și-a primenit veșmântul l-a colorat cu vise, speranțe, nostalgie; a renăscut în doine, în zboruri către stele, în șoapte murmurate ori în cântări rebele. Referință Bibliografică: CUVÂNTUL... / Cora Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2217, Anul VII, 25 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cora Dimitriu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CUVÂNTUL... de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/cora_dimitriu_1485357645.html [Corola-blog/BlogPost/384806_a_386135]
-
grea Iar nostalgiile amintirilor cumulate în ani împânzesc memoria. -IRIS, zugrăvește-mi lumea în culori frumoase.. -Nu pot! Pânzele luminii sunt zdrențuite, roase. -SUFLET, fă-mă să mă simt zi de primăvară... -Nu pot! Noaptea din adâncul meu zâmbetu-l-omoară. -BUZE, murmurați cuvinte dulci, auzul să-l încânte... -Nu putem! Tremurul nostru se zbate-n spasme frânte. INIMĂ, te rog, sâ-mi dai iubire, alean, tumult... -Nu pot!...Muritorule... Ai suferi prea mult. Există de fapt și alte cauze ce pe tineri îi
OAMENI ȘI VICII de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1455051575.html [Corola-blog/BlogPost/362264_a_363593]
-
nr. 1880 din 23 februarie 2016 Toate Articolele Autorului -IRIS, zugrăvește-mi lumea în culori frumoase.. -Nu pot! Pânzele luminii sunt zdrențuite, roase. -SUFLET, fă-mă să mă simt zi de primăvară... -Nu pot! Noaptea din adâncul meu zâmbetu-l-omoară. -BUZE, murmurați cuvinte dulci, auzul să-l încânte... -Nu putem! Tremurul nostru se zbate-n spasme frânte. INIMĂ, te rog, să-mi dai iubire, alean, tumult... -Nu pot!...Muritorule... Ai suferi prea mult. Referință Bibliografică: DORINȚĂ / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DORINŢĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1456252545.html [Corola-blog/BlogPost/383956_a_385285]
-
X. ADRIAN BOTEZ - SCHIȚE DIN MUNȚII BUCOVINEI (VERSURI), de Adrian Botez, publicat în Ediția nr. 2073 din 03 septembrie 2016. MII POPOARELE DE CETINI mii popoarele de cetini se smeresc sub vânt de soare rugăciune murmurată se înalță din izvoare strecurată printre sfinți și-n miresme de altar viu lumina mântuirii plouă peste-al meu zadar cruci de vulturi din tărie liturghii binecuvântă șapte turme-n vârf de munte mistice tăceri descântă ierburi din poieni văratici
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_botez/canal [Corola-blog/BlogPost/380569_a_381898]
-
coroană - alte frunți sub joc de săbii alte lumi și alte soarte - cum și vele de corăbii mână-n țarc de semne-arzânde rosturile învechite ... Citește mai mult MII POPOARELE DE CETINImii popoarele de cetini se smeresc sub vânt de soarerugăciune murmurată se înalță din izvoare strecurată printre sfinți și-n miresme de altarviu lumina mântuirii plouă peste-al meu zadarcruci de vulturi din tărie liturghii binecuvântășapte turme-n vârf de munte mistice tăceri descântăierburi din poieni văratici unduiesc liniștea vastănor de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_botez/canal [Corola-blog/BlogPost/380569_a_381898]
-
cum aleargă spre noi? Vezi albul masteacănului ca un fum așternut în pădure acolo unde rugul de mur pierde murmurul fructelor fumurii? Vezi tumbele coliliei uscate, ale scaieților pe câmpii? Vezi îngerii cum schimbă penajul, limbajul aducând a bunăvestire? Obosit, murmurat vine răspunsul poemului dinăuntru - Am îngerul tras în penel, pe rastel, gânditor sau în zbor. Mă uit la el în trecere. Fără să vreau. Stau, vrând-nevrând în legendă între zei și muze adunate în joc. - Vrând-nevrând? Cine te ține în loc
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1483884343.html [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
farmece atunci când îi mureau pe capete sau când pierea laptele la vite. Bunica le rezolva pe toate cu știința ei magică. Armele ei în lupta cu Răul erau, aghiasma și busuiocul. Cu ajutorul lor și al descântecelor doar de ea înțelese, murmurate ca pe o litanie, cu glas dulce și molcom, aducea pacea și lumina în sufletelor chinuite. și neliniștite. Copilăria noastră strălucise de bucuria bunătăților ce se ascundeau în cămara ei străjuită de grele pânze de păianjeni, pe care le rupeam
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1481727573.html [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
TA Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1332 din 24 august 2014 Toate Articolele Autorului Îți simt a dragostei chemare, Și-alerg spre tine fericită, Scăldată-n razele de soare. Eu sunt acum a ta iubită. Tu, cu șoapte murmurate blând, Și-n ritmul inimii dansate, Mi-ai pătruns în suflet și în gând, De tine nu pot sta departe. Îmbrățișați privim la stele, Ce bolta cerului veghează, Iar luna trece printre ele, Și dragostea ne luminează. M-adormi în
DRAGOSTEA TA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1408908198.html [Corola-blog/BlogPost/376126_a_377455]
-
de carte dedicat patriei inimii sale - ținuturile mirifice ale Țării Parângului. Prin varii direcții și tendințe de abordare, transgresarea cu rapiditate și stăpânirea (fără dubiu) a speciilor aparținând genului liric, poetul țese, cu rapiditate și migala, balade păstorești ori doine murmurate. De asemenea, el împărtășește în picuri de nectar o limbă ”dulce că un fagure de miere”, grâi presărat cu regionalisme atent ”conservate” - în construcții cvasi-algoritmice - elemente definitorii, ce fac din versurile sale un argument inedit de trăire și simțire pur
A POETULUI GORJEAN ION C. DUŢĂ (NOVACI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_i_gheorghe_stroia_1384158518.html [Corola-blog/BlogPost/363185_a_364514]
-
și azi un cer plumburiu în acord cu grijile trecătorilor. Uneori, umbra este însângerată de sfâșierea pasului în căutarea zâmbetului pe care l-am pierdut în adolescență, când îmi lăsasem brațul petrecut peste visare. Alteori, umbra este zglobie de frumosul murmurat al gurii mustoase, care alunecă, nu se știe cum, pe apusul soarelui, în fericirea cântului adierii de vânt. Acum umbra doarme, murmurând stelelor palide despre blândețea zilei de mâine. MONADĂ Citesc o scrisoare uitată, în miezul nopții, când nu mă
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 by http://confluente.ro/daniela_gifu_1426419121.html [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
însăși Maica Domnului, care se ruga pentru credincioși, strălucind deasupra tuturor și acoperind mulțimea cu cinstitul ei omofor (salul sfânt). Sfinți și oști cerești o înconjurau cu smerenie, dintre acestia remarcându-se Sfanțul Ioan Înaintemergătorul și Evanghelistul Ioan. Cu glasul murmurat, blând și plin de umilință, Sfântă Fecioara I se ruga Bunului Dumnezeu: „Împărate ceresc, primește pe tot omul cel ce Te slăvește pe Tine și cheamă în tot locul preasfânt numele Tău! Și unde se face pomenirea numelui meu, acel
Acoperământul Maicii Domnului. De ce fetele mari trebuie să se roage divinității by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101797_a_103089]
-
pielea creola în armonie cu urmele senile lăsate de solzii iubirii trecând peste mine că peste a doua treaptă noroiasă a evoluției prin negare. diluatăde răcoarea ierbii râd cu hohote acerbe riscând blamul total în poante poetic rimate din incantația murmurata frigidelor frumoase ale napocalului cluj violentate în subsidiar de pitecantropul iubirii de sine. LEȘ BELLES FRIGIDES DE CLUJ NAPOCA tu pourrais rester sagement sur la première marche glissante de l’évolution primaire caresser mă peau créole en harmonie avec leș
POEME FRANCO-ROMÂNE de FLORICA BUD în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_franco_romane.html [Corola-blog/BlogPost/341649_a_342978]
-
bărbați, se arătară tare nemulțumiți de măsurile luate de noua ingineră și murmurau între ei, însă la atenționarea că: „cine nu se conformează noilor reguli, pot să-și caute un alt loc de muncă”, au lăsat-o mai moale cu murmuratul. De asemenea, Săndica a întocmit un alt rețetar de hrănire a junincilor și un program de curățenie în padocuri până va fi „lună”. Cum de unele elemente din noul rețetar era nevoie să se facă aprovizionarea, întocmi o listă cu
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427696139.html [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]
-
monologuri), putem să le rostim, dar cine să le mai audă, când constatăm că deși vorbim mai mult, comunicăm mai puțin sau deloc, cu teama justificată că putem fi socotiți exagerați. Lipsește acea căldură a cuvântului viu, șoptit, țipat, abia murmurat sau tăcut. A dispărut emoția, legătura, empatia dintre cuvinte și dintre oameni. În mod paradoxal, se micșorează distanțele, dar se adâncește senzația de înstrăinare (alienare). Și cu cât sunt mai sofisticate mijloacele de comunicare, cu atât ne vom înțelege mai
ED. CONVORBIRI LITERARE, IAŞI, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Sapand_la_radacina_frumosu_cezarina_adamescu_1391258602.html [Corola-blog/BlogPost/342001_a_343330]
-
ca epistemologie, ea deține un sistem de cunoștințe și valori; 2. ca metodologie, oferă procese și proceduri pentru aplicarea cunoștințelor și a valorilor; 3. ca tehnologie, oferă tehnici (tools) de aplicare a cunoștințelor și a valorilor. Vom observa, studiind cuvântul murmurat, că acele cuvinte care au ca terminație consoanele m și n sunt delirante în incantații, produc unde care șochează atât atenția cât și memoria. Statutul acestor litere semnifică pluralitatea, tripcesul sau diapazonul cu vârfurile îndreptate în jos, ca o descărcare
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Dispensia_neurolingvistica_.html [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Dac-as fi rămas o frunză Arămie, legănata Pe o palma-nfiorata, Sarutata-incet de brumă. Dac-as fi rămas un cântec În bătăi de vânt de toamnă, Murmurat încet de doamna Trupeșa și parfumata. Dac-as fi rămas un zâmbet Așternut peste câmpie, Îmbrăcat în albă iie A descantului de iarnă. Referință Bibliografica: Daca-as fi rămas / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2142, Anul
DACA-AS FI RAMAS de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1478865994.html [Corola-blog/BlogPost/385198_a_386527]
-
Din care să-mi iau picătura de bine Și scoate-mă, Doamne, din negre confuzii În timp ce mă scurg în cuvinte spre Tine. Cuprinde-mă-n hora abisului frate Și tâmpla hrănește-o cu proaspete clipe, Învăluie-mi visul în rugi murmurate, În picuri de pace pe albe aripe. Apleacă-mi genunchii în tainica tină, Să simt revărsarea iubirii divine, Învață-mă, Doamne, să curg spre Lumină, Ca vorbele-n versuri, de ardere pline. Scufundă-mă-n mirul izvoarelor Tale, Din care
ARATĂ-MI, DOAMNE! de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Arata_mi_doamne_curelciuc_bombonica_1334068635.html [Corola-blog/BlogPost/351591_a_352920]
-
bărbați, se arătară tare nemulțumiți de măsurile luate de noua ingineră și murmurau între ei, însă la atenționarea că: „cine nu se conformează noilor reguli, pot să-și caute un alt loc de muncă”, au lăsat-o mai moale cu murmuratul. De asemenea, Săndica a întocmit un alt rețetar de hrănire a junincilor și un program de curățenie în padocuri până va fi „lună”. Cum de unele elemente din noul rețetar era nevoie să se facă aprovizionarea, întocmi o listă cu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XVII COŞMARUL ADEVĂRULUI PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392803913.html [Corola-blog/BlogPost/362124_a_363453]
-
Publicat în: Ediția nr. 1390 din 21 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului E noapte, dar nu pot să dorm, Căci gândurile nu mă lasă. Dacă însă adorm, visez în somn Că nu-ți mai sunt a ta aleasă. Cu șoapte murmurate blând, Și-n ritmul inimii cântate, Mi-ai pătruns în suflet și în gând, De tine nu pot sta departe. Nu-mi pare rău și nu regret, Că în ceasul târziu din noapte, Când tu mă strângeai duios la piept
GÂNDURI TRISTE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1413923801.html [Corola-blog/BlogPost/383784_a_385113]
-
2137 din 06 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Piatră Privea la ea cu lacrima pe gene Și se-ntreba ce vrajă a legat-o? De piatră-i era zborul de sprâncene, În marmură un demon a-mbrăcat-o. O răsfăța cu șoapte murmurate Și versuri de iubire-i dedica, Flori cu petale albe, înrourate, În zori de zi, în taină,-i dăruia. Dar ea tăcea, zidită în grea piatră, Parcă nici inimă în piept n-avea, Pesemne îi era demult furată De-o
PIATRĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1478465617.html [Corola-blog/BlogPost/381542_a_382871]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > EU SUNT... Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2019 din 11 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Eu sunt... Eu sunt, în zborul vremii, aripa nepereche... Cu mângâieri de vânt mă rătăcesc spre tine. Un cântec murmurat, ascuns lângă ureche Ce-ți scrijelește visul peste priviri senine. Eu sunt, pe țărm pustiu, ca spumă dantelata... Pe talpă unui val mă risipesc spre tine. Nisipul sărutat de marea zbuciumata Ti-asterne la picioare cărări fierbinți și fine. Eu
EU SUNT... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/corina_negrea_1468257565.html [Corola-blog/BlogPost/350623_a_351952]
-
el / să-și deschidă larg petalele...” (Referință critică: Mihaela Hură) ***7. MANUELA CERASELA JERLĂIANU (București) - PRIN TRECEREA LUMII (versuri) Prin trecerea lumii reprezintă o altfel de peregrinare pe aripile visului și ale dorului, dincolo de nemărginire, spre eternitate. O trecere lină, murmurată, cu sufletul așternut în palme, ca felinar călăuzitor spre infinita lumină a lui Dumnezeu. Un nou prilej să spunem despre Manuela Cerasela Jerlăianu că ruga sa firească și plină de simplitate nu va trece neobservată, așa după cum fiecare nouă carte
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1480944348.html [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
critic, al inter-relaționării copii-părinți, elevi-profesori, dar și un cântec suav al dragostei și respectului deosebit pe care autoarea le nutrește față de părinții săi, cărora le-a dedicat întreaga să existența, atât înainte de nașterea lor cerească, cât și după. Un jurnal murmurat, al șansei (pierdute) la o altă viață, o patrie a nevoinței și umilinței de a nu fi, ceea ce-și doresc alții să devină. Din loc în loc, prin desprinderea evidență de ritmul obișnuit, Virginia Bogdan devine cronicar al unor evenimente
CASA CU BRODERII DE LUMINĂ (LA MAISON AUX BRODERIES DE LUMIÈRE) O CARTE JURNAL A SCRIITOAREI VIRGINIA BOGDAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_casa_cu_br_gheorghe_stroia_1373515385.html [Corola-blog/BlogPost/363904_a_365233]
-
cel mai prielnic. Nu puține sunt momentele când este căutată singurătatea, ca o salvare, ca o nevoie de reculegere, de regăsire a divinității și a păcii interioare. Cuvintele curg limpezi - ca un izvor albastru - în deplină armonie cu trăirile-i murmurate discret. În fața frumosului sufletul poetic se deschide spontan, rămânând să contemple peisajul întâlnit în cale, cu adâncă considerație și recunoștință - gândul fiind subjugat în întregime de farmecul fără egal- „clătind lumina în izvorul proaspăt” Imaginația și intelectul se prind în
INTRE VERDE SI ALBASTRU- VOLUM DE AUTOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Intre_verde_si_albastru_primul_meu_copil.html [Corola-blog/BlogPost/359300_a_360629]