1,110 matches
-
Tot ce am clădit prin muncă aruncam într-o clipă în câte o groapă ivită pe drum. Mă împiedicam și groapa mă ademenea ca o sirenă. I-aș fi dat și ce nu aveam. Ea înghițea totul, iar eu rămâneam mut în fața neputinței și începeam o nouă construcție pentru o altă posibilă groapă. Ploaia aceea de vară cânta munca zadarnică și greșelile vieții mele. Ce greșeli? Am avut încredere în oameni și de câte ori aveam un petec de ceva alergam sa-l
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
auzi vocea Nataliei. Deschise ușa și acesteia nu-i fu prea greu să priceapă că Lucia nu era în apele ei, așa că o luă la întrebări fără altă introducere : Ce-i cu tine? Nimic! Asta să i-o spui lui mutu! De ce nu răspunzi la telefon? Te rog! Nu mă mai tortura și tu! răspunse Lucia retractil. Ce vrei să spui ? Nimic. O ții una și bună „nimic”. Dacă nici eu nu te-oi cunoaște, d-apoi cine? Te rog... Ce
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1491063268.html [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
casele noastre! Roadeți-vă unghiile, șobolani tifoizi ai răbdării! Poate așa ne vor face boboci florile-n glastre Și vom avea ve privi prin fereastra-nserării. Lăsați-ne să mai putem privi cerul cu stele, Să mai facem poteci prin muții noștri frumoși, Să crească iar plete pădurilor, lăsate de voi ... Citește mai mult TĂVĂLUGS-a pornit la vale, tăvălugul schimbării;A ajuns cuțitul la os, s-a revărsat paharul răbdării.Ați tot tras din carnea poporului român, oropsitDe-atâtea milenii de
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
în casele noastre!Roadeți-vă unghiile, șobolani tifoizi ai răbdării!Poate așa ne vor face boboci florile-n glastreși vom avea ve privi prin fereastra-nserării.Lăsați-ne să mai putem privi cerul cu stele,Să mai facem poteci prin muții noștri frumoși,Să crească iar plete pădurilor, lăsate de voi ... III. DANIELA POPESCU - VERSURI (4), de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1914 din 28 martie 2016. LIMBA ROMÂNĂ ÎȘI CHEAMĂ OSTENII Limba română își cheamă ostenii E o chemare
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
plecând cu gara mai departe. Rostogolesc în gând a cincea zi Gândul pe umeri tot mă poartă, Iar gara rămasă în câmpii Rodește-n brazde altă soartă. De șapte zile mă simt un vagon, Gândul pufăie speranțe când eu îs mut, Simt că mă duce-n spinare de-acum un ton, Dulăii ideilor spre el le-asmut. Duminică gândul îl slobozesc, Dar el cruce se face în mine, Iar stâlpii ideilor metafore înverzesc În trenul pentru care gara nu mai vine
TRENUL CU ŞAPTE VAGOANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Trenul_cu_sapte_vagoane.html [Corola-blog/BlogPost/357033_a_358362]
-
fie mai bine la oraș, de ce trebuie să trăim la țară? - Nu am spus că vreau să rămân neapărat la țară, ci că mă voi hotărî destul de greu. Nu pot face ca melcul, îmi iau casa în spate și o mut la oraș. Trebuie să găsesc pe cineva care ori o cumpără, variantă care nu mă încântă deocamdată, ori o închiriază și are grija ei în contul chiriei. Vezi cât teren este și că are tot ce-i trebuie unei familii
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
zglobii îmi glăsuiesc Slăvit să fii! îmi cântă păsările împărătesc, Slăvit să fii! zic dobitoacele prin behăit Slăvit să fii, Înveșnicitule, de neajuns iubit! Terra: 108 -Dar și tăcerea e o dovadă de iubire Tot ce mișcă-n mări, oceane, muți din fire Tot pe tine, Întâiul, Măritul, Te slăvesc, Atunci când marea cântă și ei se înmulțesc. *** Terra: (spre sine) 109 Pe Tronul Său orbitor, Împărătesc Din care iubirile nicicând nu isprăvesc Acolo stă-n mărire și în unică slavă Domnul
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_iubirea_imparateasc_elena_armenescu_1342176284.html [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
tău polar) păsările albastre ale iubirii noastre s-au sinucis lovindu-se debusolate în colțuri ascuțite de nori tăcerea ta mă doare cuvintele tale mă dor și mai mult mai bine am vorbi prin semne și așa rătăcim orbi și muți nu n-are rost să vorbim despre dragoste vârcolacii au mâncat luna mi-au mâncat și cuvintele de pe buze (degeaba îmi spui că încă mai am sâni frumoși care au reacții delicioase) chiar acum simt o cangrenă în partea stângă
SĂ VORBIM DESPRE DRAGOSTE, ZICI? de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_vorbim_despre_dragoste_zici_nuta_istrate_gangan_1359140694.html [Corola-blog/BlogPost/359246_a_360575]
-
vijelia aceea/ nimeni nu știe./ Bătrânii caiși și-au clătinat/ cu-nfricoșare/ pletele albe,/ și-au sfâșiat pleoapele melcii/ de pereții fântânii./ Argintul din lacrima lor/ a sporit curcubeul/ pe care, orbi/ și bezmetici,/ nu apucaseră măcar să-l zărească./ Pentru că erau muți/ și năuciți/ de dangătul stelelor,/ cineva,/ poate chiar Dumnezeu/ i-a transformat în lebede./ Astfel s-a întrupat/ Cântărețul.” ( Poezia „Și a fost ziua a șaptea...”). „Dacă sunt oameni fericiți pe acest pământ, pentru ce nu urlă, pentru ce nu
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Sapte_poeme_neprohibite_cron_al_florin_tene_1367915009.html [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
mai puternic prin toate pășea; astfel, oricât de tânăr, cu oricâtă pripeala orice drum băteam a doua oară. Ce spui tu despre sufletul meu Tu-mi spui: sufletul tău este foarte ciudat; lunecos că o frunză, mult ca un pat, mut că o frunză dintr-un pom lunecos și din care se face un pat; că o neîmpăcata silaba de gand într-o limbă în care ostateca sunt, uite, rană adâncă pe care ți-o fac se inchide-ntr-o clipă
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Adrian_pintea_poezie.html [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
clar de lună, pe bancă, în parc; bagaboantă, bar, mess, facebook, prezervative, țâțe, bucuțe, fițe, fi-ț-ar mă-ta a dreacu di târfî! ai pus-o cu bulangiul ăla, fă? ti omor! recrut, soldat, răcan, la borcan, țară, ti mut, ti dau la vali pi Prut! noroc că nu ne mai ia în armată, că-mi trăgeam un glonț în scăfârlie, așa o să trag numai coca pe nas. ce-a mai rămas? cafea, țigări la bucată, cola, colea ici, colea
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 by http://confluente.ro/Ne_am_dus_sulii_de_zestre_george_safir_1367464260.html [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
fie mai bine la oraș, de ce trebuie să trăim la țară? - Nu am spus că vreau să rămân neapărat la țară, ci că mă voi hotărî destul de greu. Nu pot face ca melcul, îmi iau casa în spate și o mut la oraș. Trebuie să găsesc pe cineva care ori o cumpără, variantă care nu mă încântă deocamdată, ori o închiriază și are grija ei în contul chiriei. Vezi cât teren este și că are tot ce-i trebuie unei familii
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405008334.html [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
Dacă cineva i-ar fi întrebat atunci cum îi cheamă, sigur n-ar fi știut să răspundă. Aceeași reacție o aveau și Ani cu Mihai care se aflau la câțiva pași de Alina și Ionuț, la fel priveau și ei, muți de uimire și toți cei care nu plecaseră din discotecă și așteptaseră revenirea curentului pentru a dansa și a se distra în continuare, toți rămăseseră stane de piatră. Tinerii își reveneau din încremenirea care îi cuprinsese. Se auzeau murmure înăbușite
PARTEA A TREIA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1394627115.html [Corola-blog/BlogPost/350378_a_351707]
-
răsucește mai departe dalta pe laturile ascuțite până la crud până la frumusețe arta nu iartă retrimite mesajele nopților în care lupii urlă la frumusețea stranie a lunii îmbrățișează copacii cu trupurile lor nu mușcă vorbesc și vorbesc și vorbesc surzilor orbilor muților fără cuvinte luna rămâne rotundă rece stranie atât de iubitoare sărută noaptea înainte de răsărit și adoarme totul e atât de firesc încât poemul râde în hohotele misterelor închipuite sculptorul lasă dalta nu știe unde și începe să încolăcească șerpi pe
VISUL COŞMAR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Visul_cosmar_anne_marie_bejliu_1382522854.html [Corola-blog/BlogPost/352510_a_353839]
-
incandescentă, așezat peste o lampă de noapte. L-am văzut cum se despărțea cu repeziciune de orizont, ridicându-se spre nesfârșirea cerului. Luna palidă, se pierdea deasupra orașului și era gata să se înfigă în vârful releului de la poștă. Priveam, mut de admirație, spectacolul măreț al răsăritului de soare și nu conteneam a mulțumi vieții că aveam ocazia să-l văd încăodată, deși l-am mai văzut de multe ori. În urechi îmi răsunau acordurile lui “O sole mio” și parcă
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406277054.html [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
conduită etică a comunității tradiționale). Timp de o săptămână ei trăiesc intens într-un timp sacru. Ceata, formata din 9-11 membri și organizată ierarhic, este condusă de un vătaf, căruia toți ise supun. Un alt personaj important al cetei este „mutul” : mascat, în timpul dansurilor, el îi penalizează pe cei care greșesc și execută tot felul de gesturi comice, unele obscene. În perioada Rusaliilor, Călușarii poartă un costum specific, cu zurgălăi la picioare, iar în mână țin o bâtă. Ceremonialul cuprinde practici
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul by http://uzp.org.ro/calusarii-de-la-jocul-tracic-al-sabiilor-de-pe-vremea-lui-xenofon-pana-la-dansul-ritualic-cu-bate-baba-novac-calusarul/ [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
trec și azi, proscrișii, printre noi. Petru și Pavel, grâu jertfit în pâine, Două lacrimi din același plâns, Credința lor din veac în veci rămâne: Iubiți-vă în toate îndeajuns... CATREN: ORB DACĂ SUNT Orb dacă sunt din dragoste și mut Vederea mi-a rămas de-a pururi trează, Inima, știu, nu se dă cu-mprumut, Nici sufletul nu se amanetează... STĂ MAMA LA GEAM Stă mama la geam și se uită prelung, Cu privirea până dincolo de departe, Zările, toate, nu
POEME DE VARĂ 2012 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_poeme_de_vara_nicolae_nicoara_horia_1342171221.html [Corola-blog/BlogPost/347919_a_349248]
-
imensă de peșteră semi-întunecată, care se apropia vertiginos de mine, iar eu de ea. Era în fapt un vortex, o punte Einstein-Rosen, o banală gaură de vierme care ducea cel mai probabil ÎN LUMEA DE DINCOLO. STOP JOC ... Am realizat mut de uimire cum, dintr-odată, gura tunelului se oprește o fracțiune de timp (care timp?), după care - cu aceeași viteză - se îndepărtează de mine. M-am trezit levitând din nou în încăperea sălii de operație, în fapt simțeam cum sunt
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1452897452.html [Corola-blog/BlogPost/378593_a_379922]
-
lor aflăm mai multe din limbajul artistic descifrat de Nineta Crainici în volumul recent apărut despre Structura bioenergo-informațională ca putere de mentinere a sănătății și din lucrările semnate de Ioana Crișan. Personajele principale ale cetei sunt: vătaful (șeful călușarilor) și mutul. Vătaful are calități deosebite și este cel mai bun dansator. Al doilea ca importanță după vătaf, este Mutul, investit cu puteri magice, care îndeamnă la dans prin semen, dansează comic în contratimp cu călușarii, pe care îi impulsionează cu o
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
ca putere de mentinere a sănătății și din lucrările semnate de Ioana Crișan. Personajele principale ale cetei sunt: vătaful (șeful călușarilor) și mutul. Vătaful are calități deosebite și este cel mai bun dansator. Al doilea ca importanță după vătaf, este Mutul, investit cu puteri magice, care îndeamnă la dans prin semen, dansează comic în contratimp cu călușarii, pe care îi impulsionează cu o sabie din lemn, uneori chiar lovindu-i. Spre deosebire de călușari, mutul poartă o mască și este îmbrăcat în haine
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
dansator. Al doilea ca importanță după vătaf, este Mutul, investit cu puteri magice, care îndeamnă la dans prin semen, dansează comic în contratimp cu călușarii, pe care îi impulsionează cu o sabie din lemn, uneori chiar lovindu-i. Spre deosebire de călușari, mutul poartă o mască și este îmbrăcat în haine ponosite, mai largi și o pălărie bearcă. La brâu își leagă un șorț ca femeile, șorț ce ascunde un fragment dintr-un ram de pom cu lungimea de 30-40 cm și grosimea
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
femeile, șorț ce ascunde un fragment dintr-un ram de pom cu lungimea de 30-40 cm și grosimea de 5-6 cm, vopsit în rosu, care prefigurează un falus imens ce se poate vedea din când în când în timpul mișcărilor specifice mutului, sugerând concluzia că acest dans este dedicat cultului falic.Acest element ne duce cu gândul la cultura indiană, în care, cultul falusului se practică din vremuri imemoriale până azi. O altă explicatie ar fi că mutul reprezintă pe cel ales
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
când în timpul mișcărilor specifice mutului, sugerând concluzia că acest dans este dedicat cultului falic.Acest element ne duce cu gândul la cultura indiană, în care, cultul falusului se practică din vremuri imemoriale până azi. O altă explicatie ar fi că mutul reprezintă pe cel ales de geto-daci să le fie mesager către zeul lor Zamolxis. Din clipa când era ales, tânărul care urma să fie aruncat cu pieptul in sulițe, I se comunicau dorințele oamenilor, iar el nu mai rostea nici un
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
să le fie mesager către zeul lor Zamolxis. Din clipa când era ales, tânărul care urma să fie aruncat cu pieptul in sulițe, I se comunicau dorințele oamenilor, iar el nu mai rostea nici un cuvânt, rămânând “mut” (ca să păstreze secretul ). Mutul poartă o traistă în care se găsesc plante cu efect magic și terapeutic, ca și la steag (pelin, usturoi, frunze de nuc). Călușul se joacă în curțile gospodarilor mai cu stare, sau la cei care au un bolnav. La Crăciunei
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
rostogolit în morminte Și străpung adânc prin oseminte. Mumiile beau sânge de înger Suflete cad străpunse de fulger Oceanele ard în scântei de foc Inima-i scoasă, nu mai are loc. Că viața e stoarsa de vlaga și piere Un mut chinuit încearcă să zbiere Credință se-mbata cu jar de minciună Speranța se pierde printre pași de arsură. Luminile cad în dizgrația lunii Si-ntuneca toate privirile lumii Spinii-n coroană țin loc de lauri Citește mai mult S-a
ANGHELUŢĂ LUPU by http://confluente.ro/articole/anghelu%C5%A3%C4%83_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]