850 matches
-
a băgat Înăuntru, zicându-mi: : - Du-te În loja de lângă orchestră. - Bine mă duc. Eu m-am dus și m-am așezat la locul indicat crezând că nu am voie să stau În altă parte. M-am așezat lângă un muzicant cu trombon fiindcă era orchestră de suflători cu instrumente din alamă ca la fanfară. A Început spectacolul, au venit și clovnii, În timpul execuției numărului lor vine un clovn care mă ia de mână și mă duce În arena circului, am
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
războiului nu numai din punctul de vedere al "dreptății" sau "nedreptății" religioase) sau turnirurile, "barbariile și primitivismele". Uneori, autorul parcă ne face cu ochiul din peisajul strict contemporan: o căpetenie a poliției se duce la slujbă doar precedat de doi muzicanți în exercițiu ("strămoșii" girofarurilor...), un "ales" în Parlament refuză să primească funcția, și, oroare! este executat - iar capul tranșat e dus în Parlament spre a fi pus "la locul lui" (cvorumul a fost realizat, am spune astăzi...) Glosarul din finalul
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
descompletate, curve de pretutindeni și vînzători de cartofi de prin Suceava și Covasna, scotocitori prin case, prin poduri și prin gunoaie, lustruitori de alamă și cumpărători de argint și de cupru, esteți visători și bețivi singuratici, șuți de buzunare și muzicanți de ocazie, Colonelul, nea Luca, Victoraș, Marius, Dan Dinescu, Mihai, Costel, Barbă, Oroveanu, Alba, Ovidiu, Bujor, Ghiuri și Mariana, eu și alții, și alții, și alții, ne adunăm laolaltă, ca la un mare apel al datoriei, în noroaiele cleioase amestecate
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
ascunse după draperia de la geam. - Luăm de formă vreo trei sute de grame? - Și bere, zic, - dacă e rece. Am comandat trei sute de grame de vodcă, două salate și câte-o chiftea. În restaurant era pustiu. Pe estradă se urcară patru muzicanți. Pian, chitară, contrabas și percuție. Chitaristul își șterse pe șest ghetele cu batista. Apoi se apropie de microfon și anunță: - La cererea prietenilor noștri, care s-au întors din stațiunea balneoclimaterică Azalemma... Făcu o pauză semnificativă: - Se execută cântecul liric
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
lumii cititoare, dar rezistent. În 2002 a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii un volum de proză scurtă a lui Marius Tupan, redactor-șef la Luceafărul. Autorul a mai publicat în 1974 și în 1978 două cărți, numite Mezareea și Noaptea muzicanților, primite bine de critică. Substanța celor mai multe texte este o mitologie rurală ciudată, neguroasă, populată de duhuri, șerpi și paparude, localizată de Marian Popa în zona Severinului. Artistic, textele se încheagă bine, au unitate în interior și ele între ele, alcătuind
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
mîini și picioare-n satin./ Roșu-ți era părul ca fiara apocalipsei ce se năpustea./ Tu voiai să mori ca o leoaică rănită de dogi,/ eu voiam să mor ca un poet al supremei amăgitoare./ Din turn, la campanile, vedeam muzicanții cu ochi de chihlimbar,/ ei scrîșneau despre orașul de dincolo de lună,/ - Veneția, strigau răzbunători cu spume la gură,/ din cer se sfărîmă și se scufundă în lagună./ Femeie din marmură neputrezită,/ peștele sufletului tău cu ochi bulbucați/ înoată în marea
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
șaloziomului. Se însera atunci când debarcau din automobil în mica localitate balneară. Era tocmai ora cinei servită, ca de obicei în serile calde, pe terasa hotelului, de unde se vedea licărind, sub lumina felinarelor din parc, apa sărată a bazinelor de înot. Muzicanții din orchestră își acordau instrumentele. Era mai degrabă o fanfară decât o orchestră căci se vedeau mai multe alămuri decât arcușuri. Oricum, momentele de așteptare încordată erau plăcute. Micul talmeș-balmeș de sunete îl amuza de fiecare dată, cacofonia muzicală, ori
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
decât arcușuri. Oricum, momentele de așteptare încordată erau plăcute. Micul talmeș-balmeș de sunete îl amuza de fiecare dată, cacofonia muzicală, ori care ar fi fost explicația bunicii, i se părea doar o joacă, un fel de "a se prosti" al muzicanților. Apoi, brusc, sub bagheta dirijorului - asemenea copiilor în fața bățului celor mari - aiureala veselă a instrumentelor se potolea și peste câteva clipe se auzea, înălțându-se în noapte, melodia. Le cunoștea pe toate, erau doar melodii cântate de mama și de
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
de la acelea trăite alături de bunica mea nemțoaică, într-o vară a copilăriei - iată ce îmi era dat să văd la un moment dat, în timp ce alămurile și arcușurile se întreceau în invocarea Vânătorului negru, a Diavolului. Vedeam ridicându-se trei dintre muzicanții grupați în fața noastră pe estradă și părăsind orchestra cu instrumentele pe umăr. Urmărindu-i, îi zăream îndepărtându-se tiptil de ceilalți orchestranți care continuau să cânte, furișându-se prin întunecimile parcului și, dintr-odată, înălțându-se în aer, luându-și
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
Le vedeam lucind alămurile...Odată ajunși acolo, deasupra pâlcului negru de brazi, se lăsau lin în jos și, deodată, auzeai limpede, auzeam atât de limpede, cu inima toată deschisă, în așteptare, melodia dulce, visătoare, a cornului. O auzeau și ceilalți muzicanți rămași acolo jos, pe terasă, lângă noi, de vreme ce îi răspundeau: clarinetele în registrul lor grav și bașii și contrabașii. Dar nu puteau împiedica, acoperi, înfrânge prin puterea, prin mulțimea lor apropiată, chemarea din depărtare a cornului. In vara aceea, zilele
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
din nou mânca afară. Așteptam să se termine valsurile, polcile, să înceapă Freischütz. Și, iată, arcușurile atacând Uvertura, și aria Agathei, singură în fața nopții întunecate, și coborârea înfricoșătoare prin Cheile Lupului. Tremuram de nerăbdare să văd iar zborul tainic al muzicanților prin văzduhul deasupra parcului și al apei. Și, iată, cei trei cu instrumentele lor lucitoare pe umeri ridicându-se tiptil din orchestră, furișându-se printre tufișuri, pe sub ulmi...Dar când să se înalțe în aer, au dispărut, nu-i mai
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
bătrânilor pe bănci OMUL, BOSCHETARUL În curtea blocului - om de zăpadă: Boschetarul îi șterpelește nasul de morcov... FORMĂ Se scutură bujorii. Sub vază - o formă nouă, imprevizibilă din când în când modificată de o altă petală de altele... TOAMNĂ TÂRZIE Muzicantul milog se mișcă după soare căutând colțuri de stradă unde bătaia luminii i-ar încălzi degetele. ÎNCÂT Omul e atât de neștiutor, dar mai ales - hazliu sau poate - iresponsabil încât poate spune orice, spre exemplu: nemurire. TRUC în lanul de
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6733_a_8058]
-
puțin pe Ion Cristoiu... Or, H.-R. Patapievici, cu mintea care îl duce la lucruri esențiale și de bun simț, a părăsit tiparul-platou-studio și, împreună cu un specialist în materie, Smaranda Rădulescu, muzicolog, a descins în Maramureș, acasă la Ion Pop, muzicantul de care pomeneam puțin mai înainte. Îmi permit să spun că am văzut o emisiune-exemplu în care am descoperit cu plăcere și bucurie inteligența și înțelepciunea omului de la țară, a țăranului cu palme bătucite de coada sapei, de coarnele plugului
Învârtita maramureșeană by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13331_a_14656]
-
muzica țigănească" în totalitatea ei". Mă întorc la chestiunea "taifasurilor" ca anchete etnologice. Desigur că față de "chestionarele" din anii interbelici ale lui Brăiloiu, "taifasurile" pe care Speranța Rădulescu împreună cu un grup de etnomuzicologi români și străini le poartă cu subiecții " muzicanți profesioniști și semi-profesioniști, români și țigani, din diferite zone ale țării " se diferențiază semnificativ, în primul rând prin cursul mult mai liber, mai lax, mai capricios al convorbirilor. Farmecul "taifasurilor" îl constituie între altele faptul că participanții la ele navighează
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
sex sau ocupație dacă ar candida pe vreo listă politică". Motivele acestei unanimități ar fi trei, pe care le rezumăm sever: 1 - Teo a dovedit eficiența curei de slăbire, ceea ce dovedește că se poate. 2. Teo invită la emisiunile ei muzicanți de toate felurile, ceea ce demonstrează limpede că nu are criterii. 3. Teo se agită și se distrează cît un parlament întreg, ceea ce arată că s-ar putea economisi drastic la numărul celor care se amuză pe bani publici și ...o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
Și Liliachiul(Petre Panait). Și Corul care se plimbă fantomatic, în strădania discretă a fiecărui actor. Și muzica asta care nu-mi dă pace. Și performanța lui Râlea, în continuarea celei din Iov, îmbogățită, asumată, nuanțată, plutitoare prin Infern. Și muzicanții, cu tristețea lor, cu instrumentele lor. Și spațiul scenografului Valentin Codoiu. O sală unde așteptăm, pe cele șaizeci și patru de scaune, versiunea lui Primo Levi, unde așteptăm invitația la vals. AMINTEȘTE-}I! ZOHREINU! Și actorii-reporteri Suzana Macovei - mă bucur
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
Și numere. Și Mihai Măniuțiu. Și trenul morții. Cu vagoane în miniatură ce-i conduc pe copii la moarte, sub ochii mei. Și Marian Râlea. Și Iov. Și Primo Levi. De ce nu s-ar juca, o dată, unul după celălalt? Și muzicanții, muzica și acordeonul lui W.Vilian Gyüri. Și cuștile. Și ghetoul. Și fuga. Fuga de sine. De orori. Și zborul în gol al lui Levi. Și valsul. Cred că mîntuirea va veni", se cîntă în final. Și pantofii. Și fuga
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
vechi actori, experimentați în limbajul lui Purcărete - Valentin Mihali, Ilie Gheorghe, Valer Dellakeza, Constantin Cicort, Angel Rababoc, Iosefina Stoia, Ion Colan, Valeriu Dogaru - și prezentul, adică Cerasela Iosifescu, Nicolae Poghirc, Iulia Lazăr, Romanița Ionescu, Mihai Arsene. Și pianistul Ion Butnaru, muzicantul nostru de la spartul tîrgului. Și ploaia măruntă, rece, fără de sfîrșit, cade - purificator? - peste noi toți...
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
mărturisesc că nici performanțele de memorie a bătrînului Toscanini nu mai mă impresionează prea tare; cu această orchestră, fără să-ți dai aproape seama știi totul pe de rost. Apoi un lucru, pe care aș dori să-l știe Dnii muzicanți de la București. Cînd noi le făceam cîte o observație pentru a obține un sunet mai frumos, ei la București se enervau, uneori se credeau chiar jigniți în orgoliul lor, în schimb, aici cînd nu faci observații, sau cînd lași un
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
ale oamenilor. Ambii compozitori crează muzica în funcție de expresia textului, ambii intervin în mod direct în realizarea libretelor. Întreaga inspirație este subordonată elementelor teatrale și dramaturgiei subiectelor. Înrâurirea cântului popular italian asupra creațiilor celor doi compozitori este evidentă. În ciuda strămoșilor săi muzicanți și compozitori, Puccini este rustic, nu prin obârșie și îndeletniciri agricole ca Verdi, ci prin fiorul poetic cu care înțelege natura, viața și oamenii. Creațiile lor capătă astfel amprenta stilului italian și o personalitate specifică. La ambii compozitori melodia este
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
sunt fete de măritat sau pe la rude. Odată cu seară, parada mascaților, desfășurată inițial în fața mulțimii adunate în centrul satului, se transferă pe la casele gospodarilor. Îmbrăcați în costume de o inegalabila fantezie, întruchipând cele mai bizare creaturi mitologice, mașcații, însoțiți de muzicanți și numeroși curioși, incep a umple ulițele satelor, stârnind larma și făcând fel de fel de ghidușii. Mijloacele de expresie, ingeniozitatea soluțiilor plastice folosite de creatorii vestimentației ceremoniale, originalitatea compozițiilor adoptate de ei au cunoscut de-a lungul anilor o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
materiale strălucitoare. În sate există unii oameni specializați în împodobirea cerbului, iar alții în jocul acestui animal. Jocul cerbului este structurat după modelul caprei, cu o pantomima exuberanta și plină de virtuozitate. Cerbul este înconjurat de „moșnegi și babe”, de muzicanți și dansatori fără mască, îmbrăcați în frumoase costume populare. În majoritatea satelor bucovinene, cerbul apare că o ceață individuală, nefiind contaminat cu alte personaje zoomorfe mașcate. Cele mai frumoase obiceiuri ale cerbului pot fi întâlnite în satele Fundu Moldovei, Baia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
fi pagubă, nu?” își dă seama că m-a speriat puțin și revine, îmi explică precum unui copil că lucrurile astea sunt împreună. o secundă m-a fulgerat că e îngâmfat, m-am liniștit după ultimele cuvinte schimbate. e un muzicant mândru, talentat nevoie mare. bonus, e și super șarmant.
Magicianul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82471_a_83796]
-
mai aproape de traseul printre stânci) și un circuit de vreo 20 de minute prin zonă, cu un vehicul electric. Înainte de intrarea în zonă, surpriză! De o parte și de alta a străzii de acces la „pădure”, neau întâmpinat sute de muzicanți și de dansatoare în costume pitorești de sărbătoare, băieții de o parte, fetele (vorba vine - erau și dansatoare trecute de prima tinerețe) de alta. Mai departe, pe o scenă mare, dansuri populare din zonă (unde trăiesc multe minorități) și voie
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
ascuns printre pletele viselor - voi merge din felinar În felinar, din psalm În psalm, din nor În nor, la fel ca toamna semnată pe o inimă Înțeleaptă... de-atâta dor, voi prinde ultimul tren spre Eden. de-abia atunci... Îngerii muzicanți mă vor striga pe nume, și tot ce-ți voi scrie va purta spirala unui pseudonim: Mira. voi locui pe-o stea, cu bunicul meu... luminând a Grădina Icoanei. TREMUR INTERIOR e sâmbătă... e septembrie... e prima toamnă când iubesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]