145 matches
-
iacă ce trecea pe-acolo un potâng de babă o persoană de vârsta a III-a cam strâmbă. - Bună-vremea, om bun, zise ea. - Să-mi bag introduc genunchiul în vâjoiul pârâul cui știu eu, mătușă, zise țăranul îndrăcit întristat de năcaz... - Dar ce, Doamne iartă-mă ești așa măscărăgios obscen, măi omule, zise baba femeia de vârstă înaintată posomorâtă. Nu ți-i oarecum să vorbești așa, de față cu o bătrână ca mine? - D-apoi cum să mai vorbesc și eu
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
Montană a fost înălțat de către Clubul Turistic Bănățean din Caransebeș, în 1936, un Monument al turistului, singurul de acest fel din lume, pe soclul căruia se află scris un îndemn pentru iubitorii de drumeție: „Turistule, ajuns sub poala pădurii/Aruncă năcazul și patima urii,/Încearcă să prinzi din legile firii/Scânteia divină: virtutea iubirii“. Cuntu, unde se află stațiunea Meteo, loc de popas înainte de a aborda crestele Munților Țarcu. Lacul Zervești, zonă încă neamenajată, unde în fiecare an se organizează Sărbătoarea
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
cu ea e mai umană, mai adîncă. Neamțul o grijește din utilitarism și dintr-un anumit spirit de disciplină pe care îl duce în gospodărie. Românul n-o grijește din motivul din care nu-și grijește totdeauna nici copiii: din năcaz, din lipsă, din absența efortului susținut. Dar plînge cu ea și-o dezmiardă." Și adaugă că "poporul cel mai pătruns de spiritualitatea ortodoxă se dovedește cel român. El s-a născut creștin". De aici dl Preda face un nou pas
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
iacă ce trecea pe-acolo un potâng de babă o persoană de vârsta a III-a cam strâmbă. - Bună-vremea, om bun, zise ea. - Să-mi bag introduc genunchiul în vâjoiul pârâul cui știu eu, mătușă, zise țăranul îndrăcit întristat de năcaz... - Dar ce, Doamne iartă-mă ești așa măscărăgios obscen, măi omule, zise baba femeia de vârstă înaintată posomorâtă. Nu ți-i oarecum să vorbești așa, de față cu o bătrână ca mine? - D-apoi cum să mai vorbesc și eu
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
la nimeni gratis. Tu ești o excepție. -Lasă-mă-n pace și nu mă mai bate la cap, ți-am zis că nu sunt interesată! -Îmi respingi mereu ajutorul, dar eu îți citesc sufletul și văd că ai suflet bun. Ai un năcaz mare și dacă nu te aperi te răpun dușmanii. Ai grijă! -Păi dacă-s bună cum spui tu, cum pot avea dușmani așa răi? Oamenii buni, nu ar trebui să aibă dușmani. Uite! Îți dau eu, ceva acolo, numai pleacă
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
eram cu grijile, cu casa, cine să stea să se uite după fleacuri. Îl întreb pe bărbatu-miu: "De ce să nu fie bine? Nu-ș ce are, da'coace ceva". Desigur a avut un necaz mare", spune Aide gânditoare. Da' ce năcaz să aibă, nu avea niciun năcaz, în servici încă n-o băgasem, că era tânără, de școală scăpase". "Și soțul dumneavoastră?" "El n-a putut răbda moartea fetei și nu a trecut un an și s-a dus și el
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să stea să se uite după fleacuri. Îl întreb pe bărbatu-miu: "De ce să nu fie bine? Nu-ș ce are, da'coace ceva". Desigur a avut un necaz mare", spune Aide gânditoare. Da' ce năcaz să aibă, nu avea niciun năcaz, în servici încă n-o băgasem, că era tânără, de școală scăpase". "Și soțul dumneavoastră?" "El n-a putut răbda moartea fetei și nu a trecut un an și s-a dus și el după ea. S-a spânzurat în
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
coborî Leta de pe scările casei. Mă schimbai! - Te-oi fi udat, te pomeni!? - Decât la picioare! - Și voi? Voi nu sunteți uji? Ia’ vez’, fa, Leto și de ăștia! Să nu fie uji la picioare și să mă dea de năcaz!? - Eu nu sânt! sări Marius. - Nici eu! îi țini isonul Ionuț. - Văd eu acuma, îi luă la rost Rița! Descalță-i tu, Leto, să pun eu porumbu’ la fiert! Tata Nițu șterse caii să nu răcească și apoi îi băgă
2. TATA NIŢU (POVESTIRE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385045_a_386374]
-
o clipă la începutul povestirii noastre și care, deși n-a participat la acțiunea propriu-zisă, s-a învârtit mereu în preajma ei, și ne așezăm în sfârșit în dreapta lui Broanteș, rapsodul căruia, de nu îți fi uitat, i se întâmplase acel năcaz cunoscut în popor prin expresia „că i s-a tăiat limba”. Locul unde ne-am pus e cam la colțul mesei. Dar nu ne pare rău: de mâncat avem, perspectivă avem, mai rămâne de povestit. Ce consumau, deci, oamenii pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vreau, povestesc, dacă nu vreau, nu povestesc. — Bine, frate, ce te superi? - spuse împăciuitor fălticeneanul. Eu voiam să zic că fiecare avem locurile noastre unde povestim și oamenii noștri care ne-ascultă. Noi i-am format, pe noi ne-ascultă. Năcazul e, fraților, că de la o vreme încoace nu mai avem ce povesti. Că de asta ne-am adunat aici. Ba mai mult, frate Surduc - grăi cel numit Parnasie către fălticenean - nu numai că n-avem ce povesti, că să zicem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
tu te plângi că ești mazilit! Episodul 35 FĂRĂ TITLU — Luminăția-ta - grăi atunci spătarul Vulture, luând de pe dânsul mâna șerpească a unei cadâne ce se strecura spre tăcutul Broanteș - eu zic să lăsăm aceste probleme de limbă pe seama grămăticilor. Năcazul care ne-a adus pe noi aici nu ține de limbă, luminăția-ta, năcazul nostru e universal. Cu un Vodă mazilit nu cad numai două silabe, cade un om, o ființă cuvântătoare, o familie, o curte, ba chiar, mutatis-demonstrandum, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
spătarul Vulture, luând de pe dânsul mâna șerpească a unei cadâne ce se strecura spre tăcutul Broanteș - eu zic să lăsăm aceste probleme de limbă pe seama grămăticilor. Năcazul care ne-a adus pe noi aici nu ține de limbă, luminăția-ta, năcazul nostru e universal. Cu un Vodă mazilit nu cad numai două silabe, cade un om, o ființă cuvântătoare, o familie, o curte, ba chiar, mutatis-demonstrandum, o soțietate. O soțietate fără Vodă e ca o oiște fără gard. De-aia zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ce-a făcut golanii aseară la complex? Daravelă mare. Sparseră vitrina și goliră toată băutura. Zice că i-a prins milițienii cu cîinii. Niște prăpădiți de puțoi cu cașu la gură. Vai dă curu lor. Să mai faci copii, numa năcazuri. — Mm, e foarte bună. Dar nepoata dumitale cum se mai descurcă? Și-a găsit femeie la copil? — Da de unde. Vrea să-l aducă la mine. Auzi, Într-o garsonieră cu bătrîna aia de și-a pierdut mințile dă tot că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
distracție. Da nu tot natu poace. Numa că să vrei Îi una și să poci Îi alta. Eu crez că ăla și-o rîs dă el și că Îi jidov sau maghiar sau țigan, nu știu ce faită o fi, că mult năcaz ni s-o tras dă la ei. Ăștia crez că trebe să le cază mintenaș pomana din ceriu, să ia ei toate locurile faine. Cine-a văzut jidov muncitor sau țăran? Ei cu funcții, ei cu ale mai bune căși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Femeia ți-e bine? - Dar cine știe omule, că am plecat repede când am văzut cucuvelele alea două, smiorcăin-du-se în pat. O fi bine, că doar umblă prin casă. Hai, dă-mi o răchie, nea Tase. Poate așa uit de năcazuri. Crucea mă-sii, că nu-mi mai iese din cap, patru fete și nici un băiat. - De, măi Vasile, o să uiți acum la crâșmă, dar acasă când te întorni, dai iar de ele. - Nu mai scap de belele. La omul sărac
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > POLUARE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 925 din 13 iulie 2013 Toate Articolele Autorului 13 Iulie 2013 Nu mai iese fum pe horn de mult, Am năcaz cu altă poluare, Dimineața de la cinci ascult Știrile și muzici populare... N-am ce face cu așa vecină, Nu suportă căștile-n urechi, O-nțeleg, nu are nici o vină, Toate cele ale ei sunt vechi... Mă uit la hornul negru
POLUARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364261_a_365590]
-
un dop negru. - Miluiește-ne Doamne pe noi toți, se tângui mătușa, o fi cu mințile plecate sărmanul de el, ca Todoruț de din vale, băiatul lui Lucreția, care, tot așa, vorbea de unul singur de când îi murise muierea. Cât năcaz în lumea asta! Trecu pe lângă câteva magazine, în pas hotărât, oprindu-se la un moment dat să-și tragă sufletul. O domnișoară, cățărată pe niște tocuri înalte-înalte, care pășea ca din pod în aceeași direcție cu ea, încercând să o
DOAMNA FIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368428_a_369757]
-
ți-e bine? - Dar cine știe omule, că am plecat repede când am văzut cucuvelele alea două, smiorcăindu-se în pat. O fi bine, că doar umblă prin casă. Hai, dă-mi o răchie, nea Tase. Poate așa uit de năcazuri. Crucea mă-sii că nu-mi mai iese din cap, patru fete și nici un băiat. - De, măi Vasile, o să uiți acum la crâșmă, dar acasă când te întorni, dai iar de ele. - Nu mai scap de belele. La omul sărac
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
pe la sate-n zori de zi Nanele cu basma neagră, zău, încep a zdrăngăni* Din lanțuri și din cîrceie*, întorcîndu-se tot roată Înconjoară, șură, casă, cu jar aprins pe lopată. Strîng gunoaie, greablă frunză, să ardă cu vîvătaie Să piară năcazul iute și răul în bobotaie*. Cheamă binele-n ocoale* că îi Postul Paștilor Bombănind cuvinte-n grabă pe-nțelesul babelor. Peste focuri sar copiii, veselia să se nască Să plece frigul în grabă, pămîntul să se-ncălzească, Și tot azi
PATRUZECI DE SFINȚI de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368784_a_370113]
-
praful drumului o urmă subțire. N-a ajuns bine la casa lui Nelu Surului când un Logan s-a oprit lângă ea: „Intră, lele Floriță, te-oi duce la casa ta!” „Domnul să te alduiască, fătul meu, du-mă la năcazul meu...” Apoi un nor gros de praf s-a ridicat în urma lor iar potaia Surului lătra ieșită din minți. Slavomir ALMĂJAN Kelowna, Canada august 2012 Referință Bibliografică: Slavomir ALMĂJAN - BĂTRÂNA CU BOTUȚA / Slavomir Almăjan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
eu beu, dar nu ca el - și-o vrea careva să-i dea o mamă de bătaie? Sau cu cine s-o fi certat, și cui i s-o fi pus capsa pe el, să-l bată? Care-o fi năcazul zăpăcitului ăsta al meu? Dar na!, dac’ o trebui să-l apăr, să mă bat pentru el, fac asta, că doar îi de-al meu, nu? Că mă bătui eu pentru Monica, până veni băiatu’ ăla cu pretenii lui, nu
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
mi-ai zîs-o, zău așa! - Nu mă, că stiu că ți-am zîs de multe ori, că tu ești pretenu’ meu, nu? Dar revenindu-și din gânduri, îi zise, nu contează, mă gândeam șî eu, așa. Hai zi! Care-i năcazul? Ce pățiși? Care-i beleaua aia așa de mare? - Bă, uite care-i treaba! M-am aprins la inimă, rău de tot. Arde fir-ar mama ei de căța, așa de tare, așa cum să pârjolește carnea pe grătar! - Doamne ia
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
gura mare. Apoi îi dădu un brânci lui Vasile și îi răspunse surprins de reacția prietenului său: - Nuuu! Da’ ce idei îți veniră prin cap, mă’ Vasile? Nu, șî din câte văd eu, nici nu-ți trece prin cap ce năcaz am eu! Te gândești numai la prostii, ești plecat cu pluta, mă’! - Pă’ zi o dată, mă’! țipă acum nervos Vasile, nu mă mai fierbe atâta, că mă omori de viu, zăpăcitule, ce ești tu! Zi-mi o dată, ce-ai? - Bine
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
tu râzi de mine! - Păi cum ... ha, ha, ha! Cum să nu râd de tine, bă’ fraiere! Ha, ha, ha, ha! Păi bine mă Pepsi, mă! Păi ție ți s-a pus pata pe gagica aia, și tu îi zîci năcaz la asta? Că m-ai speriat așa de tare, mă! Am crezut că cine știe ce-ai pățit! Ha, ha, ha! Măi, nărodule, mă! Păi e frumos să te-ndrăgostești. Și când fata-i îndrăgostită șî ea, atunci să te
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
mi-i la strâns de fân/ Pe coasta la Urisâu,/Badea tânăr, nu bătrân,/ El să cânte, eu să strâng./ El să cânte din guriță/ Eu s-adun fânul căpiță./ El să cânte, eu să trag/Să ne tracă dă năcaz./ El mi-o cânta cu gura,/Eu cu grebla oi grebla./ Badea mi-o cânta de dor/ Și lucrul mi-o fi cu spor./ Și când fânul l-om găta/La umbră ne-om așeza./ Și-atâta ne-om săruta
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]