47 matches
-
averile în mâinile săracilor! Au călcat aceia pe jăratec? Stinge și tu flacăra poftei! Da, e greu, dar și cu câștig! Nu te uita la greutățile din față, ci la bunătățile viitoare! Nu la greutățile din față, ci la bunătățile nădăjduite! Nu la suferințe, ci la premii! Nu la osteneli, ci la cununi! Nu la sudori, ci la răsplăți! Nu la dureri, ci la răsplata durerilor! Nu la focul care arde, ci la Împărăția care stă înainte! Nu la călăii care
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
harul este-n pustie prigoriile magnetice lopătează în soarele princiar la răscruci se-aude-o cavatină în iedera albă și-n odoleanul de pripas te cumpănești biruit într-un atlas iar lângă el un dalb șoricel ceferist și ai aflat atâtea fapte nădăjduite ostenită de zbor acvila codexului ciugulește din ocara și bogăția unui cuget stingher așadar ce vei zice vremea cu folos este printre lucrurile abia dovedite lângă tine o erezie ca un semn de carte nemilos
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/8068_a_9393]
-
om al rugăciunii înainte de a fi om al cuvântului”). Scopul catehezei este acela de a crea în catehet disponibilitatea sufletească și rațională de a primi și a înțelege adevărul. În Evrei 11, 1 este scris: „Iar credința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute” (est autem fides sperandorum substantia rerum argumentum non parentum). De aici pleacă Augustin în definirea scopului catehezei care este credința. În Enchiridion, 8, scrie despre credință că este convictio rerum quae non videntur. Credința ca atare
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de care nu se făcea, în nici un caz vinovat, că venise așa de târziu pe lumea asta strâmbă ... A terminat școala generală întîiul, liceul așjderea, bacalaureatul fiind o sublimare a efortului și meritului minții sale „plecate” spre cele luminate și nădăjduite, organizate deopotrivă la cerințele pe care le simțea înainte de a fi obligat de cineva să le numească, nu înainte de a fi dat proba eminenței sale la atâtea olimpiade școlare la care a participat.. A luat din prima la facultate împlinind
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
dragoste ardentă care ne îndrumă mereu prin Duhul Sfânt. Biblia spune că Dumnezeu dorește ca fiecare om crezând în Fiul Său, în moartea și învierea Lui să aibă viață veșnică. Credința este o încredere neclintită, o puternică încredințare în lucrurile nădăjduite care nu se văd. Revenind acum la reacția apostolului Toma la vestea că Domnul Isus e viu, el care a umblat cu El, a fost martor ocular la minunile Lui. Nu ar trebui să ne mire și nici să ne
CREDINŢĂ ŞI CONVINGERE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354864_a_356193]
-
Iacob Cazacu-Istrati Credința este puterea și calea prin care primim ca adevăr tot ce a descoperit Dumnezeu. Prin credință cunoaștem ceea ce nu putem vedea și adeverim ceea ce nădăjduim de la Dumnezeu. De aceea Sf. Apostol Pavel zice: “Credința este adeverirea celor nădăjduite și dovedirea lucrurilor celor nevăzute” (Evrei, 11, 1) Scriu acest articol cu o mare bucurie în suflet, închinându-mă in fața curajului, dârzeniei bunului suflet al unor slujitori ai sfintei biserici ortodoxe române, exemplu servind preotul paroh al bisericii Sfântul
SE ÎNTOARCE-ACASĂ DUMNEZEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369879_a_371208]
-
credințe fără iubire; dar presupunând-o, o declară fără folos. Nu cu duhul înțelepciunii lumești, care vorbește despre cuvinte, trebuie citită Sfânta Scriptură, ci cu duhul înțelepciunii dumnezeiești, cu duhul simplității duhovnicești. Definind credința, Apostolul spune: „ea este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute" (Evrei 11, 1); nu doar a celor așteptate sau care trebuie să vină. Ori, dacă nădăjduim, atunci noi dorim; și dacă dorim, atunci iubim, pentru că nu poți dori aceea ce nu iubești. Oare dracii au și
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
și eveniment de aleasă și autentică ori folositoare comuniune. Citându-l pe Părintele Cristian Muntean, “în definitiv, vorba Părintelui Nicolae Steinhardt, a crede înseamnă a nu vedea dacă, luăm în calcul cuvântul Sf. Ap. Pavel: “Iar credința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor nevăzute” (Evrei 11, 1).” A crede în adevărul bisericii înseamnă a accepta să faci parte integrantă din această “legătură a dragostei” care constituie și formează ori alcătuiește Biserica însăși, a te încrede în dragostea sfinților și a lui
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
credințe fără iubire; dar presupunând-o, o declară fără folos. Nu cu duhul înțelepciunii lumești, care vorbește despre cuvinte, trebuie citită Sfânta Scriptură, ci cu duhul înțelepciunii dumnezeiești, cu duhul simplității duhovnicești. Definind credința, Apostolul spune: „ea este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute" (Evrei 11, 1); nu doar a celor așteptate sau care trebuie să vină. Ori, dacă nădăjduim, atunci noi dorim; și dacă dorim, atunci iubim, pentru că nu poți dori aceea ce nu iubești. Oare dracii au și
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
și eveniment de aleasă și autentică ori folositoare comuniune. Citându-l pe Părintele Cristian Muntean, “în definitiv, vorba Părintelui Nicolae Steinhardt, a crede înseamnă a nu vedea dacă, luăm în calcul cuvântul Sf. Ap. Pavel: “Iar credința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor nevăzute” (Evrei 11, 1).” A crede în adevărul bisericii înseamnă a accepta să faci parte integrantă din această “legătură a dragostei” care constituie și formează ori alcătuiește Biserica însăși, a te încrede în dragostea sfinților și a lui
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
excepție, când dezvoltarea orașelor se produce și pe calea imigrării țărănimii, care caută să iasă de sub dependența feudală a proprietarului funciar. Țăranul vedea în fuga la orașe calea eliberării sale de exploatarea feudală. Că el nu găsea însă acolo libertatea nădăjduită este iarăși un lucru cert. În orașul sau târgul liber, el intra adeseori în relații de exploatare de tip capitalist, în cadrul cărora el ori se înavuțea, ori se ruina. În cel din urmă caz era nevoit, pentru a scăpa de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu vocația autentică a reformei, slujitorii Predaniei pledau pentru o maturitate eshatologică mult prea imediată ca să accepte drapajul pietist al existenței în dulcegării mitice sau mioritice. Predania este o dovadă că ființa paradoxală a credinței, înțeleasă ca temei al „celor nădăjduite” (Evrei 11, 1), nu interzice accesul creștinilor la orizontul reflecției critice. Judecăm prezentul numai pentru că iubim trecutul integru al lumii Părinților și pentru că știm să sperăm la mai bine. Nu întâlnim în sumarul Predaniei un index al reveriilor romantice și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Serenității configurează un univers, deși pitoresc, esențial tragic, puțin familiar literaturii române. Nemaiputând suporta șicanele și acțiunile desnaționalizante (incendierea școlii în limba maternă, arderea bisericii etc.), o colectivitate aromână din Grecia, satul Codruva, emigrează în România, căzând, aici, pe pământul nădăjduit al făgăduinței, în capcanele unor succesive dictaturi devastatoare (carlistă, antonesciană, comunistă). Protagonistul, Iancu Paticina, om cu orientare de stânga (în sensul vest-european al cuvântului), sfârșește la Canalul Dunăre-Marea Neagră, în grele suferințe și umilințe. În acest cadru narativ - cu fermecătoare
CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
înapoi, sufletul Meu nu găsește plăcere în el." 39. Noi, însă, nu suntem din aceia care dau înapoi ca să se piardă, ci din aceia care au credință pentru mîntuirea sufletului. $11 1. Și credința este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd. 2. Pentru că prin aceasta, cei din vechime au căpătat o bună mărturie. 3. Prin credință pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvîntul lui Dumnezeu, așa că tot ce se vede n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
căzute pe buze de-anotimpuri. în umbre de pași, la margine de-nchipuire, m-a plouat cu privirea ta și de prea multă ploaie mi s-a topit prin vene lutul. La nesfârșit am plăsmuit în cerul gurii iubirea ta. Nădăjduit, mă ascult și astăzi cum te mai rog să ncărunțești cu mine la o cafea. Aspirație Stau de vorbă cu o floare și-mi povestește că-i tristă. Asta pentru că florile mor sufocate-n îmbratișare, de soare iubite. Mă-ntreabă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
bază: set de dogme și convingeri specifice unei anumite orientări religioase (de exemplu, credința creștină) și o convingere cu privire la o realitate în lipsa dovezilor empirice și raționale sau, după cum o definește apostolul Pavel în textul biblic, "o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare în lucrurile care nu se văd" (Evrei 11,1). Ambele semnificații ale conceptului sunt frecvent angajate în comunicarea din cadrul comunităților virtuale religioase, deoarece prima realizează conexiunea dintre membri, fiind miezul convingerilor comune, în timp ce a doua reprezintă liantul
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
bunătăți care sunt mai presus de simțurile și de cunoștința omenească. Căci nici ochiul, zice, nu le-a văzut, nici urechea nu le-a auzit, nici la inima omului nu s-a suit (I Cor. 2, 9). Dar pentru ca fericirea nădăjduită Să nu rămână în afară de orice presupunere, ni se dă să auzim despre cele negrăite atât cât putem să cuprindem după smerenia firii noastre”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, cuvântul II, în PSB, vol. 29, p. 343) „... bunătățile făgăduite celor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Îl calcă, unul după altul pe cel lungit la pământ Începând de la cap la picioare. La urmă Îi mormăie câteva vorbe alcătuite Într-adins și poruncesc boalei să slăbească. După ce au făcut aceasta de trei ori În trei zile, lucru nădăjduit se dobândește de obicei și cele mai grele boli care s-au luptat lungă vreme meșteșugului doftoricesc, se vindecă În acest chip cu puțină osteneală. Atâta putere are credința până și În farmece.” Călușarii folosesc imagini și substanțe apotropaice, cum
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
tencuite, la divanul îngust, la rafturile din lemn nevopsit, la fântâna din curte, la camioneta care-i aducea în fiecare săptămână apă și hrană. Și, deodată, începuse să cadă zăpada, pe neașteptate, înainte ca ploaia să fi adus ușurarea mult nădăjduită. Viața era crâncenă în această țară iar oamenii nu o făceau cu nimic mai ușoară. Daru se născuse însă aici. În oricare alt loc din lume s-ar fi simțit exilat. Ieși și făcu vreo câțiva pași pe pământul bătătorit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
tot mai tare până la infinit, Asurzesc și nimănui nu-i pasăă Mă cobor în mormântul idealului meu, Mă macină gânduri de mult ucise Și tot ce e greu e în drumul meu cel prapăstios, Cad și mă ridic până la epuizare, Nădăjduită, întind mâna spre o salvare Care nu apare de nicăieri, Nu e nimeni să îi pese acum de mine, Doar un înger care încă mă mai poate ține, Acest înger, venit parcă din altă galaxie E tocmai iubirea ce mi-
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
a lui Dumnezeu, tărie spre mântuire și putere spre viață veșnică, sănătatea sufletului, rod al minții, consimțirea de bunăvoie a sufletului, intuiție a realității celor făgăduite, convingere lăuntrică că Dumnezeu îi va împlini rugăciunea celui ce cere, temelie a celor nădăjduite etc. Credința este o realitate teandrică, ce ține de însăși ființa creștinului, în care se întâlnesc într-un mod tainic, lucrarea Duhului Sfânt și voința liberă și conștientă a omului. Exprimând acest adevăr, Sfântul Simeon Noul Teolog menționează că ea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
tot ceea ce învață Biserica despre Dumnezeu Cel veșnic viu și credința în El. Definiția credinței „Credința, pe care o hulesc elenii, socotind-o deșartă și barbară, este acceptare de bunăvoie, este consimțământ al cinstirii de Dumnezeu, este încredințare a celor nădăjduite, dovedire a lucrurilor nevăzute, după cum spune dumnezeiescul apostol, că mai ales prin aceasta au primit mărturie cei de demult (Evr. 11, 1-2). Dar fără credință este cu neputință a bineplăcea lui Dumnezeu (Evr. 11, 6). Alții au definit credința consimțământ
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de Aur, Prima cateheză către cei ce urmează a fi luminați, în vol. Cateheze baptismale, p. 31) ,, Acest fapt este credința: a lua aminte la cele ce nu se văd ca la cele văzute. Căci zice: credința este ființa celor nădăjduite, dovedirea celor ce nu se văd (Evr. 11, 1)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia aceluiași către cei ce urmează a fi luminați și lămurire clară a celor săvârșite în chip simbolic și închipuite în dumnezeiescul botez, în vol. Cateheze
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
toate cele nevăzute și gândite. Credința este consimțirea de bunăvoie a sufletului”. (Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală a oamenilor și despre buna purtare, cap. 141, în Filocalia..., vol. I, p. 41) „Scriptura numește credința temelie a celor nădăjduite (Evr. 11,1); iar pe cei ce nu cunosc sălășluirea lui Hristos i-a numit necercați”. (Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, cap. 27, în Filocalia..., vol. I, p. 239) „Este o credință din auz, după Apostol (Rom. 10, 17), și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu cunosc sălășluirea lui Hristos i-a numit necercați”. (Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, cap. 27, în Filocalia..., vol. I, p. 239) „Este o credință din auz, după Apostol (Rom. 10, 17), și este o credință care e adeverirea lucrurilor nădăjduite (Evr. 11,1)”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 100, în Filocalia..., vol. I, p. 263) „Definiția credinței: cugetare nepătimașă despre Dumnezeu”. (Diadoh al Foticeii, Definiții, nr.1, în Filocalia..., vol. I, p.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]