30 matches
-
pe ,,drăcării”, este plină de umor domol, stăruitor în mintea cititorului. Tatăl este acela care pune capăt, într-un târziu, zarvei copiilor printr-un cuvânt scurt și hotărât de ,,gospodar la casa lui”, pe care mama îl întărește prin ,,câteva nănașe, pe îndesate.” Copilăria lui Nică pare o perpetuă înlănțuire de scene hazlii: ,,a doua zi des-dimineață le începeam de la capăt”, pe care autorul le-a prins în scrisul său într-o ordine a memoriei afective, nicidecum cronologice. Cele două opere
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de gală din frunze croită, Vântu-i susține o trenă nesfârșită. Tandru și iubitor pe cap mă sărută și cu el mă face în văzduh pierdută. Mă conduce-n Codru, ca să-i fiu mireasă. Toamna cu belșugu-i de-a ne fi nănașă. Vântul cu-a lui scripcă, șugubăț și hoinar, se-nvrednicește să ne fie lăutar. Vin nuntași cu droaia în falnicii copaci, pe veci să ne fie prieteni buni sau frați. Vântul duce veste de nunta Codrului. Iar eu, o visătoare
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
strigătura începe cu un salt de jos în sus, aproximativ de un interval de o octavă. După această parte, întreg corul anunță : ,, Printre meri și printre peri/ Cu găina ca să meri,/ Faceți-mi o țâr de cale/ Să vin la nănașa mare''... după care vine socăcița, reprezentată de o solistă : ,, Foaie verde busuioc/ Faceți-mi o țâr de loc,/ Că io vin cu ceteraș,/ Cu găina la nănaș''. După alte două strofe alternează corul și solista care începe lăudarea bucatelor, la
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
ofticoase, lovile-ar brînca-n mațe că numai la alte alea le e gândurili, iar la muncă numa’ io bă, auzi, numa’ io, care-s șefă nu-i așa, da' las că n-are ele zile cu mine că io le sunt nănașa plesni-le-ar fierea-n ele dă bagaboante! Auz’ bă, io-te, bă, la aia cu chiloț’ verz’ cum dracu poa’ să fie așa dă scroafă să să chiorască dupe oamini pă plaja noastră bă, ia scoală și zî-i
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
am o problemă?... temă, schemă, dilemă..? - Hai, domnule! Fii serios! D-ta ești îndrăgostit și ești un pic amețit de iubire. Atâta tot. Vorbești în rime. E clar și foarte simplu! - Ar fi bine să fie așa!... tranșa, pe șa, nănașa ... dar e mult mai grav ... firav, bolnav, postav ... I-am cerut mâna ... frâna, una, gura ... - Și? - A rupt-o din umăr și mi-a dat-o întreagă ... dragă, bleagă, targă, ... ăăă ... - ... beteagă! E mai corect. - Așa, și pentru treaba asta
CONSULTAŢIE ... AD LITTERAM de LICĂ BARBU în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342131_a_343460]
-
de gală din frunze croită, Vântu-i susține o trenă nesfârșită. Tandru și iubitor pe cap mă sărută și cu el mă face în văzduh pierdută. Mă conduce-n Codru, ca să-i fiu mireasă. Toamna cu belșugu-i de-a ne fi nănașă. Vântul cu-a lui scripcă, șugubăț și hoinar, se-nvrednicește să ne fie lăutar. Vin nuntași cu droaia în falnicii copaci, pe veci să ne fie prieteni buni sau frați. Vântul duce veste de nunta Codrului. Iar eu, o visătoare
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
Autorului 53. DRAGOSTEA, RUG CU EFECT ÎNTÂRZIAT De trei decenii de când este căsătorit, Dio pare mai îndrăgostit decât în prima clipă. Pe-atunci, într-o noapte geroasă de ianuarie, se afla împreună cu marea iubire a vieții sale, la mama viitoarei nănașe. La televizor. Urmărind singurul film al săptămânii. O insuportabilă poveste de iubire. Totul a început ca de obicei ca o joacă de copii puși pe șotii. Și cum prima jucărie este chiar inocența, grenada sub acoperire a condiției umane, Dio
DEŞERTUL DE CATIFEA (53-54) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346255_a_347584]
-
iar lumina? [1933] * COLINDĂ pentru Dorli Doarme colo în poiată pruncușor fără de tată. Și măicuța mama lui se tot plânge boului c-a născut în Vifleim, n-are scutece de in, n-are apă, n-are fașă, nici opaiț, nici nănașă. Iosif cercul de pe cap în cuier și 1-a lăsat și-a plecat unde-a plecat ca să-1 latre cînii-n sat. Noaptea-i neagră, ceasu-i lung, stă măicuța lângă prunc. Să le ție de urât înger nalt s-a coborât
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
fericire; fie; finuță; fir; folclor românesc; gelos; habar nu am; haine românești; hăinuță; hora; horă; hrană; ia în mînă; informatică; interior; internet; internet explorer; lăuntric; lejeritate; literă rusească; litere; măgar; materie; mătase; mic; mie; miel; mînie; moale; muncă; murdară; națională; nănașă; neam; note; noțiune; nuntă; oare; obiceiuri; obiect; opri; original românesc; paie; patriotism; persoane; petrecere; piele; pieptar; plăcere; PLM; poftim; port național; prietenă; pulover; pune; puritate; regionalism; regula; român; roșie; salariu; scumpă; straie; strămoși; sunete; sunt; școală; și; nu știu; taci
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
surori. Ciuchii* de păr de la ceafa copilului, care se formează pentru că stă mult culcat pe spate, nu e bine să-i taie mă-sa, căci îi arde casa copilului cînd va fi gospodar, ci să se ducă cu el la nănașă-sa să i-l taie. Fetele se bucură cînd găsesc spelci*, că le crește părul. Cînd se tund copiii mici, e bine să bagi părul la rădăcina unui pom, ca să le crească lung ca pomul. Spre a face ca părul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dar al miresei. Acum un vornic lua la joc o drușcă și apoi mireasa. Se juca Învârtita și Țărănește. Mireasa cerea apoi iertăciune de la părinți (moment emoționant) după care alaiul pleca la biserică. Pe mire Îl luau În primul car nănașele, iar pe mireasă nașii În al doilea car. În carele din urmă se grupau vornicii și druștele. Se puteau auzi acum chiuituri ca acestea: Sui mireasă pe cocoș / Să nu zici că mergi pe jos / Și tu mire pe găină
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
râsul lumii!... În nopțile de dinaintea cumetriei, Nicanor dormi în fânul din podul grajdului, ciulind urechea la hămăiturile care veneau spre el din Baisa, subțiate și slăbite de stavila depărtării. Cât baba Maranda țanțoșă și uitând de clondir și de măsele -, nănașa și cu verele ei, gătite cu bondițe înflorate și cu basmale noi, duseră copila la sfânta cristelniță, cum e rânduiala de dinainte, Nicanor și doi feciori ciolănoși, pe care îi arvonise, cu o zi înainte, recrutându-i cu o garafă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
garafe pline ochi și împodobite cu salbe de floricele, împrejurul gâtlejurilor prelungi. Se grăbiră să execute comanda, în cinstea copilei, care intra pe poartă, recent creștinată, împreună cu alai de femei, nădușite și roșii în obraz, de osteneală și de mulțumire. Nănașa o corpolentă rumenă, sinceră, cu ochi verzi, doamnă de Capitală din cap până în picioare (deși plecată din Goldana, numai de doi ani în urmă, i se încredințase tranșarea cotletelor și învârtirea frigăruilor în dependințele unui restaurant de lux, pentru nomenclatura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fierbea sângele în tine... Numai la cinematograf poți să vezi ceva mai frumos! conchise ea, în admirația mesenilor și mai ales a bărbaților, care, în câteva clipe, despuiaseră interiorul unui rând de clondire. Ba, s-avem pardon! , o contrazise, pe nănașă, cu glas de stentor, Nicanor. Felul ales, în care vorbi Nicanor, asemenea orășeanului cu stația de amplificare, captă atât de puternic bunăvoința convivilor, încât lingurile conteniră de surprindere. Cumătrul mi-a spus, la un pahar dulce, numai mie, cum s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
la altul, și chicote, pudic dozate de ighemoniconul femeiesc, răsplătiră tălmăcirea lui Nicanor Galan, în timp ce nașa, mare maestră la tranșat cotlete și frigărui, în cârciumile din Capitală, îi arse povestitorului un ghiont sub coaste. Simulând perfect voia bună, deși ghiontul nănașei îi tăiase respirația, Nicanor se făcu a nu-i păsa de marafeturile orășeanului, cu bucile mari, care își dădea și mai mare importanță, întrerupând cântecele înainte de vreme, cum nu era obicei și așa cum nu se cuvenea la Goldana. Ba, Iuga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Lingurile de cositor conteniseră să se mai afunde în grăsimea aceea de soi a găinilor porumbace din Goldana neam de galinacee răspândit odinioară de Iustiniana lui Petrea Păun. Fiecare își făcuse datoria, la horă și la jocul de doi, față de nănașă, doamnă din cap până în picioare, față de verele ei, ba rânduiseră și pe câteva femei, de dincolo de lavițe... Petrecerea începuse să se sleiască și, de aceea, Nicanor se ridică, glăsuind pentru toți: Dragi meseni, ghici ghicitoarea mea, ce e? Am un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ce-i fuseseră interzise până acuma. În acest timp nănașii, cum li se spune pe la noi celor ce i-au cununat cândva pe părinții pruncului, se îngrijesc de tot ritualul ce se obișnuiește a se înfăptui cu ocazia botezului. Adică nănașa vine în ziua programată înfăptuirii tainei botezului, îl îmbracă pe noul născut în haine noi, având grijă să ia un rând de haine de schimb, îl ia în brațe și pleacă cu el la biserică, spunând când iese pe ușă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Rădăcina cea de rujă, Pe podele floricele Să joace finii pe ele. U iu, U iu iu ! Unde șade nunu mare, Parc-a răsărit un soare. Unde șade și nuna, Parc-a răsărit luna ! U iu, U iu iu ! Tu, nănașă, drăgălașă, Mâncă carne de te-ngrașă, Și nu tot varză călită, , Că vii la nuntă pârlită ! Uiuiu ! Ține doamne pe nunu, Să mai cunune unu, Ține doamne pe nuna, Să mai cunune una, Să cunune cinci și șase, Că le
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
duci printre străini. Și te plânge maică-ta Că nu ști’ când te-o vedea ! Apoi întregul alai se deplasează către biserică, unde se va desăvârși ceremonialul cununiei religioase. în frunte merg muzicanții, apoi nănașu de braț cu mireasa, apoi nănașa la braț cu mirele și în sfârșit în urma lor se aliniază toți invitații care doresc să participe la ceremonial. În drumul lor spre biserică, strigăturile, chiuiturile nu contenesc : Rămâneți cu Dumnezeu, Că eu plec cu omul meu. Rămâneți cu Precista
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lumină-i și ce vorbe/ Jos sub grinzile colibii?62căci atmosfera incintei este, cu asupră de măsură, auditivă. Și este așa ab initio: Când pe el veni botezul/ Îl trecu auzul (s.n.), văzul,/ Nici că-i pasă lui săracul,/ Că nănașa spune crezul/ Și se leapădă de dracul 63. Atmosfera incintei este cea obișnuită: Marta mânue cociorbe/ Iar Maria toacă hribii.// Iar la colțul marei vetre/ Stau pe laiți, lângă spuze,/ Un moșneag și trei cumetre,/ Povestesc mișcând din buze./ Tinerica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
arata la diferite distanțe. Nu mă lăsa așa, cu una cu două. Vroia să știe tot despre starea mea de sănătate. Duminica, când nanașa Măriuța venea la noi în vizită se distrau pe socoteala mea, povestindu-i mama cele întâmplate. Nănașa având cârciumă și prăvălie, îmi aducea figurine de ciocolată, acadele, turtă dulce și-o îmbrățișam și-i sărutam mâna, mulțumindu-i. Pot spune că-mi plăcea mai mult să merg la ea decât să vină dumneaei la noi. Având doar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mereu nehotărâtă la alegere. Ia-mi pere galbene! Ba nu, vreau prune galbene! Mai vreau și câteva gutui, de-acele cu puf galben și... Nu-i frumos să te obrăznicești! Aici nu-i casa ta! Îmi spunea oarecum rușinată mama. Nănașa ne umplea un coș cu de toate, scotea brișca cea roșie cu flori, mă așeza în jilț, înhăma caii și împreună cu mama veneam acasă, încet pe ulița principală să ne vadă sătenii ce mândre suntem noi, cu nănașa. Am plâns
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rușinată mama. Nănașa ne umplea un coș cu de toate, scotea brișca cea roșie cu flori, mă așeza în jilț, înhăma caii și împreună cu mama veneam acasă, încet pe ulița principală să ne vadă sătenii ce mândre suntem noi, cu nănașa. Am plâns pentr-un boboc În cartierul "Gavaraș" (porecla noastră) aveam cele mai frumoase gâște. Pene albe și curate ca omătul și dolofane, de mergeau legănându-se ca niște bărcuțe. Toți le admirau și mama nu-și mai încăpea în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
învățătorilor Nastasă Gheorghe și Saveta, Bârligă D., Isopescu M., Ileana Drehuță, Cazacu Aurel și Modest. I-am urat pe vecinul meu, Lavric Ioan, factorul poștal, pe Clemenciuc Silvestru și Pachița, cumătrul mamei, pe mătușa Saveta Bida din jos și pe nănașa Mariuța Baroiului. Toți s-au arătat încântați de grupul nostru și ne-au felicitat pentru felul cum am urat. Către dimineață, am venit la primărie, unde un străjer făcea de serviciu, ne-am încălzit la el și am început să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ca aniversarea s-o sărbătorim comasată. Aceasta, din mai multe motive: o singură cheltuială și-o singură pregătire (muncă). Din vreme, s-a stabilit lista invitaților și au început pregătirile. De bună seamă că, primii de pe listă erau surorile tatei, nănașa, Măriuța Baroiului, mătușa Saveta lui Bida și mătușa Ileana Stolerciuc. Ele întotdeauna veneau însoțite de bărbații lor și de copii. De la Frătăuții Vechi veneau frații mamei: Toader, Victor și Ion Buzilă. Aceștia se întreceau cu căruțele lor înflorate (de sărbători
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]