57 matches
-
fii ce-ai fost! Grădină mea Am sădit în grădiniță, Lang-un fir de lămâița, Șase tufe de lalele, Zambilute, viorele Ghiocei și toporași, Ce-i aștept să infloresca Chiar de ziua mamei mele! Si-or s-apara mintenaș, Narcise și năsturași; Stă de pază unde-opui Mândră gură leului! M-am mândrit până mai ieri Cu vre-o câțiva cavaleri, Dar acum să nu te miri, Am și câțiva trandafiri! Mai aștept să înflorească Panseluțele din glastra Ce le-am pus lîngă
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/tela_mocanu_1497371178.html [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
ajuns de pomină în toată gașca lor de neastâmpărați. Pe acele vremuri, nu exista atâta complexitate între copii, de aceea fetițele se scăldau despuiate alături de băieți, chiar și cele de 10 - 12 ani, cărora de acum începea să le crească năsturașii sânilor și să le apară pe ici pe colo câte un firișor din viitoarea mătase pubiană. Parcă cele mai mari aveau costum de baie? Intrau în apa răcoroasă în chiloții de toată ziua și apoi așteptau să se usuce sau
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
să ies din casă mă-mbie. Plec îndată la plimbare, alegând mica cărare ce mă duce jos, în vale, cât mai este un pic răcoare. Iarba fină, verde crud - un covor fin de mătase, are ajurate-n ea: părăluțe, albăstrele, năsturași sidefii, mici pâlcuri de păpădii. Susur de izvor s-aude, de sub pietre clipocind, apa sprinten șerpuiește, având sclipiri de argint. Cățărați pe un stei din sare, speriați, doi iezișori behăie timid spre capră, implorând-o: „ajutor!” Cu ochi blânzi, spre
VIŞINI ÎN FLOARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Visini_in_floare.html [Corola-blog/BlogPost/341485_a_342814]
-
se mai simte la fel. Bluză din mătasă, largă și cu volane uriașe la umeri, o strânge. Poartă pe sub rufe, parcă, două trupuri.Gemene. Un bărbat și o femeie. S-a prins cu vârful degetelor de unul dintre zecile de năsturași cusuți pe tighelul de catifea, care-i marchează talia cu elegantă nebănuita de creatorii de modă contemporani. Ceva s-a deșteptat în trupul acela uscățiv și care, parcă dormitase sute de ani. Se simte caldă, apoi fierbinte, este ceea ce nu
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
ajuns de pomină în toată gașca lor de neastâmpărați. Pe acele vremuri, nu exista atâta rușine între copii, de aceea fetițele se scăldau despuiate alături de băieți, chiar și cele de 10 - 12 ani, cărora de acum începea să le crească năsturașii sânilor și să le apară pe ici pe colo câte un firișor din viitoarea mătase pubiană. Parcă cele mai mari aveau costum de baie? Intrau în apa răcoroasă în chiloții de toată ziua și apoi așteptau să se usuce sau
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
zăpadă al iernii care părea că nu se mai termină, ajunseseră la maturitate și se simțea de la zece pași parfumul plăcut al zambilelor, iar cupele elegante și catifelate ale lalelelor în trei culori se înălțau semețe deasupra unor așa numiți „năsturași” galbeni, grena, albăstrui, de parcă se întreceau în a atrage priviri admirative. „Hm! Mama nu a fost la cursuri de ikebana, dar și aici, afară, ca și în vazele din casă, dânsa a aranjat florile mai plăcut ca japonezele! Avea un
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Batrana_marian_malciu_1335104901.html [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
să ies din casă mă-mbie. Plec îndată la plimbare, alegând mica cărare ce mă duce jos, în vale, cât mai este un pic răcoare. Iarba fină, verde crud - un covor fin de mătase, are ajurate-n ea: părăluțe, albăstrele, năsturași sidefii, mici pâlcuri de păpădii. Susur de izvor s-aude, ... Citește mai mult Vișinii albiți de floareși o-nmiresmată boarece ușor și lin adie,să ies din casă mă-mbie.Plec îndată la plimbare,alegând mica cărarece mă duce jos
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
adie,să ies din casă mă-mbie.Plec îndată la plimbare,alegând mica cărarece mă duce jos, în vale,cât mai este un pic răcoare.Iarba fină, verde crud -un covor fin de mătase,are ajurate-n ea: părăluțe,albăstrele, năsturași sidefii,mici pâlcuri de păpădii.Susur de izvor s-aude,... XXIV. NOAPTE DE IARNĂ, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011. În zăpada afânată ce se troienea în noapte. ne trânteam ușor pe spate, lasând
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
iar în perioada de maturitate, un adept al scenei de gen. Tipologia personajelor sale avea să se axeze în special pe țăranul român, compunând cicluri importante, cu iz etnografic, până către finalul vieții. Valoare estimativă: € 1.500 - 2.500 Foto: ”Năsturași” de Dumitru Ghiață Florile de toamnă, tufănelele, garoafele, florile delicate de pădure sunt cele în care Dumitru Ghiață (1888, Colibași, Mehedinți - 1972, București) intuiește capacitatea de a simboliza ideea generatoare a actului artistic. Filiația folclorică este prezentă la nivelul obiectelor
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]
-
și ștergarul țărănesc armonizând și reliefând subiectul. Culorile discrete, fără stridențe ale artei populare formează paleta cromatică în care este realizată pictura, nuanțele pământii ale vasurilor și ale fundalului stabilind raporturi subtile cu întrega compoziție. Toate acestea se regăsesc în Năsturași, lucrare estimată la 2.500 - 4.500 de euro. Anul 1932 marca în cariera lui Paul Miracovici (1906, Frumoasa, Harghita - 1973, București) câștigarea bursei de doi ani în cadrul Școlii Române din Franța "Fontenay-aux-Roses". Totodată își continua cariera în Paris, unde
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]
-
Măciuca R. Gheorghe 3774. Melinte Gh. Ghiorghi 3775. Mihalcea I. Ioan 3776. Mihalcea V. Alixandru 3777. Mihăilă C. Neculai 3778. Mitache I. Ioan 3779. Mocanu Gh. Dumitru 3780. Muliga Maria Ion 3781. Munteanu M. Ștefan 3782. Năstasă I. Spirea 3783. Năsturaș Gh. Ioan 3784. Nica Gh. Vasile 3785. Nimirceag Gh. Ion 3786. Nițica I. Vasile 3787. Olaru D. Constantin 3788. Onofrei N. Neculai 3789. Orman P. Costică 3790. Pascal D. Ion 3791. Pascal M. Arturel 3792. Pavăl Maria Neculai 3793. Pădure
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
0751/134203 2937 MOROSEANU MIRCEA (n.1953) Iași, Sos. Nicolina, nr. 47, bl. 964B, sc. A-19 țel: 0232/223337 0740/947273 2941 NANI IOAN (n.1959) Iași, Sos. Nicolina, nr. 84, bl. 999A, ap. 4 țel: 0232/222076 29081 NĂSTURAȘ N. GABRIELA LILIANA (n.1971) Iași, str. Colonel Lângă, nr. 4 țel: 0742/063271 17216 NEGOESCU MARGILONA MARIA (n.1967) Iași, str. Popauti, nr. 5, bl. 550, sc. B, ap. 4, Parter țel: 0232/229787 0721/234915 29083 NEGREI I.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Rebreanu, Nicolae Iorga , Mihail Sadoveanu, Zaharia Bîrsan, Alexandru Ciura, Aurel Zegreanu etc. Poezia publicată în paginile ziarului este semnată de V. Eftimu, H. Frollo, Ada Nagy, M. Săulescu, C.S. Făgețel, Al. George, O. Hulea, Vioara din Bihor, E. Parago, G. Năsturaș, proza de Al. Cazabanu, Al. Ciurea, J. Barth. Critica literară e reprezentată de G.S. Făgețel, Al. Ciurea, H. Stanal, Radu S. Dragnea. Consistentă este istoria literară fiind concentrate operele lui S. Bărnuțiu, A.D.Xenopol, Pompiliu Eliade, G. Barițiu. Sunt consacrate
Cosînzeana (revistă) () [Corola-website/Science/325392_a_326721]
-
Iliescu, Șt. O. Iosif, Vasile Lascăr, I. C. Leandru, Ana Manolache-Holda "(nume-: Cuța Chiriac)", I. M. Marinescu, A. Mîndru, Corneliu Moldovanu, D. Nanu, Natalia Negru-Iosif, G. Orleanu, Oreste "(nume: Gh. Georgescu-Oreste)", M. Paleologu, Ecaterina Pitiș, Vasile Podeanu, Volbură Poiană "(nume-: Constantin Năsturaș"), Andrei Popovici Bănățeanu, Dinu Ramură, Mircea Dem. Rădulescu, G. Rotică "(nume-: Gavril Rotaru)", Ecaterina M. Sadoveanu, G. Săpunaru, Mihail Săulescu, Al. Scepkin, Aurel Seca "(pse-: Esca)", T. U. Soricu, Artur Stavri, Eugeniu Ștefănescu-Est, D. Teleor "(nume-: Dimitrie Constantinescu)", C. Teodorescu
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
Costăchel de la Herța, care trece, făcându-și cruce, alături de evreii care urmau să fie Împușcați și pe care astfel i-a salvat, sau prefectul de Moghilev care-i apăra pe deportați, cunoscut din alte mărturii ca poetul semănătorist Volbură Poiană Năsturaș, fost adept politic al lui N. Iorga. Oricât de rare ar fi asemenea episoade, care contrastează cu comportarea majorității, ele ne Îngăduie să trecem linia subțire care desparte memoria de istorie. Scriem aceste rânduri cu nădejdea că volumul de față
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cantină. Și m-a luat și pe mine, ca să nu mă ia În altă parte. Și m-am dus cu el, la tăiat lemne. Am avut fel de fel de peripeții. Într-o zi... Era un prefect foarte bun, Volbură Năsturaș*, care inventa pretexte ca să ne dea ceva de mâncare. Și el ne-a dat voie, când mergeam acasă, să luăm un sac de lemne, să-l ducem cu noi. Jandarmii ne opreau de multe ori, În special sergentul Bărbulescu și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Bărbulescu și soldatul Dan: se legau de noi, ne băgau la jandarmerie și ne băteau acolo. Odată mi-a dat jos steaua - pe care o purtam și zicea că n-am steaua și am avut noroc de acest prefect Volbură Năsturaș. I-a telefonat că a prins doi evrei care au furat lemne. Și i-a spus: „Nu, eu le-am dat voie”. Au fost și oameni cumsecade. Acolo, la prefectură, fiind lângă popotă, ne mai dădeau bucătarii, era unu’ din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nu exista nimeni care să nu fi pierdut o rudă foarte apropiată, copii, soț, soție, părinți... Nu exista așa ceva. Nu a existat nimeni care să nu fi pierdut pe cineva. (iunie 2002) * Conform Cărții Negre a lui Matatias Carp, colonelul Năsturaș (Poiană Volbură, ca poet) a semnat ordine severe de ghetoizare a evreilor, precum și de predare a lor germanilor (Matatias Carp, Cartea Neagră, 1947, 2003, pp. 273, 276, 357, 359, 361). * Turnătoria de la Moghilev a fost organizată de inginerul Iagerdorf și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
proză de Mihail Sadoveanu (fragmente din lucrarea Lacrimile ieromonahului Veniamin, Haralambie, O amintire), Ion Agârbiceanu (Fefeleaga), D. C. Lambrino, D. D. Patrașcanu, D. Furtună, Ion I. Mironescu. Alte texte incluse în sumar aparțin lui G. Ranetti, I. U. Soricu, Volbură-Poiană Năsturaș, Al. Lascarov-Moldovanu, Pan Halippa. Numărul 16/1928 conține evocarea Ion Creangă - din amintirile unui fost școlar de-al său de N. A. Bogdan, iar numărul 10-11/1927 un articol comemorativ despre B. P. Hasdeu. Predominantă este publicistica, ilustrată de numeroase articole
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289780_a_291109]
-
TOPONIMIA ÎN VIAȚA CURENTĂ Prof. Alina-Maria GROSU, Prof. Diana-Elena NĂSTURAȘ Grup Școlar ,,Anghel Saligny” Iași Față de societatea actuală, în societatea primitivă, toponimia era mult mai limitată și mai simplă, avea un caracter local și era mult mai puțin stabilă, dar, pe măsura evoluției omenirii, denominarea localităților, a elementelor hidrografice a
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
comitet”. Director: G. Ionescu-Nica; redactor administrator: Th. Dorobăț. Se reproduce poezie de Mihai Eminescu (Doina), Carmen Sylva, Octavian Goga (Plugarii, Graiul pâinii). Sunt prezenți cu versuri C. Dumbrava, S. Ciucă, Thoma Păscu, Maria Botiș-Ciobanu, Mircea Dem. Rădulescu, Tudor Măinescu, Volbură-Poiană Năsturaș s. a., iar cu proza Mihail Lungianu. Revista este ilustrativa pentru noul ritm intelectual al țării din perioada interbelică și pentru încercarea de a da un impuls la cultura acestei zone. M. Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289966_a_291295]
-
de critică literară. Cu versuri și nuvele au colaborat sporadic V. Alecsandri, Iosif Vulcan, Olimpia Locusteanu, N. Barbu. Este republicată Cântarea României, atribuită lui Alecu Russo, însoțită de o prezentare a semnificației politice și estetice a scrierii, făcută de Radu Năsturaș (Nicolae Densușianu). Aron Densușianu dă versuri originale și tălmăciri din Leopardi și Petrarca, nuvele istorice și articole de critică literară. El continuă aici și controversa cu Titu Maiorescu (articolul Regenerarea literaturii române), care îl va împinge spre atitudinea antijunimistă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288574_a_289903]
-
VOLBURĂ POIANĂ-NĂSTURAȘ, (pseudonim al lui Constantin I. Năsturaș; 13.III.1890, Galbeni, j. Bacău - 5.X.1972, Arad), poet și prozator. Este fiul Elenei și al lui Ioan Năsturaș, preot. Urmează școala în comuna natală, la Poieni și la Iași, unde între 1904 și 1911 este elev al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290638_a_291967]
-
VOLBURĂ POIANĂ-NĂSTURAȘ, (pseudonim al lui Constantin I. Năsturaș; 13.III.1890, Galbeni, j. Bacău - 5.X.1972, Arad), poet și prozator. Este fiul Elenei și al lui Ioan Năsturaș, preot. Urmează școala în comuna natală, la Poieni și la Iași, unde între 1904 și 1911 este elev al Seminarului „Veniamin Costache”. După absolvire își schimbă orientarea profesională inițială, înscriindu-se la Școala Militară de Infanterie din București, pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290638_a_291967]
-
D. Drăgan, [„Fântâni cu lună”], „Lumea” (Timișoara), 1936, 96; Paul I. Papadopol, „Din stejar, stejar răsare...”, „Neamul românesc”, 1936, 217; Predescu, Encicl., 910; G. M. Ivanov, Simfonie literară în Banat. Prozatorii bănățeni, RML, 1940, 39; P.P.B. [Pavel Bellu], Volbură Poiană Năsturaș, LU, 1940, 4; N. Ch. Dimancea, [„Țara noastră”], „Gazeta cărților”, 1942, 7-8; Matatias Carp, Cartea neagră, III, București, 1947, 300; Rucsanda Luștrea, Constantin Volbură Năsturaș - contribuții biografice, „Studia Universitatis «Vasile Goldiș»”, 1994, 3; Dicț. scriit. rom., III, 776-777. N. Bc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290638_a_291967]