39 matches
-
art. 20 alin. 1 lit. a, teza finală din ROAF, organizarea unui joc de baraj, ce se va desfășura tur-retur, la datele de 2 și 6 iulie a.c., la orele 18.30 și, respectiv, 18.00, între CS FC SĂGEATA NĂVODARI și CSU VOINȚA SIBIU în vederea ocupării locului rămas vacant în Liga I. Tragerea la sorți a ordinii disputării meciurilor va avea loc mâine, 23 iunie a.c., la ora 12.00, la Casa Fotbalului”, se arată într-un comunicat al federației
Soarta Timişoarei şi a Bistriţei, pare pecetluită: Săgeata Năvodari şi Voinţa Sibiu vor susţine un baraj pentru promovare () [Corola-journal/Journalistic/76851_a_78176]
-
darului pe care îl întoarce cântecul celui care îl iubește, îl crește și îl rodește! Sunteți fiică a dumnezeescului grind dintre sora cerului, Marea albastră, „neagră” numai în nume și banchizele cu floră și faună paradisiace, ale Dunării, mamă a năvodarilor! Unde v-ați născut? M-am născut în orașul vechi al Cernavodei, situat pe malul drept al Dunării, într-o frumoasă seară de octombrie, în zodia Balanței, înainte de apusul soarelui, la 11 octombrie 1952. Familia este cea care legitimează biografismul
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
Nime-n lume se afla,/ Toți se tem ca și de drac”. d) Apariția adevăratului erou : „Numai Gruia lui Novac/ La-mpă- ratul se ducea...” etc. (18, pp. 489 și 223). în baladele și colindele „de pescari”, la un sobor de năvodari, în jurul unei „mese mândre și-ncărcate”, vătaful pescarilor - „Vioară ăl bătrân” - îi interzice (din precauție ?, de frică ?) fiului său Antofiță să pescuiască în Vidros și, implicit, să se înfrunte cu „duhul” acelor ape. Mai mult decât atât, celor „cinzăj’ de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în jurul unei „mese mândre și-ncărcate”, vătaful pescarilor - „Vioară ăl bătrân” - îi interzice (din precauție ?, de frică ?) fiului său Antofiță să pescuiască în Vidros și, implicit, să se înfrunte cu „duhul” acelor ape. Mai mult decât atât, celor „cinzăj’ de năvodari,/ Tot feciori de boieri mari”, le e frică să-l însoțească pe Antofiță în această expediție eroică. Spaima îi face să plângă : Nevodarii mi-auza, Unu la altu se uita, Lacrimile-i podidea, Toz’ din gură că-i zicea : Cin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și „Drum” (Roșiori de Vede), „Speranța” (Alexandria), „Drum nou” (Turnu Măgurele). Din 1933, primind girul lui Mihail Sevastos, scrie timp de șase ani la „Adevărul literar și artistic”, unde îi apar multe din versurile care vor alcătui primele două volume, Năvodar de stele (1935) și Logodna apelor (1939), apoi la „Cuvântul liber”, „Vremea”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Munca literară”, „Meridian” (Craiova), „Pământul”, „Litere”, „Teleormanul” ș.a. A scos, singur sau în colaborare, publicațiile „Trâmbița Teleormanului” (Salcia, 1929
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
în colaborare, publicațiile „Trâmbița Teleormanului” (Salcia, 1929), „Gazeta literară a Teleormanului” (Cârligați, 1929) și „Colecția tinerilor scriitori” (Turnu Măgurele, 1933). Semnează și Const. G. Grassu-Salcia, Cezar Plopeanu, Vlad Cerbu. Din 1942 face parte din Societatea Scriitorilor Români. Cartea de început, Năvodar de stele, este ilustrativă pentru principala obsesie a liricii lui S.: satul ancestral. E o poezie a teluricului, solidarizând asprimea și duritatea lutului și stâncii cu aspirația către inefabilul ascensional. Tradiționalist în atitudine, tematică și limbaj, poetul refuză totuși bucolicul
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
liric, adăugând tematicii coordonata erotică. Aceasta pendulează între tonul de romanță, remarcat de critică, și cel de lirism aspru - reflex al stărilor de spirit ale celui ce se simte marginalizat, proletar, și pentru care singurul bun inalienabil este libertatea himericului „năvodar de stele”: „Eram sărac, dar câmpul îl așterneam în drum,/ Și putregai de stele împrăștiam pe ape...”. Filtrată „prin sitele muzicale ale simbolismului” (Dragoș Vrânceanu), peste decenii poezia de dragoste a lui S. - Ora târzie (1972), Poeme intime (1980) - se
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
Cu trecerea timpului perspectiva evocatoare consolidează conștiința poetului ca exponent al unei lumi arhaice și nobile în austeritatea ei primitivă. Volumul selectiv Liniștea furtunii (1968) este ilustrativ pentru obsesiile lui S., dar și pentru dificultatea lui de a inova. SCRIERI: Năvodar de stele, Roșiori de Vede, 1935; Logodna apelor, Roșiori de Vede, 1939; Cântece de luptă, București, 1941; Drumuri spre legendă, București, 1947; Liniștea furtunii, pref. Dragoș Vrânceanu, București, 1968; Ora târzie, București, 1972; Poeme intime, București, 1980; Izvoare subterane, București
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
1968; Ora târzie, București, 1972; Poeme intime, București, 1980; Izvoare subterane, București, 1984; Marea eclipsă, București, 1993. Repere bibliografice: Nichifor Crainic, Voința de originalitate, G, 1936, 1; Streinu, Pagini, V, 146-147, 149; J. V. Pandelescu, Un poet teleormănean - Constantin Salcia: „Năvodar de stele”, „Scânteia”, 1936, 1-2; C. Fântâneru, „Logodna apelor”, UVR, 1939, 17; George Ivașcu, „Logodna apelor”, JL, 1939, 22; Dragoș Vrânceanu, „Logodna apelor”, CML, 1940, 41; Dumitru Micu, „Liniștea furtunii”, GL, 1968, 36; Horia Bădescu, „Liniștea furtunii”, TR, 1968, 36
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
nesemnificative. Semnează versuri (o traducere din Ady Endre) George Popa, Dan Mureș, N. Stănescu-Udrea, Elefterie Bleoca, o proză scurtă aparținând lui Andrei Botin. Se publică recenzii la Geneza formelor culturii, cartea lui P. P. Negulescu, și la volumul de versuri Năvodar de stele al lui Constantin Salcia, cărora li se adaugă un eseu despre Heinrich Heine semnat de Iosif Halpern. Paginile sunt înviorate de câteva elemente grafice datorate pictorului Laurențiu Stan. Neavând o existență de durată, B. nu și-a putut
BUHA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285919_a_287248]
-
sfântul meu blestem, pentru ăia, care, cum văd, ne ucid,încet dar sigur, pe toți! Mai bine să-mi văd de ce mai am a-mi vedea, pomana primăriei, cu mila-n poartă, sub forma unei făclii. Da. Mai bine așa! NĂVODARII Era pe vremea când armata română tradițională era distrusă, sistematic, cu program dinainte făcut, ordonat, de către străinătate, și, pus, sub papucul NATO. Unitatea 001122 urma să dispară într-un timp scurt. Militarii, de orice calibru - soldați, subofițeri și ofițeri - să
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Ciobănaș a oi m-am dus 135 Nu știu 139 Alo, 112? Veniți!... Un spânzurat! 141 Omul străzii 144 Renunț la Terra! 147 Hoțelea mijlociul 150 Infernul înfrânt 152 Mireasa codrilor de miri 155 Pâini albe pentru zile negre 158 Năvodarii 161 De pe apa... sâmbetei... culese! 164 Omu’ dracului 166 Punctul negru 169 Alcoolismul duce la beție 171 Pensionarul Zoală 173 Marele privilegiu 175 Pădurarul 178 <contents>
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
pesedeul, hop și diaconescu direct cu banii - că are bani caracaleanul! - și ajunge al treilea În topuri. Asta - am auzit eu de la fătuca mea, mânca-o-ar tata! - se numește manipulare mas midia, cică așa se pronunță, ca la midia năvodari. Cine spune media după mas este prost de tot, habar nu are pe ce lume trăiește. Fața lui Gicu se lungește progresiv către halba de pe masă. Și e așa important dacă spunem media sau midia năvodari? Hai, mă, Sandule, ne-
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
pronunță, ca la midia năvodari. Cine spune media după mas este prost de tot, habar nu are pe ce lume trăiește. Fața lui Gicu se lungește progresiv către halba de pe masă. Și e așa important dacă spunem media sau midia năvodari? Hai, mă, Sandule, ne-ai dus În altă parte, ziceai de sondaje. Eu nu sunt atent la ele, graficele mi-au dat Întotdeauna dureri de cap. Mai bine să vă zic un secret. Care? Sandu Șpriț pare sceptic, nu crede
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
80: un Aro 144, cu ușiță rabatabilă și plasă de sârmă în dreptul geamului interior. Nu era nevoie să te străduiești prea tare: valurile și digul de stabilopozi îți indicau adresa. Dacă mai aveai vreun dubiu, sticleau luminile de-oțel ale Năvodarilor în stânga. Șeful milițienilor purta sub braț o mapă cu fermoar și-și înjura de zor oamenii: „Dobitocilor! L-ați luat pe-ălălalt! Ăsta nu povestește ce trebuie!“ Dintr-un al patrulea calculator, pe toată întinderea dintre cameră și spărtura noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Ș.A. "PLASTICĂ" - Ș.A. "PRODSEM" - Ș.A. "PROIECT" Ș.A. "RECORD" - Ș.A. "ROMMEGA" - S.R.L. "SPICUL" - Ș.A. "SCUT" - Ș.A. "TAM" - Ș.A. "VILA" - Ș.A. Localitatea Eforie Nord "COMIXTUR" - Ș.A. EFORIE TECHIRGHIOL Localitatea Mangalia "CORAL" - Ș.A. "METTEXIN" - Ș.A. "UNIVERTIS" - Ș.A. Localitatea Medgidia "HERMES" - Ș.A. Localitatea Năvodari "NĂVODARI" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Constantă "ALIMENT CONEX" - Ș.A. "AUTOPRECOND" - Ș.A. "COMATEC" - Ș.A. "COMSERVICE" - Ș.A. "GENERAL TAXI" - Ș.A. "MODEL" - Ș.A. "TOMIS" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Basarabi "CONASTRA" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Mangalia
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
Tritenii de Jos 7. Iara 16. Tureni 8. Luna 17. Valea Ierii 9. Mihai Viteazu 18. Viișoara JUDEȚUL CONSTANȚA 1. JUDECĂTORIA CONSTANȚA cu sediul în municipiul Constanța MUNICIPIU 1. Constanța ORAȘE 1. Basarabi 4. Ovidiu 2. Eforie 5. Techirghiol 3. Năvodari COMUNE 1. Agigea 7. Mihail Kogălniceanu 2. Cogealac 8. Mihai Viteazu 3. Corbu 9. Nicolae Bălcescu 4. Cumpăna 10. Săcele 5. Istria 11. Tîrgușor 6. Lumina 12. Valu lui Traian 2. JUDECĂTORIA HÎRȘOVA cu sediul în orașul Hîrșova ORAȘE 1
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Ordinului ministrului transporturilor nr. 826/2000 privind aprobarea Regulilor de navigație pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și Canalul Poartă Alba-Midia-Navodari Articolul 1 Ordinul ministrului transporturilor nr. 826/2000 privind aprobarea Regulilor de navigație pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și Canalul Poartă Alba-Midia năvodari, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 1 februarie 2001, se modifică și se completează după cum urmează: 1. După articolul 1 se introduce articolul 1^1 cu următorul cuprins: "Art. 1^1. - Până la eliberarea brevetelor de
ORDIN nr. 1.263 din 12 septembrie 2001 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului tranSporturilor nr. 826/2000 privind aprobarea Regulilor de navigaţie pe Canalul Dunăre-Marea Neagra şi Canalul Poarta Alba-Midia-Navodari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136892_a_138221]
-
pescari mor, ies din procesul inițiatic ca învinși, rolul lor fiind de a sublinia cazul unic, de ales, al feciorului lui Vioară. „Vidra bătrână” nu este descrisă în baladă direct, textul limitându-se la conturarea funcției ei primordiale. Colindele de năvodar „accentuează trăsăturile monstruoase ale animalului”, în timp ce în textele aflate aici în discuție, doar atemporalitatea îi sugerează însemnătatea mitică. Vânătoarea și pescuitul „Pețitul eroic”, după sintagma lui A. Fochi, se materializează cel mai adesea într-o confruntare cu forțele primordiale, ca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
N-are margine, nici fund” (Peceneaga - Tulcea). Similitudinea cu pădurea susține ideea unei fuziuni a vânătorii inițiatice cu cea a inițierii pescărești, diferența constând în faptul că eroul ales a fost înlocuit aici de un număr magic de neofiți: nouă năvodari. În colindele dobrogene predomină întrebarea profesională adresată puiului vidrei. Tortura și dobândirea cunoașterii dezvăluie un sens inițiatic: „Îl bătură, îl căzniră:/ - Spune, pui de Iudicioară,/ Unde-i toana crapului,/ Potmolul morunului,/ Liniștea cosacului?/ Și mi-l bat și mi-l
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dar e orb, semn că și-a depășit condiția sa firească. În colinde, Vidra pare un Neptun dezlănțuit: „Idolița dasupra apei ieșea,/ Din aripi că-mi fâlfâia,/ Vânturi mari că se scornea,/ Valuri mari că se făcea,/ Luntrile de răsturna,/ Năvodarii se-neca,/ Numai vătafu-mi scăpa,/ Cu cuțitele-a vâslit/ Și la mal că a ieșit” (Grădiștea - Ialomița). Marea și scufundarea în apă sunt, după cum vom vedea, o transfigurare a înghițirii inițiatice, iar salvarea vătafului de la înec ia sensul unei călătorii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nocturn, al pământului, iar luna și stelele sunt exteriorizări simbolice, deci forme de consacrare a ființei inițiate. În balada Vidros I( 11) peștele mitic asigură locuința heliotropă, indiciul solarității lui aflând-se în solzii prețioși: „Să-mi dai și mie năvodarii/ Să prinz peștele ăl mare,/ Cu solzii de aur/ Să-mi fac o casă mare,/ Ce se învârte după soare” (Peceneaga - Tulcea). Legătura solară pare în acest context un efect al atracției gravitaționale exercitate de astru asupra ființelor consubstanțiale cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Aici poate fi încadrat feciorul din colinde, care își ceartă mama înainte de incursiunea mitică. A doua explicație pentru coerciția părintească ține de circumscrierea în sacru prin interzicerea lui, știindu-se că psihologia inversă este cea mai eficientă în cazul copiilor. Năvodarul experimentat Vioară nu reușește, în baladă, să-l oprească pe fiul său, devenit neofit, să vâneze în apele anihilante, dimpotrivă, vorbele sale accelerează traseul inițiatic: „Toate apele să-mi vânezi;/ Dar auzi bine, ori n- auzi,/ La Vidrosu să nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-i prinde și pedepsi pe corsarii de pe malurile dintre țări. În secolul al XVIII-lea, ierarhia meșterilor români arată ce tradiție a construcțiilor de vase exista, în zonă : dubăsari (făceau dubase și caiace), funari și otgonari (făceau frânghii pentru arboradă), năvodari și mrăjeri(făceau plase de pescuit). La comandă străină, se construiau la Galați și nave mari, galioane, fregate, canoniere, prevăzute cu tunuri turnate tot în fierării locale (cei care făceau galioane se numeau galeongii- sigur, nu e vorba de galioane
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Muntele Mare 132 Muntele Suru (Făgăraș) 131 Munții Băișorii 228 Munții Buzăului 72 Munții Făgăraș 131, 142, 146 Munții Gutâi 160, 168 Munții Oaș 160 Munții Rodnei (Pietrosu) 160 Munții Semenic 248 Munții Țibleș 160 Murgești 227 N Nazareth 154 Năvodari 210, 218-219 Negoiu (Munții Făgăraș) 131, 142 Nereju 353-354 Nucșoara 335 O Obcinele Bucovinei 248 Ocna Șugatag 160, 163 Ocnele Mari 244 Odessa 57 Odobești 71 Odorheiul Secuiesc 77, 243 Olănești 330 Oncești 181 Oradea 15, 17, 21, 24-25, 29
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]