2,621 matches
-
Săvârșirea Sfintei Liturghii are ca obiect prefacerea darurilor de pâine și vin în dumnezeiescul Trup și Sânge, iar ca scop, sfințirea credincioșilor, care, prin acestea, dobândesc iertarea păcatelor și moștenirea împărăției cerurilor”. Dorința de a elimina distincția între altar și naos sub pretextul că aceasta reflectă o relație ierarhică a clerului și poporului (cf. p. 56) — voință care s-a tradus, în anumite biserici din Europa Occidentală și America de Nord din partea preoților influențați de această carte, prin eliminarea dverei (sau perdelei) situate
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
Poate că vom discuta într-un alt spațiu aceste aspecte. Mă grăbesc să vă spun că aproape toți prietenii mei s-au adunat pentru ultimele fotografii înainte de plecare, în timp ce eu îmi lăsasem privirea să se scalde cu bucurie în pictura naosului și în toate elementele de mare valoare artistică ale catapetesmei. Aceasta, să nu uit a vă aduce aminte, este confecționată din lemn de tisă, aurit, iar ușile sale împărătești sunt o adevărată capodoperă de sculptură în lemn. Chiar dacă nu este
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
predare lui Iisus Hristos către ei, cât și de predarea lor lui Iisus Hristos, precum Sfântul Simeon Noul Teolog și alți Sfinți Părinți. Sfântul Maxim descrie pe om ca pe o Biserică mistică, mistagogică: „Prin trup iradiază ca printr-un naos, partea făptuitoare a sufletului în împlinirea poruncilor prin înțelepciune practică; prin suflet aduce ca printr-un ierateion lui Dumnezeu, folosindu-se de rațiune în cunoașterea naturală, sensurile desprinse din simțuri, după ce a depărtat de la ele în duh tot ce-i
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
se uită, se ajunge la cunoașterea deplină a lui Dumnezeu. Acestea trebuie să fie într-un raport de egalitate, ceea ce aduce echilibru spiritual sufletului. Mai trebuie să menționăm că pentru Sfântul Maxim, mintea și sufletul corespund altarului și trupul corespunde naosului și ceea ce este important pentru acesta, reciprocitatea dintre ele: Biserica îl reflectă pe om în constituția lui, iar omul este o Biserică tainică în lume. Ca templu al Duhului Sfânt, omul are datoria de a-și păstra în permanență curate
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
reciprocitatea dintre ele: Biserica îl reflectă pe om în constituția lui, iar omul este o Biserică tainică în lume. Ca templu al Duhului Sfânt, omul are datoria de a-și păstra în permanență curate cele două încăperi majore ale sale, naosul ca expresie a dispoziției afective a lui (irascibilitate și concupiscență), iar altarul (sanctuarul, ierateionul) ca partea sa rațională, aflată la limita dintre sensibil și insensibil (nous). Biserica - spațiu al exercitării comuniunii dintre oameni Omul crește spiritual doar în comuniune cu
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
sunt extrem de expresive. Interiorul boltit, auster la prima vedere, este luminat de vitraliile în stil Art Nouveau, pictate în culori puternice, armonios îmbinate. Jocul viu de lumini se reflectă pe pereții capelelor situate de-o parte și de cealaltă a naosului principal, împodobite cu picturi sau mozaicuri. Deși m-am extins poate mai mult decât ar fi trebuit cu prezentarea orașului, nu am putut omite unele detalii, pentru că toate compun o poveste fascinantă, care e orașul Praga. Pentru mine, acest oraș
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Impresii_de_calatorie_orasul_praga.html [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]
-
poți continua cu introspecțiile asemeni lui. În curtea casei părintești a poetului, se ridică acum câteva clădiri mai noi, care stau alături de cele vechi. Modesta bisericuță din lemn a familiei Eminescu, construită în formă de treflă, având cel mai mic naos pe care l-am văzut vreodată, de un anume farmec, parcă are înmagazinată în memoria pereților, smerenia credincioșilor de odinioară. Iconostasul, peretele ce desparte naosul de altar, a fost renovat, extins mult în lateral, închipuind brațele crucii, pregătite parcă să
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ipotestii_mitici_elena_armenescu_1371022678.html [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
bisericuță din lemn a familiei Eminescu, construită în formă de treflă, având cel mai mic naos pe care l-am văzut vreodată, de un anume farmec, parcă are înmagazinată în memoria pereților, smerenia credincioșilor de odinioară. Iconostasul, peretele ce desparte naosul de altar, a fost renovat, extins mult în lateral, închipuind brațele crucii, pregătite parcă să îmbrățișeze cerul cu o putere mai mare decât i-ar îngădui corpul. Lângă această bisericuță, a fost ridicată biserica din cărămidă, mai încăpătoare, ce servește
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ipotestii_mitici_elena_armenescu_1371022678.html [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
oamenilor de rând!... Această icoană este foarte bine păstrată până astăzi. Are mărimea de 1 m/1, 20 m și este îmbrăcată în argint aurit din timpul starețului Neonil adică din anul 1850. În tot acest timp a stat în naosul bisericii mari (ca și astăzi), într-o strană specială (tron) așezată puțin către absida (latura) nordică a bisericii. Să se rețină faptul ea are două fețe: Maica Domnului cu Pruncul pe mâna stângă - în față, iar pe verso este pictat
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL by http://confluente.ro/Despre_sfintele_icoane_ade_stelian_gombos_1376031241.html [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
fi fost construite tot de Dragu - hai- ducul. Prima pictură a fost făcută în altar în jurul anului 1800 și are șapte straturi. Vopselele erau pregătite dirt-un amestec de ulei din plante, esențe de ierburi și gălbenuș de ou. Pictura din naos diferă de pictura din pronaos și altar. Sunt trei stiluri de frescă. Cu siguranță primele picturi executate au fost cele din altar și pronaos. b) Înscrisul în pisanie, că biserica ar fi fost ridicată în 1791 de frații Pleșescu, ar
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
1803, august 15, în zilele luminatului Domn Ioan Dumitru Grigore Ghica, voievod cu blagoslovenia Sfinției Sale părintelui Neofit - Episcopul Râmnicului”. Mănăstirea a fost încăpriorată și acoperită cu șiță. În altar sunt inscripții despre Nicolae Pleșoianu și picturi vechi, iar cele din naos și pronaos sunt afumate de, poate, tone de lumânări care au ars în timpul veacurilor trecute. Datorită vechimii Mănăstirea Pleșești a fost declarată monument istoric, chiar dacă nu are nici o chilie sau altă construcție aferentă. Pe fațada exterioară a mănăstirii sunt picturi
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
un impresionant sobor de preoți-ierarhi: Î.P.S Daniel Ciobotea, Î.P.S Petru al Basarabiei, P.S Vicențiu Ploieșteanu, P.S Ioan al Covasnei și Harghitei etc. Trupul său a fost depus într-o criptă placată cu marmură, în naosul Catedralei Mitropolitane „Sfântul Dumitru” din Craiova. „Când a plecat de la noi și s-a născut în Cer, veșmântul îi era acoperit cu lalele însângerate de rănile vrășmașilor și sângele din inima lui, prelins încet, căci paloșe mari acolo erau răsucite
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
de la datele experimentale și istorice. Căutările mai adânci ale existenței umane, ce păstrează și o stabilitate diacronică, oferă prima bază esențială pentru inaugurarea oricărui dialog esențial despre religie, precum și pentru învățarea adevărurilor fundamentale. Pe de altă parte iconografia și arhitectonica naosurilor, simbolurile liturgice și latreutice, tradițiile și obiceiurile religioase, ca concretizări ale vieții creștine, ce conțin material dogmatic bogat, pot forma începuturi perfecte pentru învățarea dogmei ortodoxe. c. Educația ortodoxă constituie deplinătatea adevărului și a vieții Ca al doilea scop al
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Problema_existentei_orei_de_religie_o_abordare_teologica_si_apologetica.html [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
lui Matiiaș crai, văleato 6895”, nu corespunde domniei lui Matei Corvin(1458-1498) și este posibil că cel care a săpat inscripția lapidară a greșit cifra sutelor. Recent, un colectiv de cercetători după ce au studiat o inscripție slavonă de pe arcada dintre naos și pronaos, au descifrat următorul text de o însemnătate deosebită: „Am scris eu prapăcătosul rob a lui Dumnezeu, Mihul, adică zugravul de la Crișul Alb, cu încuviințarea arhiepiscopului Ghelasie în zilele regelui Ludovic în anul 6885 (1377), luna iulie 2”. Așadar
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
reprezintă o scenă de martiriu, pe peretele estic, datată ceva mai târziu, dar tot secolul 14, a treia păstrează fragmente de o remarcabilă ținută artistică datată 2 iulie 1377, punctul de pornire iconografic fiind arcada de trecere dintre pronaos și naos cu inscripția zugravului Mihu de la Crișul Alb. A patra etapă, reprezintă scena „Nașterea sfântului Ioan Botezătorul” și se află pe peretele de Nord la Vest de fereastră, datată la jumătatea secolului 15, a cincea se află pe iconostasul de zid
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
pe iconostasul de zid reprezentând scena „Înălțarea Domnului” și „Sfinții Trei Ierarhi”, aparținând epocii lui Mihai Viteazul. Datând din perioada postbrâncovenească, a șasea etapă de pictură, este stratul de pe bolta și pereții altarului, a șaptea pe peretele de Sud în naos, datată secolul 19, iar ultimele două etape de pictură sunt de o slabă calitate artistică. Sub altar, se află un izvor cu apă potabilă, de la care mănăstirii i-a fost dat și hramul „Izvorul Tămăduirii”. Au trecut mai bine de
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
altarului, unde se păstrează veșmintele liturgice, apare pe boltă „Iisus Emanuel” promis poporului ales în Vechiul Testament, înconjurat de o serie de scene pictate pe pereți, care prefigurează coborârea Fiului lui Dumnezeu pe pământ și jertfa sa pentru mântuirea neamului omenesc. Naosul este separat de pronaos doar printr-un arc ce îngăduie privitorului să vadă, aproape în întregime, chiar de la intrare, măreția artistică a interiorului bisericii. Tema iconografică centrală este ierarhia celestă: în calota turlei se află chipul lui Iisus Hristos, ca
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
-o într-o luptă purtată cu Vasile Lupu pe o vale din apropiere, numită Valea Războiului. Are formă de cruce cu sâni, ușa de la intrare este din lemn și are rama din piatră cioplită, cu reliefuri și o coroană deasupra. Naosul este prevăzut cu turla Pantocratorului. În clopotniță se află un clopot vechi din 1804. În timpul cutremurului din 1940 Biserica a fost grav avariată și restaurată în anul 1950. Inițial pictura veche a fost lucrată în frescă, în 1928 în ulei
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1470645762.html [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
Ierusalim Este zugrăvită ca icoană prasnicală, singura pusă pe tetrapopodul obișnuit pentru închinarea credincioșilor, în ziua praznicului sau în catapeteasmă, în șirul icoanelor praznicelor împărătești. Pe pereții locașului de închinare - în biserică - este zugrăvită în concava de nord a absidei naosului, în imediata vecinătate cu icoana Învierii (Voroneț) sau in absida altarului - partea de sud (Dobrovăț). Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim - fundamentare scripturistică a evenimentului Icoana este descrisă astfel, de toți Sfinții Evangheliști: "Iar când S-a apropiat de
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
viața liturgică (vezi facerea semnului crucii, „închinăciunile”, „metaniile mari”, așezarea în genunchi ș.a.) l-a făcut pe Sfântul Maxim Mărturisitorul să vorbească în Mistagogia sa de un simbol al întregii făpturi omenești în biserică: sfânta masă, duhul; sfântul altar, sufletul; naosul, trupul. Acesta din urmă se referă deci la sensul practicii (praxis) - pe când celelalte două la sensul contemplării (theoria) și al teologiei (theologia) - trupul reprezentând dimensiunea practică sau etică a vieții duhovnicești (p. 103). Ultimele două capitole se referă la „trupul
JEAN CLAUDE LARCHET... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_jean_claude_larchet_.html [Corola-blog/BlogPost/355464_a_356793]
-
vremurile cruciaților (adică din secolul al XII - lea), în interiorul ei se află destul de multe construcții datând din perioadele bizantină de mijloc și creștin timpurie. Întregul complex al bisericii, constând din șapte încăperi ( cu două atriumuri - interior și exterior și cinci naosuri), precum și Capela aflării Sfintei Cruci care datează din perioada lui Constantin Monomahul din secolul XI. Rotonda - este un edificiu circular care acoperă mormântul Domnului Iisus Hristos și care și-a păstrat planul inițial al construcției din secolul IV, fiind făurită
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
aproape egal ca însemnătate cu Ierusalimul învecinat. Vorbind despre Biserica Nașterii Domnului vom spune că ruinele primei bazilici construite în sec. IV de către Sf. Împ. Elena se află sub temelia actualei bazilici. Conform mărturiilor scrise, această primă bazilică avea cinci naosuri și o mare curte exterioară dinaintea fațadei orientale spre apus. În aripa dinspre răsărit, a fost construită o clădire impresionantă, octogonală, în centrul căreia se află Peștera Nașterii Domnului - loc foarte important pentru toți creștinii și pelerinii care vin aici
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
spre el duc 27 de trepte săpate în piatră. În epoca creștin - bizantină (Sec. IV - VII) mormântul - ca loc de pelerinaj era împrejmuit cu un zid. În interiorul acestei împrejmuiri și mai la răsărit de mormânt se înălța bazilica cu trei naosuri, a cărei pardoseală era acoperită cu mozaic în culori. Toate construcțiile puse la un loc - mormântul, întregul teritoriu îngrădit și bazilica - au primit denumirea de Lazarion. Denumirea actuală a satului arab El - Azarieh provine de la numele acestui sfânt lăcaș creștin
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
din sec. al IV - lea că el se află în apropiere de Capernaum, în orășelul El - Tabgha (în arabă - șapte izvoare) din perioadele romană și bizantină. Pe la mijlocul sec. al IV - lea a fost contruită, aici o mică biserică cu un naos, iar în sec. V a fost înlocuită cu o bazilică mare cu trei naosuri, cu pardoseală în mozaic colorat. În partea centrală a lăcașului, în spatele Sfintei Trapeze, s-a descoperit imaginea coșului cu cinci pâini și doi pești. Această imagine
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
orășelul El - Tabgha (în arabă - șapte izvoare) din perioadele romană și bizantină. Pe la mijlocul sec. al IV - lea a fost contruită, aici o mică biserică cu un naos, iar în sec. V a fost înlocuită cu o bazilică mare cu trei naosuri, cu pardoseală în mozaic colorat. În partea centrală a lăcașului, în spatele Sfintei Trapeze, s-a descoperit imaginea coșului cu cinci pâini și doi pești. Această imagine și inscripția grecească descoperită în naosul dinspre nord al bazilicii „În acest loc sfânt
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]