83 matches
-
ctitorită de logofătul Tăutu în 1493), sau de arcade susținute de stâlpi lemn sau piatră, care mai târziu a luat forma unei incăperi închise, prevăzută cu ferestre. Primul pridvor închis din Moldova a fost construit la biserica mânăstirii Putna. Pronaosul (nartex), sau vestibulul, definește intrarea. Conform regulilor creștine, este situat în partea de vest a clădirii, având forma unei sălițe - vestibul. Până în secolul al XVI-lea, acesta era separat de sala mare a bisericii, printr-un perete plin, străpuns de o
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
Autorul prezintă câteva indicii privitoare la arhitectura catedralei după planurile ing. Tiberiu Eremie, din București: ¤ Construcția catedralei a început la 14 septembrie 1936, finalizată la 8 septembrie 1941 și sfințită în ziua de 6 octombrie 1946. ¤ Planul construcției este ortodox: nartex/ tinda, pronaos, solee, altar, dispuse în formă de cruce bizantină, la care se adaugă o serie de încăperi și spații adiacente. ¤ Grandioasa biserică se întinde pe o suprafață clădită de 1542 m²; lungă de 63 m, cu lățimea de32 m
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
un plan dreptunghiular, cu o absidă semicirculară la altar, iar pe laturile de nord și sud câte un contrafort semicircular. Are lungimea totală de 15,8m și lățimea de 6,5 m. Biserica era compartimentată în pronaos, naos și altar. Nartexul are o lungime de 3,5 și o lățime de 6 m și a putut fi sesizat arheologic prin prezența, în interior, pe latura de nord, a două grupaje de piatră situate la 3,5 m de colțul nord-vestic, urme
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
Bălășescu, 1891 2. Gh. Bârsan, Din trecutul Bisericii noastre: Schitul Zimbrul, în „Vestitorul”, Galați, III, 1928, 8.p.3 3. Gh. Bârsan, Schitul Zimbru-Covurlui, Tipografia George Jorică, Galați, 1944, p. 55 4. Ibidem, p. 25. „Prima încăpere în biserică este nartexul de formă pătrată, care nu s-ar putea distinge de naos dacă nu ar exista doi semipilaștri și două semicoloane de teiu admirabil sculptate, din partea de jos până la capetele de sus, unde sprijină plafonul de scânduri a bisericei. De după ușa
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
de formă pătrată, care nu s-ar putea distinge de naos dacă nu ar exista doi semipilaștri și două semicoloane de teiu admirabil sculptate, din partea de jos până la capetele de sus, unde sprijină plafonul de scânduri a bisericei. De după ușa nartexului se află o scară cu 14 trepte care merge la gura podului. Nartexul are o lungime de 3,50 și o lățime de 6 m.” 5. Ibidem, p. 29. „Naosul e format dintr-o singură navă, care are o singură
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
ar exista doi semipilaștri și două semicoloane de teiu admirabil sculptate, din partea de jos până la capetele de sus, unde sprijină plafonul de scânduri a bisericei. De după ușa nartexului se află o scară cu 14 trepte care merge la gura podului. Nartexul are o lungime de 3,50 și o lățime de 6 m.” 5. Ibidem, p. 29. „Naosul e format dintr-o singură navă, care are o singură bolta en-berceau până deasupra crucii răstignirii de pe catapiteasma. De la semipilaștrii, care deosebesc naosul
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
o lungime de 3,50 și o lățime de 6 m.” 5. Ibidem, p. 29. „Naosul e format dintr-o singură navă, care are o singură bolta en-berceau până deasupra crucii răstignirii de pe catapiteasma. De la semipilaștrii, care deosebesc naosul de nartex până la altar este o lungime de 7,50 m. și o lățime de 6 m. Naosul are o singură boltă, sprijinită pe grinzile puternice ce leagă contraforții ascunși ai pereților. Naosul nu are abside...” 6. Ibidem, p. 28. „...jos temelia
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
o floare rară, regulile și legile stricte sunt aidoma dictaturilor de marcă și fac din lumea religioasă un mister. A fi adorator sau nu de icoane înlocuiește lumea credinței adevărate.Mai mult :lupta unor tipuri de icoane , față de altele: Din nartex până în absida altarului o mulțime de icoane împodobeau pereții încercând să acopere ca un simbol al apropiatei biruințe violențele iconoclaste asupra icoanelor în mozaic. Spunea cineva că dacă pe Dimnezeu nu-l vedem lămurit și nu suntem prea convinși că
DESPRE ADEVĂR , SENTIMENTE ŞI CANOANE ISTORICE de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377966_a_379295]
-
nu mai fie furat“26. Iar, mai departe, arhidiaconul aduce și câteva lămuriri: „biserica <Barnovschi> are o ușă la apus. Se compune din trei părți. Este toată din piatră, văruită pe dinăuntru și pe dinafară. Prima parte este pentru morminte. Nartexul are o altă ușă. Acolo sunt mormintele domnilor și ale boierilor“27. Din cele scrise de Paul de Alep se observă că Miron Barnovschi a ridicat această biserică pentru doamna sa, așa cum va proceda mai târziu Vasile Lupu, cel care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
liniștea). Pronaosul, lărgit ca și la Curtea de Argeș, urma să adăpostească locurile de înhumare (mormintele nu lipsesc) numai că la Hurezi spațiul liturgic nu mai este despărțit de cel sepulcral de douăsprezece coloane (cu niște posibili corespondenți în cei 12 apostoli). Nartexul de la Hurezi are în zona centrală două coloane masive care sprijină bolțile încăperii. Ele „determină trei nave cu travei inegale. Cea centrală este de fapt drumul triumfal care conduce la sanctuar. Cele laterale au servit drept necropolă, dar pictura de pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pentru secolul VI p.Chr., printre cele 15 episcopii menționate de De Boor în Notitia Episcopatuum. Informația, susținută de descoperirea unei bazilici, nesăpate și cercetate în totalitate, împiedică definitivarea cercetărilor de specialitate. Bazilica prezintă o navată, o absidă și un nartex, iar sub altar există și o criptă mică databilă pentru secolele V-VI. Datorită poziției sale (imediat după Axiopolis) este foarte posibil ca Episcopia Capidavei, împreună cu cele situate de-a lungul Dunării (de la sud spre nord) să fi funcționat drept
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
m est de poarta de intrare a zidului de incintă, orientată VNV-ESE, este de mici dimensiuni (21 m x 12,50 m), are o absidă circulară la est în corespondența navatei centrale, mult mai amplă decât navatele laterale, și un nartex simplu, neîmpărțit. Bazilica păstrează, dedesubtul ei, o criptă mică zidită din cărămizi legate cu mortar, la care se ajungea printr-o scară de cărămidă construită în partea de sud și în navata centrală, unde, o mare parte din pavimentul original
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
o bazilică de formă rectangulară, păstra mai bine absida și unele părți din zidurile de la NV. Cercetările ulterioare (1975) au stabilit dimensiunile bazilicii construite din piatră și mortar alb la 36 m x 14 m. Bazilica cu trei nave și nartex ridicată în timpul împăratului roman Valens (364-378) și refăcută în vremea lui Theodosius II (408-450), deasupra unei cripte monumentale paleocreștine, avea trei navate despărțite de ziduri prin temelii, o absidă semicirculară, un nartex și un atrium. Edificiul face parte din categoria
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
x 14 m. Bazilica cu trei nave și nartex ridicată în timpul împăratului roman Valens (364-378) și refăcută în vremea lui Theodosius II (408-450), deasupra unei cripte monumentale paleocreștine, avea trei navate despărțite de ziduri prin temelii, o absidă semicirculară, un nartex și un atrium. Edificiul face parte din categoria bazilicilor cu trei nave și nartex, prezentând la fațadă un spațiu deschis - atrium - element rar întâlnit în zona balcano-pontică. Este cel mai vechi edificiu de cult creștin cu «nartex» cunoscut până în prezent
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
364-378) și refăcută în vremea lui Theodosius II (408-450), deasupra unei cripte monumentale paleocreștine, avea trei navate despărțite de ziduri prin temelii, o absidă semicirculară, un nartex și un atrium. Edificiul face parte din categoria bazilicilor cu trei nave și nartex, prezentând la fațadă un spațiu deschis - atrium - element rar întâlnit în zona balcano-pontică. Este cel mai vechi edificiu de cult creștin cu «nartex» cunoscut până în prezent. Descoperirea naturală din 1971 a monumentului, aflat sub casele unor săteni ori sub o
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
absidă semicirculară, un nartex și un atrium. Edificiul face parte din categoria bazilicilor cu trei nave și nartex, prezentând la fațadă un spațiu deschis - atrium - element rar întâlnit în zona balcano-pontică. Este cel mai vechi edificiu de cult creștin cu «nartex» cunoscut până în prezent. Descoperirea naturală din 1971 a monumentului, aflat sub casele unor săteni ori sub o uliță a satului, împiedică cercetarea integrală a acestuia. Săpăturile arheologice efectuate în septembrie 1971, sub pavimentul bazilicii, au dus la descoperirea unei cripte
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
m spre vest de poarta estică și în imediata apropiere, spre nord, de Via principalis tropeensă. Bazilica, probabil episcopală, de formă rectangulară, bine proporționată (30 m x 17,6 m), construită din pietre legate cu mortar, era trinavată, cu un nartex tripartit, un diaconicon, un phile, o absidă semicirculară către est și un atrium la vest, a fost descoperită între 1971-1973 împreună cu o criptă mare (2,70 m x 2,30 m; h. 2,50 m, în formă circulară) - necunoscută altădată
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
toată latura sudică (cu 5 încăperi) și nordică, unde se presupunea existența unui baptisteriu, încă neidentificat. Tot aici s-au ivit și bazele unor coloane care susțineau pridvorul de la intrare. Datarea edificiului în secolul V se bazează și pe construcția nartexului; 2) bazilica «de marmură» (B) a fost construită din piatră, cărămidă și marmură. Orientată E-V (25,50 m), bazilica prezintă următoarele elemente: spre vest, un atrium triporticat (8 m x 7 m în interior) cu un phiale și un
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
2) bazilica «de marmură» (B) a fost construită din piatră, cărămidă și marmură. Orientată E-V (25,50 m), bazilica prezintă următoarele elemente: spre vest, un atrium triporticat (8 m x 7 m în interior) cu un phiale și un nartex de stil elenistic cu trei intrări: una dinspre nord și două dinspre sud, una fiind precedată de un frumos propylon; naosul, cu cele trei navate și altarul, prezbiteriul, cu nivelul ceva mai înalt, mai mult de trei abside (E, V
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de un frumos propylon; naosul, cu cele trei navate și altarul, prezbiteriul, cu nivelul ceva mai înalt, mai mult de trei abside (E, V, N), spre S de atrium un baptisteriu, un pastophorium și trei scări de piatră ce uneau nartexul de navata centrală care se separă de cele laterale prin șiruri de coloane. Conform tipului elenistic, îi distingem de la V la E nartexul, imediat după atrium. Nu s-a găsit nici o criptă. Bazilica episcopală a cetății, construită la începutul secolului
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
V, N), spre S de atrium un baptisteriu, un pastophorium și trei scări de piatră ce uneau nartexul de navata centrală care se separă de cele laterale prin șiruri de coloane. Conform tipului elenistic, îi distingem de la V la E nartexul, imediat după atrium. Nu s-a găsit nici o criptă. Bazilica episcopală a cetății, construită la începutul secolului V, după cum a dedus V. Pârvan prin analiza materialele arheologice, a fost reconstruit de cel puțin patru ori până în secolul VI și apoi
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
că bazinul inițial, cu ziduri groase făcute din piatră și cărămizi legate cu mortar, pardosit tot cu cărămizi, a fost demantelat și destinat cultului creștin ridicându-se o bazilică în secolul IV, refăcută în următorul (i se adaugă și un nartex cu trei încăperi), atașându-i-se din secolul VI și un atrium mare la vest de nartex și o criptă mică pentru relicve (1,35 m x 1 m), care datorită prezenței unei intrări pe scara îngustă ce accede într-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cărămizi, a fost demantelat și destinat cultului creștin ridicându-se o bazilică în secolul IV, refăcută în următorul (i se adaugă și un nartex cu trei încăperi), atașându-i-se din secolul VI și un atrium mare la vest de nartex și o criptă mică pentru relicve (1,35 m x 1 m), care datorită prezenței unei intrări pe scara îngustă ce accede într-însa, ne indică nivelul de călcare în bazilică. Cripta construită sub altar, din piatră legată cu mortar
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Tocilescu bazilica bizantină, este trinavată și prezintă o absidă semicirculară de 9,60 m (sub un ciborium) încinsă de unele încăperi ce formau cunoscutul pastophorium și o alta mai mică înscrisă în cea mare. Este continuată spre vest de un nartex cu trei încăperi, în corespondență cu navata bazilicii, unit prin două trepte, un atrium prevăzut cu un triportic și o curte interioară (8 m x 6 m; paviment cu cărămizi) cu două baze de coloane indicând prezența unui prophylon. Între
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de nord-est a cetății, distruse în cea mai bună parte de apele Dunării. Tot în acest perimetru au fost descoperite și ruinele unei bazilici creștine cu absida orientată spre nord-est, atașată zidurilor de incintă, cu trei navate și cu un nartex simplu. La Noviodunum, izvoarele hagiografice au identificat un număr mare de martiri (32 sau 36), indicându-ne astfel prezența unei comunități creștine consistente, cu organizare bisericească și lăcașuri de cult. Mărturiile arheologice evidențiază pătrunderea timpurie a creștinismului în a doua
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]