328 matches
-
oxigenul în sânge, sunt distruse. Din start e vorba de o sufocare chimică. Apoi toxinele transportate deja la nivelul țesuturilor au distrus echilibrul electrolitic. E vorba de modificări moleculare, de deteriorări ireversibile la nivel celular. Rinichii, extrem de sensibili, care prin nefroni filtrează toxinele, sunt bombardați colosal. Ficatul, uzina care normal procesează sângele bogat în nutrienți, primește un tsunami de otrăvuri cărora nu le poate face față. Medicină, cu tot progresul ei fabulos, e neputincioasa la scurgerea vieții din acești oameni. Gândiți
Mesaj tranșant după tragedia de la Colectiv: Adevărul merită spus! by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101700_a_102992]
-
zi. Tratamentul diuretic Diureticele utilizate pentru tratamentul ascitei din ciroza hepatică sunt diuretice distale (care acționează la nivelul tubului contort distal) și diuretice de ansă (care acționează la nivelul ansei lui Henle). Ele blochează reabsorbția sodiului la diferite nivele ale nefronului, crescând excreția renală de sodiu și excreția pasivă a apei. Spironolactona este un diuretic distal cu rol esențial în eliminarea ascitei la pacienții cu ciroză hepatică. Ea economisește potasiul și induce natriureza prin canalele de sodiu aldosteron-dependente de la nivelul tubului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
unui medicament mai ieftin afectează bugetele de sănătate și în general promovează abandonarea unui tratament mai ieftin în defavoarea medicamentelor mai noi și de obicei mai scumpe. Diureticele acționează asupra rinichiului prin împiedicarea reabsorbției de apă și sodiu la nivel de nefron.
Antihipertensive () [Corola-website/Science/333183_a_334512]
-
care are loc la nivel renal. Sângele traversează corpusculii renali (Corpuscula renalia). Substanțele hidrosolubile cu o mărime moleculară sub 4,4 nanometri, printre care sunt ionii și microproteinele, vor traversa filtrul de la nivelul corpusculior renali, ajunși tubulii renali (tubulus) ai nefronului acest filtrat fiind numit „urină primară” ea conține unele substanțe importante pentru organism ca glucoză, aminoacizi și electroliți (substanțe minerale). Un om adult produce pe zi între 180 - 200 litri de urină primară. Această cantitate de urină primară va fi
Urină () [Corola-website/Science/309730_a_311059]
-
a) zona corticală: b) zona medulară: Structura fină renală constă dintr-un sistem tubular foarte bine diferențiat, și o alimentare specifică cu sânge a organului.Sistemul tubular ne arată că deja în stadiul embrionar, apare o diferențiere a două elemente: "Nefronul" și așa numitul "tubul colector principal", cele două elemente alcătuiesc unitatea de bază funcțională a rinichiului, de aceea frecvent prin termenul de "nefron" se subînțelege și "sistemul tubular". Este alcătuit din 3 segmente: Conține capsula Bowmann Are o lungime de
Rinichi () [Corola-website/Science/304667_a_305996]
-
a organului.Sistemul tubular ne arată că deja în stadiul embrionar, apare o diferențiere a două elemente: "Nefronul" și așa numitul "tubul colector principal", cele două elemente alcătuiesc unitatea de bază funcțională a rinichiului, de aceea frecvent prin termenul de "nefron" se subînțelege și "sistemul tubular". Este alcătuit din 3 segmente: Conține capsula Bowmann Are o lungime de aproximativ 46-65 mm a)TUBUL PROXIMAL: b)ANSA HENLE -are forma de tub în U Prezintă: -ram descendent: este subțire, alcătuit din celule
Rinichi () [Corola-website/Science/304667_a_305996]
-
boltă la granița dintre cortexul și măduva renală unde se continuă cu "Arteriae corticales radiatae" și "Arteriae interlobulares" acestea alcătuiesc o împletitură de capilare "Glomerulus" fiind două forme de glomeruli peritubular și juxtamedular. Fiecare om are circa 2 milioane de nefroni unde se formează urina. Nefronul este alcătuit din capsula renala "Corpusculum renis" și un aparat tubular "Tubuli". În corpusculii renali se află "Glomerulusul" (împletitura de capilare) unde se produce filtrarea urinei primare. Urina primară părăsește corpusculul renal, ajungând în porțiunea
Rinichi () [Corola-website/Science/304667_a_305996]
-
și măduva renală unde se continuă cu "Arteriae corticales radiatae" și "Arteriae interlobulares" acestea alcătuiesc o împletitură de capilare "Glomerulus" fiind două forme de glomeruli peritubular și juxtamedular. Fiecare om are circa 2 milioane de nefroni unde se formează urina. Nefronul este alcătuit din capsula renala "Corpusculum renis" și un aparat tubular "Tubuli". În corpusculii renali se află "Glomerulusul" (împletitura de capilare) unde se produce filtrarea urinei primare. Urina primară părăsește corpusculul renal, ajungând în porțiunea tubului proximal, apoi ansa lui
Rinichi () [Corola-website/Science/304667_a_305996]
-
Hematuria macroscopică poate fi apreciată etiologic după aspectul culorii urinei, astfel că urina de culoare roz-roșie sugerează hematurie extraglomerulară, culoare roșie murdară apare în hematuria de origine glomerulară. Aspectul de "zeamă de carne" apare datorită timpului prelungit de tranversare a nefronului de către hematii și datorită pH-ului urinar acid care duce la formarea de methemoglobină care dă aspectul particular al urinei. Hematuria microscopică este considerată patologică la valori cuprinse intre 2.000-3.000 eritrocite/min la proba Addis. Până la aproximativ 1
Hemoragie () [Corola-website/Science/313009_a_314338]
-
scăderii debitului hepatic și a masei hepatocitare;reducerea sensibilității receptorilor ce va determina un răspuns modest la betablocante și hipotensiune arterială exagerată (necontracarată prin reacție adrenergică) la vasodilatatoare;tulburări ale eliminării renale prin reducerea irigării renale și a numărului de nefroni funcționali. 41.2.1. Consultația medicală propriu-zisă Este una dintre cele mai frecvente surse de eroare medicală. Primul contact cu persoana vârstnică, indiferent dacă se stabilește cu medicul de familie sau cu medicii de specialități diferite la care pacientul este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ungureanu, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91958_a_92453]
-
rezultatele publicate (223, 224, 225) sugerează că pacienții cu insuficiență renală cronică preoperatorie avansată (dar fără a necesita dializă) au o incidență și mai mare a disfuncției renale postoperatorii care impune epurarea extrarenală (dializa). Explicația rezidă în reducerea marcată a nefronilor funcționali la acești bolnavi ceea ce îi face mult mai sensibili la maldistribuția fluxului sanguin renal, la creșterea rezistențelor vasculare renale și la scăderea fluxului sanguin renal și a filtrării glomerulare ce apar în timpul revascularizării chirurgicale a miocardului. Aceste concluzii sunt
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
unor enzime importante ca renina și eritropoietina. Rolurile depuratoare și homeostazice multiple ale rinichilor au la bază particularități structurale și funcționale ale parenchimului renal. II.5.1. DATE SUMARE DE MORFOFIZIOLOGIE RENALĂ Unitatea morfofuncțională a rinichiului este. după cum se știe, nefronul, constituit dintr-o componentă vasculară, reprezentată de ghemul capilar al glomerulului renal cu capsula Bowman înconjurătoare și alta tubulară, cu cele 4 componente ale sale (tub contort proximal, ansa Henle, tubul contort distal și canalul colector) (fig. 119). Mărimea și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de ghemul capilar al glomerulului renal cu capsula Bowman înconjurătoare și alta tubulară, cu cele 4 componente ale sale (tub contort proximal, ansa Henle, tubul contort distal și canalul colector) (fig. 119). Mărimea și forma rinichilor depinde de numărul de nefroni pe care-i conțin. La om, fiecare rinichi conține aproximativ 1 milion de nefroni. Datorită celor 2 milioane de nefroni, suprafața totală de filtrare glomerulară este de 1,2-1,5 m2, iar cea de reabsorbție tubulară însumează aproape 6 m2
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cele 4 componente ale sale (tub contort proximal, ansa Henle, tubul contort distal și canalul colector) (fig. 119). Mărimea și forma rinichilor depinde de numărul de nefroni pe care-i conțin. La om, fiecare rinichi conține aproximativ 1 milion de nefroni. Datorită celor 2 milioane de nefroni, suprafața totală de filtrare glomerulară este de 1,2-1,5 m2, iar cea de reabsorbție tubulară însumează aproape 6 m2. Elementele constitutive ale nefronului, cu structură și presiuni diferite ale celor două sectoare ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contort proximal, ansa Henle, tubul contort distal și canalul colector) (fig. 119). Mărimea și forma rinichilor depinde de numărul de nefroni pe care-i conțin. La om, fiecare rinichi conține aproximativ 1 milion de nefroni. Datorită celor 2 milioane de nefroni, suprafața totală de filtrare glomerulară este de 1,2-1,5 m2, iar cea de reabsorbție tubulară însumează aproape 6 m2. Elementele constitutive ale nefronului, cu structură și presiuni diferite ale celor două sectoare ale sale asigură condiții hemodinamice și osmolare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
conțin. La om, fiecare rinichi conține aproximativ 1 milion de nefroni. Datorită celor 2 milioane de nefroni, suprafața totală de filtrare glomerulară este de 1,2-1,5 m2, iar cea de reabsorbție tubulară însumează aproape 6 m2. Elementele constitutive ale nefronului, cu structură și presiuni diferite ale celor două sectoare ale sale asigură condiții hemodinamice și osmolare de menținere a balanței hidroelectrolitice în limite normale indispensabile echilibrelor homeostazice ale organismului. Regimul circulator al rinichilor se particularizează atât prin debitul sanguin mare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sanguin mare, variabil între 1100-1300 ml/minut (22-25% din debitul cardiac), cât și prin independența relativă a acestuia, care face ca fluxul sanguin intrarenal să rămână nemodificat la oscilațiile mari ale presiunii arteriale sistemice. În funcție de particularitățile structurale, densitatea și distribuția nefronilor corticali și juxtamedulari, debitul sanguin renal este în proporție de 85-90% în zona corticală și doar 10-12% în zona medulară. De remarcat, de asemenea, că cele două paturi capilare ale nefronului glomerular și peritubular, au presiuni hidrostatice diferite și sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
presiunii arteriale sistemice. În funcție de particularitățile structurale, densitatea și distribuția nefronilor corticali și juxtamedulari, debitul sanguin renal este în proporție de 85-90% în zona corticală și doar 10-12% în zona medulară. De remarcat, de asemenea, că cele două paturi capilare ale nefronului glomerular și peritubular, au presiuni hidrostatice diferite și sunt separate prin arteriola eferentă, care opune o rezistență mare fluxului sanguin renal. Ca urmare a acestui fapt, teritoriul capilar glomerular prezintă un regim de înaltă presiune, în timp ce patul capilar peritubular funcționează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Implicațiile sistemului renină-angiotensină în acest proces au fost discutate. b) Reabsorbția tubulară este cel de al doilea proces renal care contribuie substanțial la formarea de urină finală și la menținerea echilibrului hidroelectrolitic, în general. Ajuns la nivelul teritoriului tubular al nefronului, filtratul glomerular suferă modificări importante calitative și cantitative, datorită reabsorbției masive de apă, ioni și substanțe cu prag de eliminare (glucoză, acizi aminați, vitamine etc.). Peste 90% din apa existentă în filtratul glomerular se reabsoarbe la nivelul tubilor uriniferi. Aproximativ
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a funcțiilor glomerulo-tubulare. De altfel, există numeroase date care atestă o reninemie a cărei valoare este însă foarte variabilă, de 3-9±7 ng Ang II/l/min. Această valoare de bază suferă anumite ajustări în funcție de modificările ce apar la nivelul nefronului. Reglarea secreției de renină la nivelul aparatului juxtaglomerular se realizează prin intermediul mai multor factori: - fluxul sanguin renal; - variațiile sodiului plasmatic și urinar; - volumul sanguin total; - modulații ale activității nervoase vegetative. Studiile privind implicațiile funcționale ale sistemului renină-angiotensină au fost efectuate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rinichiului, fie indirect, prin modificarea factorilor care reglează distribuția și mișcarea apei și electroliților în organism. Extractele de hipofiză posterioară conținând ADH exercită o acțiune oligurică. Acțiunea antidiuretică a ADH rezultă în urma creșterii reabsorbției de apă în segmentul distal al nefronului (tub distal și tub colector). Este vorba de reabsorbția facultativă, care reprezintă în medie 15% din filtratul glomerular. Deci, ADH intervine în ajustarea cantității de apă care trebuie eliminată din organism. De remarcat că numai la om hormonul antidiuretic (vasopresina
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ca urmare a creșterii diurezei, eliminărilor de sodiu și altor electroliți, precum și a vasodilatației arteriolare. II.5.7.2. Peptidele natriuretice Peptidele natriuretice pot influența funcția renală atât prin acțiuni la nivelul polului glomerular, cât și al celui tubular al nefronului. Efectele glomerulare se materializează prin creșterea filtrării glomerulare, atât prin creșterea coeficientului de ultrafiltrare la nivelul capilarelor glomerulare, cât și prin modificări adecvate ale rezistenței arteriolelor aferente și eferente. La nivelul polului tubular, ANF afectează transporturile transtubulare de apă și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
condiții bazale, reabsorbția de apă și sodiu este modificată de către ANF în mod indirect, prin inhibarea efectelor angiotensinei II la nivelul tubului proximal. De asemenea, ANF determină creșterea eliminărilor de Na+ și apă prin acțiune la nivelul porțiunii terminale a nefronului. Excreția renală de apă este influențată prin inhibarea reabsorbției sale indusă de vasopresină la nivelul tubului colector. Inhibarea reabsorbției de Na+ se realizează prin intermediul receptorilor specifici. S-au descris până în prezent trei tipuri de receptori specifici. Mesagerul secund este cGMP
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prezentate în figura 5.66. Renina este o enzimă proteolitică identificată inițial în rinichi fiind sintetizată la nivelul aparatului juxtaglomerular sub acțiunea unor stimuli variați cum ar fi modificarea presiunii de perfuzie din arteriola aferentă, cantitatea de Na+ de la nivelul nefronului distal sau stimularea simpatică adrenergică. Substratul de acțiune al reninei este angiotensinogenul, o globulină sintetizată de ficat, prin clivajul enzimatic al căreia se eliberează angiotensina I. Angiotensina I este un polipeptid format din 10 aminoacizi, inactiv din punct de vedere
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
al bioxidului de carbon 182 20.3. Schimbul de gaze respiratorii la nivel tisular 185 FIZIOLOGIA EXCRETIEI W. Bild 21. Excreția 188 21.1. Funcțiile rinichiului 188 22. Rinichii 189 23. Vascularizația renală 190 23.1. Microvascularizația 190 24. Microanatomia nefronului 191 24.1. Corpusculul renal 192 24.2. Membrana filtrantă 192 24.3. Celulele și matricea mezangială 194 24.4.Aparatul juxtaglomerular 194 24.5. Tubul urinifer 195 24.5.1. Tubul contort proximal 195 24.5.2. Ansa Henle
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]