55 matches
-
care Aimé Césaire, Léopold Sédar Senghor, Léon Gontran Damas, Guy Tirolien, Birago Diop și René Depestre. René Maran, din Martinica, autor al romanului "Batouala", pentru care a primit în 1921 Premiul Goncourt este, în general, considerat ca un precursor al negritudinii. Prin negritudine se înțelege conștiința de a fi african sau de a avea origine africană într-o lume dominată de cultura albilor, respectiv un ansamblu de valori culturale și spirituale ale negrilor, o afirmare a conștiinței apartenenței la această cultură
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
Césaire, Léopold Sédar Senghor, Léon Gontran Damas, Guy Tirolien, Birago Diop și René Depestre. René Maran, din Martinica, autor al romanului "Batouala", pentru care a primit în 1921 Premiul Goncourt este, în general, considerat ca un precursor al negritudinii. Prin negritudine se înțelege conștiința de a fi african sau de a avea origine africană într-o lume dominată de cultura albilor, respectiv un ansamblu de valori culturale și spirituale ale negrilor, o afirmare a conștiinței apartenenței la această cultură specifică. Legată
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
apariția unei reviste, "Présence africaine" (Prezența africană), publicată simultan în 1947 în Dakar și Paris, vor avea efectul unei explozii. Ea reunește negri din toate zările lumii, precum și pe unii intelectuali francezi, mai ales pe Jean-Paul Sartre. Aceasta definește apoi negritudinea ca fiind "negarea negației omului negru". Potrivit lui Senghor, negritudinea reprezintă "totalitatea valorilor culturale ale Africii Negre". După Senghor, "negritudinea este, de fapt, o cultură". Este totalitatea valorilor economice, politice, intelectuale, morale, artistice și sociale ale popoarelor din Africa și ale
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
în 1947 în Dakar și Paris, vor avea efectul unei explozii. Ea reunește negri din toate zările lumii, precum și pe unii intelectuali francezi, mai ales pe Jean-Paul Sartre. Aceasta definește apoi negritudinea ca fiind "negarea negației omului negru". Potrivit lui Senghor, negritudinea reprezintă "totalitatea valorilor culturale ale Africii Negre". După Senghor, "negritudinea este, de fapt, o cultură". Este totalitatea valorilor economice, politice, intelectuale, morale, artistice și sociale ale popoarelor din Africa și ale minorităților negre din America, Asia și Oceania. Mai este
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
explozii. Ea reunește negri din toate zările lumii, precum și pe unii intelectuali francezi, mai ales pe Jean-Paul Sartre. Aceasta definește apoi negritudinea ca fiind "negarea negației omului negru". Potrivit lui Senghor, negritudinea reprezintă "totalitatea valorilor culturale ale Africii Negre". După Senghor, "negritudinea este, de fapt, o cultură". Este totalitatea valorilor economice, politice, intelectuale, morale, artistice și sociale ale popoarelor din Africa și ale minorităților negre din America, Asia și Oceania. Mai este și un „cuvânt cheie ce avea să marcheze ruptura cu
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
și ale minorităților negre din America, Asia și Oceania. Mai este și un „cuvânt cheie ce avea să marcheze ruptura cu umilințele Africii coloniale”: „Născută în perioada în care imperiile coloniale erau pe punctul de a se destrăma, noțiunea de negritudine este echivalentă cu un refuz al asimilării și cu necesitatea regăsirii propriei identități, modificată adeseori în contact cu ideologii și culturi străine”. Césaire afirma că ""acest cuvânt înseamnă, în primul rând, respingere. Respingerea asimilării culturale și respingerea unei anumite imagini
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
considerat de ei prea reducționist: "Tigrul nu-și proclamă nicicând tigritudinea. El se repede la pradă și o sfâșâie" (Wole Soyinka). Stanislas Spero Adotevi face o analiză severă în eseul său, "Négritude et négrologues" ( și negrologi): "Amintire în conivența nocturnă, negritudinea este ofranda lirică a poetului adusă propriei sale obscuritate, în mod disperat la trecut". Lupta pentru cucerirea drepturilor civile ale negrilor din SUA a fost precedată de apariția unei „conștiințe” a negritudinii ("blackness"), care a marcat în perioada modernistă "Renașterea
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
et négrologues" ( și negrologi): "Amintire în conivența nocturnă, negritudinea este ofranda lirică a poetului adusă propriei sale obscuritate, în mod disperat la trecut". Lupta pentru cucerirea drepturilor civile ale negrilor din SUA a fost precedată de apariția unei „conștiințe” a negritudinii ("blackness"), care a marcat în perioada modernistă "Renașterea din Harlem" (o mișcare de afirmare a unei culturi autentic afro-americane, care a avut legături antagonice cu cultura dominantă albă a vremii). Percepția imaginii negrului american a cunoscut o transformare continuă o dată cu
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
continuă o dată cu mișcările de reformă socială și culturală în care două mari curente, cele ale integrării și segregării, s-au constituit ca doi poli ai dezbaterii despre rasă și etnicitate. În cartea sa "Omul recent", Horia-Roman Patapievici consideră că literatura 'negritudinii' (faptul de a fi negru, văzut ca o problemă de ideologie) este un "narodnicism rasial", concluzionând că "trebuiau și americanii să treacă prin gafele care au sucit mințile europenilor acum, deja, două secole".
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
la Universitatea catolică din Louvain (UCL) DIVERSITATE, GENOCID, HIBRIDITATE, SCLAVIE, SIONISM, XENOFOBIE LAZAR Judith Sociolog MARGINALITATE/MARGINALIZARE LE ROY Etienne Profesor de antropologia dreptului la Universitatea Paris I DREPT ȘI CULTURĂ LUCRECE André Sociolog și scriitor ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, CREOLITATE, NEGRITUDINE MARCHAND-TONEL Xavier Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea Toulouse I CETĂȚENIE (codul Î), COTE, MORAVURI POLICAR Alain Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea din Limoges CASTĂ, CETĂȚENIE, DIALOG (principiul Î), DIFERENȚĂ (dreptul la Î
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Întotdeauna, În țările care s-au născut din universuri de etnii și culturi foarte diverse, o preocupare intelectuală. Problema s-a pus În termeni de stabilire a identității și originalității substratului cultural, pornind de la memoria unei anteriorități unice. Noțiunile de „negritudine”, de „antilitate” sau de „creolizare” În Martinica și Guadelupa, cea de „indigenism” În Haiti sau chiar cele de „realism magic” și de „spiralism” corespund tocmai acestui obiectiv, Însă și unor tentative de a susține un proiect estetic, În special În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
noastră bilingvă refuzată”), care stă la baza acestei identități și care, prin urmare, constituie soclul viziunii interioare indispensabile oricărei creații autentice. Astfel, creolitatea se definește ca o contracultură fundamentată pe autoritatea criticilor la adresa discursului asimilaționist ca discurs mimetic, și a negritudinii ca discurs reducționist În ceea ce privește identitatea antileză. Principiile de bază Din criticile deja expuse decurg un anumit număr de principii. Mai Întâi, creolitatea Își are rădăcinile În limbă și În oralitate.Cultura făurită În cadrul sistemului de plantații centrat pe producția de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a diferitelor procese de creolizare. Astfel, „creolitatea este ș...ț faptul de a aparține unei entități umane originale care, În timp, s-a degajat din aceste procese” (ibidem, p. 31). Această concepție ne permite să facem distincție Între creolitate și negritudine (care, deși a constituit În istoria culturală a Antilelor o rezistență și o terapie În fața asimilaționismului, a privilegiat totuși un element ă cel african ă În raport cu ceilalți factori constitutivi ai identității). Creolitatea se distinge și de americanitate În măsura În care aceasta din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În legătură cu acest subiect, Aimé Césaire a răspuns de fiecare dată, foarte laconic, că această noțiune este un mijloc de a ignora ce datorează Antilele Africii, acceptând că, În cel mai bun caz, creolitatea „nu poate fi decât «un departament al negritudinii»”. Mai prolix și mai analitic, salutat de redactorii de la Eloge ca omul care le-a permis eliberarea de negritudine, Edouard Glissant și-a exprimat distanța față de ceea ce el considera a fi „o vizare a ființei”, când de fapt ar trebui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a ignora ce datorează Antilele Africii, acceptând că, În cel mai bun caz, creolitatea „nu poate fi decât «un departament al negritudinii»”. Mai prolix și mai analitic, salutat de redactorii de la Eloge ca omul care le-a permis eliberarea de negritudine, Edouard Glissant și-a exprimat distanța față de ceea ce el considera a fi „o vizare a ființei”, când de fapt ar trebui, În opinia lui, să se tindă Înspre relație. „Creolizările”, scrie el, „fac o introducere pentru Relație, dar nu cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
André (1981), Civilisés et Energumènes, Paris, Ed. Caribéennes et l’Harmattan. MAGRIS Claudio (2001), Utopie et désenchantement, Paris, Gallimard. RIBAUT Claude (1840), Dictionnaire de la langue française d’après les dictionnaires de l’Académie, Paris, Ledentu. Φ COLONIALISM, IDENTITĂȚI CULTURALE, MULTICULTURALISM, NEGRITUDINE, Sincretism Creuzet franceztc "Creuzet francez" Φ INTEGRARE, Melting pot Culturalismtc "Culturalism" Conceptul de culturalism, apărut la mijlocul secolului XX În Statele Unite, s-a născut cu ocazia publicării unor lucrări novatoare, considerate uneori aproape revoluționare, ale antropologiei americane reprezentate de Ruth Benedict
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sont-ils bons à penser symboliquement?”, L’Homme, vol. 15, nr. 2, aprilie-iunie, pp. 5-24. WURM Stephen (1995), „Route de la soie et langues hybrides du nord-ouest de la Chine”, Diogène, nr. 171, iulie-septembrie, pp. 57-67. Φ Bricolaj, CREOLITATE, DIVERSITATE, Melting pot, Metisaj, NEGRITUDINE, Patrimoniu cultural, Rasă, RASISM, Sincretism, STRĂIN I ă Îtc "I ă Î" Identități culturaletc "IdentitĂȚi culturale" Concept polimorf, care se regăsește atât În abordările științifice, cât și În cunoștințele obișnuite, identitatea este un dat dificil de Înțeles, din cauza multidisciplinarității sale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Grand Miroir. KALTENBACH Marie-Hélène și TRIBALAT Michèle (2002), La République et l’Islam, Paris, Gallimard. LAPLANTINE François și NOUSS Alexis (coordonatori) (2001), Métissages. De Arcimboldo à Zombi, Paris, Pauvert. Φ Comunitate, Diferență (dreptul la Î), HIBRIDITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTEGRARE, MULTICULTURALISM, NEGRITUDINE, Rasă, Recunoaștere (politică de Î), Sincretism Minoritatetc "Minoritate" Din punct de vedere sociologic, un grup constituie o minoritate atunci când membrii săi posedă o identitate percepută ca inferioară sau devalorizată din punct de vedere social. ν Noțiunea se referă Întotdeauna la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Paris, Payot (prima ediție americană: 1949). RADCLIFFE-BROWN Alfred și FORDE Daryll (coordonatori) (1953), Systèmes familiaux et matrimoniaux en Afrique, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție engleză: 1950). ZIMMERMANN Francis ( 1993), Enquête sur la parenté, Paris, PUF. Φ Clan, Stratificare Negritudinetc "Negritudine" La mijlocul anilor ’30, apare la Paris un mic ziar, L’Etudiant martiniquais, ce va deveni mai târziu L’Etudiant noir. Schimbarea de nume a publicației, esențialmente corporatistă la Început, nu părea să aibă a priori vreo importanță, Însă anunța o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
propunere pe care a făcut-o Senghor, aceea de a numi ziarul L’Etudiant nègre1 ă propunere considerată prea Îndrăzneață de către colegii săi de generație și, ca urmare, respinsă ă, indică deja sensul Întreprinderii lor, care avea să de naștere negritudinii, cuvânt ce apare pentru prima oară În acest ziar. Contextul deschiderii critice și reflexive care a dus la crearea acestui concept, a cărui paternitate Îi este În general atribuită lui Aimé Césaire, inclusiv de către Senghor, este cel al unei lumi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
care sălășluiește În om și care Îl face să participe emoțional la operele civilizatoare. Într-un foarte frumos text (citat de Kesteloot, 1967, pp. 122-123), Senghor revine asupra anilor ’30 și asupra Împrejurărilor În care a luat naștere conceptul de negritudine: „Am descoperit astfel ș...ț miracolul dorinței, «forța vitală» a negrilor africani. Ca și arborele filao, ale cărui rădăcini pătrund adânc În nisipurile pântecului inferior și șale căruiț ramuri presărate cu stele cântă În inima alizeelor. Ani de foc pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Ani de foc pentru o Întreagă generație de tineri prizonieri În facultăți, ani deloc literari, așa cum crezusem, ci cu adevărat vitali. Am mărșăluit Înarmați cu armele miraculoase ale clarviziunii, străpungând zidurile oarbe, descoperind, recreând minunile regatului copilăriei. Am renăscut Întru negritudine”. Definiții și reprezentări Într-un articol apărut Într-un număr al revistei Europe consacrat lui Césaire, Denise de Saivre reține trei definiții ale negritudinii: „«Negritudinea este conștiința faptului de fi negru, simplă recunoaștere a unei realități care implică acceptarea, asumarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
cu armele miraculoase ale clarviziunii, străpungând zidurile oarbe, descoperind, recreând minunile regatului copilăriei. Am renăscut Întru negritudine”. Definiții și reprezentări Într-un articol apărut Într-un număr al revistei Europe consacrat lui Césaire, Denise de Saivre reține trei definiții ale negritudinii: „«Negritudinea este conștiința faptului de fi negru, simplă recunoaștere a unei realități care implică acceptarea, asumarea destinului, istoriei și a culturii proprii.» (Aimé Césaire) «Negritudinea este alcătuită din ansamblul valorilor civilizației negre.» (Léopold Sédar Senghor) «Negritudinea nu este altceva decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Negritudinea ar fi așadar plurală. Într-adevăr, așa cum vom vedea, concepțiile care Îi sunt asociate merită nuanțate În funcție de scriitorii adepți ai doctrinei. Este necesar, În primul rând, să vedem care sunt elementele comune. Pentru Început, cu toții sunt de acord că negritudinea este o nouă grilă de lectură a istoriei umanității. Colonialismul afirma rolul civilizator al națiunilor europene În Africa, mergând chiar până la a pretinde că Începutul istoriei africane coincide cu procesul colonial. Această concepție se bazează de altfel pe logica temporală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ț)... Au fost apoi priviți cu mai multă indulgență. S-a spus: sunt mai buni decât se zice. În sfârșit, s-a Încercat formarea lor. Au fost asimilați. Au devenit «copii mari» la școala stăpânilor” (Kesteloot, 1967, p. 83). Adepții negritudinii fac referire și la martori ca Théodore Monod, fost director al IFAN (Institutul Francez pentru Africa Neagră) din Dakar, care a repus În discuție un anumit număr de concepții: „Negrul”, spune el, „nu este un om fără trecut, n-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]