38 matches
-
mari și mai mici la Ateneul Român, la Iași cu colectivele operei române de acolo, în parcul ”Titan-Parcul Muzelor” din București, care a fost de curând cu ocazia celebrării Limbii Române, la invitația Primăriei sectorului 3 prin persoana domnului Robert Neguță, și a conducătorului artistic al Casei Artelor de la acest sector, doamna Alice Barb. Am înțeles că mă doresc cu concerte cei de la Craiova, cei de la Piatra-Neamț, dar și din alte părți, din partea cărora slăbușor am auzit c-au mârâit, fiind
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
mă? — Bine, părinte... Omul rosti astea cu grabă și cu mulțumire că e întrebat, apoi tăcu, mângâindu-și copilul și neștiind ce să mai zică. — Al tău e ăsta? — Al meu. — Câți ai? — Doi. — N-ai și doi morți? sări Neguța din cealaltă curte, unde înroșea ouă, bucuroasă că poate intra în vorbă. Am și doi morți, întări Nae. De la cimitir viu. — Bine, mă, făcu părintele. Nae salută din cap și se depărtă, trăgându-și copilul, care privea înapoi, prin noroiul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
își amintea, prin valuri de sânge, că fusese găzduit în ajun. Se ridică, gata să se prăvale, apăsă clanța, intră, iar preotul, care îl aștepta după ușă, în întuneric, cu ochii închiși, sări pe el și îl mușcă de față. Neguța îl găsi în spatele casei, țeapăn și sfârtecat, și crezând că e băiatul ei îl târî până în tindă, unde se apucă să-l spele. „Te-au prins zorile iar, maică“, bocea ea, pe când îi freca chipul. „De ce faci tu de-astea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de gând să faci cu paralele din burduf. DĂNILĂ: Apoi dă, cumnată, mă bate gândul să m-apuc de negoț, că ucenicia mi-am făcut-o. Dumneata ce mă sfătuiești? ANISIA: Mai ales eu aș spune să te-apuci de neguțat boi, cumnate, că acolo te miști mai în voie... DĂNILĂ: Bine-mi pare și mă bucur de-asemenea sfat! Iară din câte vrei s-auzi, cumnată, bag samă că prima o să fie cu cântec. ISPAS: Ce tot spui acolo, Dănilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
către crimă se stârnesc duh și vecìi pustiind povești pustii din scheletele de stele vestesc știme - bocesc iele fântânile sparg oglinzi numai cu mâna te-ntinzi lună soră - frate soare totu-i vrăjită scrisoare schimbă-mi soarta pe-un pitac neguțând visuri de drac împacă aur și moarte într-o carte - într-o carte stăpânește și cunoaște cu piciorul peste moaște slova timpul rânduiește ceru-l ară și nutrește peștera din bethlehem e lumină și blestem: pace-n duh - vifor în
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
visuri în văpaie - vinuri de beție când se sting în noapte - duhnește-a urgie... părăsind pădurea - turme inorogii au lăsat copacii grei de orologii trec păsări de noapte prin ungherul minții plozii de-ntuneric își ascut iar dinții... suflet singuratic - neguțând izvoare s-a oprit din cântec - și-a-nțeles că moare ...închipuirea-i târfa cu misticele mâini slăvită în muzee - zvârliți-o-acum la câini: a năruit imperii - desparte Sfinții Miri de zei a fost trimisă - blestem pentru-omeniri... ...nu te-mbăta - pribege
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
locurile unde acestea iau naștere. E și aceasta o modaliate de scriere. O astfel de poezie narativă este: “Casa bătrânească: Cineva mi-a dat pontul, / bătrâna vinde casa / și se mută la soț în satul vecin. / Avesese un soț navetist Neguța. Casa e puternică, aproape că îi seamănă. / În hol m-a atras șemineul cu hornul din colț. / Îmi amintește de bunica și de copilărie. / Totul e verde, ușile cu praguri late, / ferestrele cu pervazul plin de flori / și podina din
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
din gelozie contra Valachiei, apoi din îngrijire pentru interesele negoțului ardelenesc, regele Ludovic I se văzu hotărât a dispune ca toți negustorii străini care ar veni în Ardeal și în Brașov cu mărfuri de băcănie nici să aibă voie a neguța cu mărunțișul în acest oraș, nici să esporteze cumva mărfurile lor în Valachia ci, mai cu samă în cazul unei contravențiuni, să fie pedepsiți cu confiscarea. Ieftinirea multor mărfuri străine înlăuntrul țării prin oprirea negoțului de tranzit în țara învecinată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de hoți. În Boemia li se făcea îndeosebi imputarea că oriunde s așează ei slugile se abat de la calea dreaptă, hoții desfac lesne lucruri furate ș. a. m. d. Daca li se impută însă evreilor înclinarea de-a precupeți și a neguța și că nu se fac fierari sau lăcătuși, lucrul e esplicabil: ei nu iubesc nici o muncă la care se cere puțină mișcare intelectuală și poate nici n-or fi având putere fizică îndeajuns pentru ocupațiunile de mai sus. Daca evreii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a simțit că i se apropie sfârșitul), în Mănăstirea Bistrița - ctitorie a lui, și a luat numele de Pahomie (nume ilustru în seria întemeietorilor monahismului, Pahomie, părinte al pustiei, reprezentând însăși desăvârșirea călugărească). L-a urmat și soția sa, Neagoslava (Neguța), o sârboaică de stirpe nobilă - după părerea unor cercetători 257 - devenită monahia Salomina (ea a dăruit mănăstirii satul Stroești, pe care-l avea de zestre, cu condiția ca donatoarea să-l stăpânească până ce va muri). Cu numele lor începe pomelnicul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Negru Florea 5. 5462. Niculescu Ilinca, 7 apartamente, București, str. Ștefănescu Tei 16 5463. Niculescu Iuliu, 7 apartamente, București, str. Batiștei 5, str. Dionisie Lupu 12, str. Olteni 12 5464. Niculescu Vasile, 4 apartamente, București, str. Săgeții 5 5465. Neacșu Neguța, 5 apartamente, București, str. Răspântiilor 8 5466. Neacșu Moise, 10 apartamente, București, str. Sft. Ion Moși 17, 19 5467. Neagu Constantin, 5 apartamente, București, str. Bucovina 41, str. Varnița 4 5468. Nicolau G. Paula, 7 apartamente, București, str. Silvestru 79
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
I-au sclipit ochii, copilărește. „S-auzim, s-auzim. Euu m-aam hotărât să nu mai produc idei, doar cumpăr și vând. Sunt uun negustor. E mai interesant și mai ușor, și e mai onest față de mine. Recunosc că nu produc, neguțez. Cine mai poate produce literatură nouă într-un secol în care s-au explorat toate discursurile literare. Da’ poți să cumperi și să vinzi. De-aia traduc, nu scriu. S-auzim...” *** „Ascult-aici, domnu’ coleg, Adevărul despre Iuda. Iisus ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
sânul tău Ca să scap de răutate Și de grea străinătate Și de-acum pîn-în vecie Mila Domnului să fie. {EminescuOpVI 175} F. FAMILIARE - CĂSĂTORIE 116 Fecioraș de greacă mare Frumoasă duducă are Și a scos-o de vânzare. Negustori o neguța, Turcii banii număra, Ea din gur - așa zicea: Să n-ajungă părinții Să-și mai vândă copiii, Ca să vadă tot creștinul Pe-a cui mînă-și dă copilul; Eu am fost una la părinți Ca și luna printre sfinți Și le-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
istoric despre acest Provins? Așa descoperi imediat că Grange-aux-Dâmes unde a fost găsit mesajul era un loc unde se strângeau negustorii, pentru că Provins era centrul târgurilor din Champagne. Și că Grange se găsește pe strada St. Jean. La Provins se neguțau de toate, dar În special se vindeau mult cupoanele de pânză, draps sau dras, cum se scria pe-atunci, și fiecare bucată era Însemnată cu o marcă de garanție, un fel de sigiliu. Al doilea produs din Provins erau trandafirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
să suspende democrația. În zvârcolirile somnului greu, câțiva au pătruns în sanctuar și au răsturnat menorah, iar flacăra lumânărilor aprinse a cuprins și mistuit sinagoga. Fără să ne dăm seama, majoritatea am devenit complici atunci când aceste regimuri au prigonit și neguțat steaua lui David. Oprimarea noastră, îndurată vreme îndelungată ca popor, ar fi trebuit să ne fi fost pilduitoare. Dar atât de groaznică a fost spaima încât a avut puterea să ne împietrească inima. Am privit de la ferestre, ascunși după perdele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
are un beneficiu pe măsură: se asigură securitatea economică unor zone întregi. Pe de altă parte, ar fi util ca statul să creeze condiții pentru promovarea producției locale. Mulți țărani se lasă păgubași pentru că nu au posibilități de a-și neguța marfa, în condițiile în care supermarketurile preferă să cumpere de aiurea subproduse pline de nitriți. O politică înțeleaptă ar consta în înființarea unei rețele publice la nivel național, specializată în colectarea și valorificarea produselor autohtone 153. În domeniul agro alimentar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
minună Ițic. Vrei să pierd negustoria? Poți să mergi la alții, dar să vezi că nimeni nu-ți va da mai mult ca mine. Supărat, badea Vasile își luă carul, îndreptându-se spre dughenile din dosul Bisericii Sf. Dumitru, unde neguță prețul grâului cu mai mulți negustori. Ca un făcut, nimeni nu dădea mai mult de cinci lei. Dinspre Munteni, îl zări pe Mihai, care se îndrepta, roșu la față, spre tăpșanul dinaintea podului de pe Bahlui. Bună negustorie, nepoate! Cum mă
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
alta zgomotul produs prin ziare, înclină a crede că e vorba d-un institut de aceeași utilitate ca Banca Națională sau Creditul Fonciar bunăoară, pe când în realitate bancheri străini, cu alaiul de nume românești menite a-i populariza, vor să neguțeze pe picior mare la bursa viitoare din București, înființînd ceea ce se numește o haute banque par compagnie. Așadar, ca să punem odată capăt acestei inclarități și vârtejului de speranțe, vom spune că există două soiuri de operații de bancă: operații de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
alta zgomotul produs prin ziare, înclină a crede că e vorba de-un institut de aceeași utilitate ca Banca Națională sau Creditul Funciar bunăoară, pe când în realitate bancheri străini, cu alaiul de nume românești menite a-i populariza, vor să neguțeze pe picior mare la bursa viitoare din București înființînd ceea ce se numește o Haute banque par compagnie. Așadar, ca să punem odată capăt acestei inclarități și vârtejului de speranțe, vom spune că există două soiuri de operații de bancă: operații de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în Suedia, 28731 Stromsnasbruk, Hermelinsv. 6A, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lunca de Sus, str. Ugra nr. 641, județul Harghita. 383. Adelmann Lucica, născută la 14 noiembrie 1965 în localitatea Ivești, județul Galați, România, fiica lui Belciug Ioan și Neguța, cu domiciliul actual în Germania, 63505 Langenselbold, Am Bruhl 9, cu ultimul domiciliu din România, Galați, str. Brândușei nr. 11, bl. E5, ap. 10, județul Galați. 384. Bamme Elenă Daniela, născută la 27 mai 1957 în Sibiu, județul Sibiu, România
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
nu țin minte că ar fi luat niște măsuri draconice nici față de ASC, nici față de cadrele didactice. Era un om cu care, chiar în câteva situații private, am fost foarte bun amic. S. B.: În 1983, membri supleanți erau: Dăian Neguța, Diaconu Cornelia, Druță Ion, Jofa Constantin, Leocov Mandachi, Mandachi Cristina, Naum Nicolae, Nour Doina, Stanciu Anghel, Tibu Margareta, Ursu Nicolae, Ursache Radu, Vulpe Adrian și Sabău Dorina 9. D. T.: Dăian era de la Sport, dacă nu mă înșel. S. B.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Ion, 142 Daicoviciu, Hadrian, 33, 34, 298 Daneliuc, Mircea, 427, 428 Daniel, Jeanne, 455 Danilov, Ilie, 128 Dascălu, Vasile, 244 Dauer, Mirabela, 512 Davicu, Săvel, 217, 297 Davideanu, Ronelia, 102, 104, 113, 117, 120, 130, 222, 353, 357, 364 Dăian, Neguța, 110 Dănăilă, Natalia, 233, 249 Dăscălescu, Constantin, 59, 60, 212, 221 Dăscălescu, Costică, 55 Dăscălescu, Cristina Cerasela, 161, 162 Dâncu, Vasile Sebastian, 498 Delibaș, Mihai, 120 Diaconescu, V., 123, 124, 126 Diaconița, Vasile, 92, 98, 100, 130, 161 Diaconu, Cornelia
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
alta zgomotul produs prin ziare, înclină a crede că e vorba d-un institut de aceeași utilitate ca Banca Națională sau Creditul Fonciar bunăoară, pe când în realitate bancheri străini, cu alaiul de nume românești menite a-i populariza, vor să neguțeze pe picior mare la bursa viitoare din București, înființând ceea ce se numește o haute banque par compagnie"417. Conservarea valorilor naționale, a limbii, culturii și istoriei poporului român, devine pentru jurnalist o condiție obligatorie pentru păstrarea identității de neam. Manifestând
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cum au mai făcut și în alte rânduri și să nu ne deie aurul nostru, în preț de mai multe miliarde. Și atunci nici aliații nu near mai da ajutor să ajungem la aurul nostru, căci dacă ne apucăm să neguțăm cu bolșevicii, o putem face numai pe răspunderea noastră.” La 7 noiembrie 1920, Glasul Bucovinei consemna în numărul său 558: „ Dally Telegraph” anunță: după o telegramă din Moscova, România a cerut guvernului sovieticilor să intre imediat în tratative de pace
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pustiului. Din Cetatea Albă, aflată cândva sub controlul genovez, mărfurile urcau prin Lăpușna și Iași la Suceava, de unde negustorii lioveni le cumpărau pentru a le răspândi în restul Europei. Prin privilegiul din 1460 Ștefan cel Mare da libertatea de a neguța în târgurile și orașele moldovenești. Liovenii aduceau postavuri, marfă de mare preț, care a dus departe faima breslelor de postăvari din Florența, orașele Flandrei și orașele nemțești de pe Rin și din Bavaria. Ei mai aduceau pânzeturi din Germania și Lituania
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]