207 matches
-
spinarea noastră! S-ar putea deduce din cele de mai sus că dl Geoană n-a făcut decât să ilustreze eticheta pe care i-a lipit-o de frunte Iliescu. Dar nu ,prostănăceala" a acționat în acest caz. Ci calculul negustoresc și cinismul politicianist. Obsesia pesedeilor este să nu piardă nici un prime-time la televiziuni. De data aceasta, au făcut însă un calcul greșit. Or fi existând încă destui români seduși de mirajul comunist. Numai că e vorba de o varietate care
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
a lui Iorga, ca și al lui Arghezi, salutase romanul Ion. Tematic, există în aceste scurte proze un viol, belirea unui cal bătrîn, blestemele unui muribund, ciomăgeala dintre flăcăi pentru o fată, supărarea unui țăran pe sat ori mărunte satisfacții negustorești rezultate din vînzarea grîului. Nimic eroic, nimic sublim, nimic izvorît din milenare tradiții agrare și religioase. Stilistic, nuvelele șochează printr-un comportism radical, în care nu găsim nici o apreciere a întîmplărilor, oricît de teribile, în care nici un gest, oricît de
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
între 1920 și 1940, reușește să se sustragă atmosferei de margine. Bucureștiul, spune Adrian Majuru, e o iluzie de oraș: Capitala „nu a reușit să se descotorosească de amprenta unei adunături de sate transformate în aparente periferii ale unui tîrg negustoresc. Dintre aceste așezări, spații moderne au devenit doar mahalale din centrul Tîrgului, ce s-au aflat în perimetrul orașului interbelic. Excluse de la această realitate citadină au fost periferiile, transformate în cartiere-dormitor, de fapt, uriașe sate pe verticală, care au nutrit
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
o haltă în drumul celor ce se duceau și se întorceau din Târgul Moșilor, aflat la o aruncătură de băț. În jurul Barierei - de la confluența Căii Moșilor cu șoselele Ștefan cel Mare, Mihai Bravu și Colentina - era concentrată mai toată ceasornicăria negustorească a cartierului, începând cu hotelul-restaurant al lui Solacoglu (oamenii îi ziceau Solacu) - pe locul unde astăzi se ridică mamutul "Bucur-Obor" -, continuând cu magazinul de coloniale și delicatese "La Curcan", al lui Stelian Constantinescu, cofetăria "Peristeri", lipită de un mare magazin
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
1834, când Țările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conștiința națională cerea unitatea și libertatea țării, domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii” Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben și roșu), cel atribuit armatei era compus din trei (roșu, galben și albastru) și un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc. O informație o
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
preocupări gospodărești, de limbaj, până a se recunoaște, prin toate acestea, și zona de conviețuire. Târgurile de săptămână ori cele anuale, ca și cele organizate cu ocazia sărbătorilor creștine, au fost repere bine stabilizate, în primul rând, pentru schimburile comerciale, negustorești, pentru schim burile de păreri, de înnoire a prieteniilor ș.a. Pentru Virgil Pătrașcu, profesorul universitar, cercetătorul specializat în dermatologie, clinică ori spital, participan tul la conferințe și congrese naționale ,ori internaționale, și la câte alte activități de tip academic, spațiul
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
cartea de acum însă, mai mult decât în jurnalul, cât îl cunoșteam până acum, isi evocă copilăria în Viișoara dobrogeana, anii școlarității la Constantă a o Constantă arhaica, policroma, cosmopolita, cu puzderia ei de prăvălii, birturi și hanuri, cu viața negustoreasca însă lipsită de o viață literară și cultural, orașul în care îl are profesor de limbă română pe ardeleanul Ioan Georgescu, care făcuse studii de teologie la Budapesta și Viena și de litere și filozofie la Budapesta, Constantă cu peisajul
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
Galați. Și, tocmai pe malul Dunării, unde zici? La Galați, acolo unde trupa (lui) Fani Tardini l-a adus, cândva, pe un domn Eminovici, cu prenumele Mihai, să își plimbe pletele - și să și le scuture - pe aleile unui oraș negustoresc, cu tei, plopi și castani - în care stă Poetul ca-n Sodoma (sperăm să se mute alături, în Gomora). Am văzut, deja, programul festivalului - și sunt mai mult decât încântat. Anul acesta, în cele șapte zile dedicate comediei (deși, personal
O comedie de festival [Corola-blog/BlogPost/99900_a_101192]
-
localitatea; prima școală din raza târgului; cel mai bătrân stejar din oraș (sub care a hodinit un vestit haiduc); casa cea mai veche, ce ar fi aparținut cronicarului Neculce. Chiar dacă pe fronton avea inscripția Gheorghe Ovanez 1905, deci o casă negustorească, cum susținea Fănică Marinoiu, profesorul de istorie cel mai bătrân din oraș, tovarășu’ Căpuștean avea dovezi „de netăgăduit”. Coborând într-o zi în pivnița din spatele casei (nu se știe exact pentru ce), a descoperit resturile unui harnașament și un mâner
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
vremuri noi". Tonul publicației era și mai acid în ceea ce privea editura "de tip vechi", pe care, încet, dar sigur, o lăsam în urmă: "A mai fost o vreme ș...ț când în editurile - unele transpuse în poziția de întreprinderi negustorești, altele lucrând sub imperiul normativelor absurde - au fost publicate foarte puține cărți necesare intelectualului și destul de numeroase tipărituri de tămâieri rău scrise sau ne-folositoare ș...ț să amintim editorilor care se mai înfățișează dinaintea publicului acestui an 1946 cu
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
seama că decepția pe care ai avut-o citindu-le cartea va fi fost în sfîrșit răzbunată. Să ne închipuim un scriitor în a cărui ființă ușurința cu care poate umple paginile se îmbină cu un fler public de tip negustoresc, un fler a cărui aviditate, fixată țeapăn pe pleașca succesului rîvnit, îi împrumută aerul unui mercenar literar. În ochii unui asemenea ahtiat, rețeta succesului e pe cît de facilă pe atît de sigură: faima se căpătă scriind despre oameni cu
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
ta, Egissosul o spune..." Pe urmă au venit turcii și grecii cu negustorii și pirații lor în nisipurile Caraormanului... Străduțele Tulcei albăstrii de bazalt coboară cele șapte coline, când plouă pe ele șiroiesc ape roșii de la minereurile cărate... Fațadele caselor negustorești au ancadramente, cu frontoane, orientale... "Sub coloane", după modelele bazarelor din Turcia, se numește centrul urban, când Tulcea era raia, reședință a pașalelor. înăuntrul caselor cu odăi întunecoase, largi, obloane grele, deasupra ușilor vezi litere turcești săpate în plăci de
Delta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8187_a_9512]
-
barbare, pentru a le arunca cioturile în ulei clocotit. Fiecare dintre mârțoage poartă, atârnate pe flancuri, două carcase de oaie. Atunci, cu laba sa unsuroasă, măcelarul își mângâie barba de culoarea arbustului de Lawsonia, apoi, examinând cadavrele cu o privire negustorească, cântărește cu mâna coada lor grasă, pe urmă le duce și le agață în cârligele măcelăriei. Mârțoagele pornesc sforăind, în timp ce măcelarul le pipăie corpurile sângerânde, cu gâtul tăiat, cu ochii sticloși, cu craniul violet din care le ies pleoapele însângerate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
fierb : un român care e cazat la Londra, la camera 222 a hotelului, și comandă două ceaiuri. Este că , singuri, n-ați fi ghicit?!... Un fost actor, care s-a săturat să moară de foame pe scenă și are simț negustoresc, aflu că a primit niște premii pentru că a avut ideea să inițieze campania “Nu da șpagă!”. Desigur, am mari Îndoieli În privința eficacității premiatei campanii; dar, pe de altă parte, mă gîndesc că ar putea obține succes & lauri și alte posibile
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de bijuterii de argint, cărora le lipește bucățele de hârtie pe care sunt scrise gramajul și prețul. Femeia vorbește În timpul ăsta la un telefon mobil pe care-l strânge Între gât și umăr. Se amuză copios povestind ultimul ei voiaj negustoresc la Istambul, de unde a venit după cum se vede, cu câteva kilograme de bijuterii de argint care-i vor aduce cu siguranță un câștig frumușel. Înafară de scaun și de măsuț Încărcată cu bijuteriile turcești, În Încăpere se mai află două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
sută de dinari, iar oferta celuilalt se ridicase la nouăzeci. Lui Myatt Îi era rușine de intruziunea sa și de disprețul pe care amândoi bărbații trebuie să-l fi simțit față de atitudinea lui atât de pripită și atât de puțin negustorească. — Își dau o sută douăzeci și cinci de dinari ca să mă duci până la Subotica și Înapoi. Când văzu că șoferul era gata să Înceapă o altă demonstrație, ridică oferta: — O sută cincizeci de dinari dacă mă duci până acolo și mă aduci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Cristian Teodorescu În Constanța scădea prețul la casele mari, negustorești, de cînd se aflase cum mergea ofensiva rușilor pe front. Numai că cine voia să vîndă nu discuta decît cu toți banii jos, să-i schimbe aici în aur sau în dolari, la Istanbul. Negustorii care aflau ce se întîmpla
Vila și vinul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7397_a_8722]
-
cînd și printre români sînt atîția care vor să-l vadă învins pe Antonescu, ca să aibă ceva de cîștigat. Dar dacă tot erau la Constanța casele mai ieftine, se urcă Fănică în tren împreună cu Virginica lui, să le vadă. Case negustorești, cu prăvălii la parter, cele mai multe. Le lăuda samsarul pe care-l tocmiseră. Imobile solide, încăperi mari, arătoase și cu depedendințe pricopsite în spate. Nici să nu le vadă Virginia. Ce era prostia asta, să cumperi o casă cu etaj pe
Vila și vinul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7397_a_8722]
-
La numai o lună de la Mircea Geoană a declarat, marți, că între , și PC „nu există nicun fel de paritate“ în privința candidaților de pe viitoarele liste comune la alegeri, el apreciind că „se intră într-o negociere mult prea negustorească“ și că „Dracul se ascunde în detalii“. Președintele Senatului mai spune că viitoarea alianță dintre PSD și PNL nu trebuie să se bazeze exclusiv pe sloganul „Jos Băsescu !“. „Efecte perverse pot să existe, dacă viitoarea construcție politică este făcută neîndemânatic
Mircea Geoană riscă excluderea. Suspendat pentru şase luni din partid, s-a pronunţat împotriva alianţei PSD - ACD () [Corola-journal/Journalistic/49274_a_50599]
-
un mesaj anti-Băsescu și anti-conglomeratul PDL - pe deplin justificat de altfel - dacă ne-apucăm să spunem din prima «noi ținem cotă unică, noi vrem pozițiile astea, noi vrem paritate», îmi este teamă că se intră într-o negociere mult mai negustorească, care evident, trebuie făcută la un moment dat“. Despre PC - Până ieri erau cu noi la stânga și de ieri sunt brusc clarificați ideologic Mircea Geoană precizează că el ar pune accentul pe lucrurile de principiu, pe lucrurile fundamentale, pe proiectele
Mircea Geoană riscă excluderea. Suspendat pentru şase luni din partid, s-a pronunţat împotriva alianţei PSD - ACD () [Corola-journal/Journalistic/49274_a_50599]
-
moștenirii construite nu va mai fi posibilă." Exemplele oferite de autoarea articolului sunt în general cunoscute: de la bisericile de lemn pictate din Vâlcea, Gorj sau Hunedoara, vechi de 300 de ani și aproape prăbușite, la arhitectura vernaculară sau la centrele negustorești din extracarpatic abandonate. Lege de protecție există și chiar inscripții pe unele dintre monumentele în pericol, cum le definește UNESCO pe cele aflate pe lista patrimoniului mondial. Statul nu are bani decât pentru renovarea ori conservarea a, aproximativ, suta parte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6024_a_7349]
-
lucruri interesante legate de drapelul oficial al României: - A fost adoptat în Țara Românească prima dată în 1834 ca drapel de luptă. Domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea de a pune "steag românesc corâbiilor negustorești și oștirii". - Semnificația celor trei culori care apar și pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu este: albastrul cerului - Libertate -, galbenul ogoarelor - Dreptate - și roșul sângelui - Frăție. - Tricolorul ar fi fost fluturat în premieră, pe 29 iulie 1839 pe muntele
Ziua Drapelului Național: Ce stat are un steag asemănător cu al României by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62046_a_63371]
-
atinsă, în schimb, de penelul unui artist fundamental, Jan van Eyck, îi instalează modelul uman într-o surpriză fertilă. Portretistul, începător de geniu al picturii flamande, ne servește dubla efigie a unui cuplu italian, Arnolfini, care și-a condus afacerile negustorești la Bruges. Dar închipuie, această pereche din Toscana, un soi de paradigmă enigmatică. Frontala lor dualitate, de comanditari fascinanț i, degajînd parcă o paloare selenară, tentația, pentru Panofsky, de a-i citi sub incidență nupțială, - toată această putere visătoare, în
O flacără, dincolo de proza reușitei pragmatice by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4545_a_5870]
-
-ul cu pricina de-a lungul a cîțiva ani, poți identifica cîteva teme recurente ale micilor și mai marilor aberații urbane ce au urmat privatizării originale a spațiului citadin. Ele încep cu «detaliile» ce țin de fațade, de la case vechi, negustorești, cu fațade coșcovite pe care surîde un termopan nounouț, și pînă la caroiajul pestriț al blocurilor comuniste, pe fațada cărora fiecare nou proprietar și-a vopsit și și-a amenajat, cum a crezut el de cuviință, suprafața ce-i revine
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5494_a_6819]
-
căruia în fiecare județ există doitrei poeți mai buni decît Mircea Cărtărescu”. O altă chestiune spinoasă pe care o mai pune Mircea Dinutz este cea a drepturilor de autor. Răsplătesc ele în mod echitabil valoarea sau urmăresc cu precădere criterii negustorești, lăsîndu-i frecvent de izbeliște pe cei mai buni? Pe plan mondial, se află în fruntea topului, conform revistei Forbes/2004, James Patterson, Danielle Steel, Stephen King, Stephanie Meyer, „campioni ai literaturii de consum”. La noi, primul loc pe podium a
Observații de bun-simț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3831_a_5156]