163 matches
-
nașterii aceluiași, dată de el însuși într-o discuție cu Vlahuță, și pe care, ŕ juste titre, Șerban Cioculescu o socotea neplauzibilă. Mulțumim revistei pentru salutul adresat noii formule a României literare. * "În secretul ființei lui, în tainițele inimii sale nemîngîiate, presimțim că este Nicolae Manolescu un nostalgic al Epocii de Aur", scrie dl Luca Pițu în FAMILIA din martie. Ce putem spune decît, cu titlul articolului dlui Pițu, Vorbe de șpriț? Așa se îmbată unii, cu vorbe, deși Cotnarul le
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
noua lui identitate rămânea învăluită în taină. Toată lumea era mulțumită. Vârsta de aur, când fiecare să toarne pe fiecare, toți contra unul și unul contra toți, n-a mai venit, în România comunismul s-a prăbușit mai înainte, lăsându-i nemângâiați pe cei ce realizaseră o tradiție, vorbeau în numele unei vechimi, pe care o adânciseră până la Burebista... Voiosul personaj care, în zorii tinereții, întocmise două-trei note informative, mai mult mălăiețe decât revoluționare, de pe urma cărora, poate, n-a intrat nimeni la pușcărie
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
profesor”: „omul și lupul sunt lăsați să mănânce carne; dinții lor cei câ(i)nești o dovedesc...” Așa că au refăcut „jalba” către ministru, de această dată cu grafie latină. Degeaba. Tot nu li s-a dat dreptate și, se pare, nemângâiați, vor formula un blestem, al cărui conținut nu ni s-a lăsat, totuși, dezvăluit... Cât despre pescuit, avem a remarca alte interpretări. Răsfoind Sfânta Scriptură, aflăm că pescuitul - nu-i o plăcere, e o necesitate, pentru că aceasta dezvoltă - conform Noului
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
doamnă. Nu s-a mai trezit... A murit în somn. Ca un înger. - Cum așa? Nu se poate! Auzisem c-o duce bine. - Da, doamnă, foarte bine. Era pentru mama mea ca și un fiu, și uite, ne-a lăsat nemângâiate, așa tânăr încă... "Hâm, chiar așa tânăr? Dacă eu am cincizeci, el avea șaizeci bătuți pe muche." - Da' ce-a avut, doamnă? - Nimic, ce să aibă? Un infarct. Da' nici n-a știut, doamnă, nici n-a simțit. Ca un
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
cu cătanele prin boschete. îi trântise ușa-n nas și se sprijinise de perete, că o silă nemaipomenită o luase cu leșin și greață. Nu, nici vorbă să se ducă la "înhumare"... Ca să vadă, ce? Văduva și soacra "în veci nemângâiate...". Și apoi, "cunoștințele", destul de multe, care mai de care mai îndoliate și mai frumos machiate. Ca aia, cum o chema?, care a urmat pe listă imediat după divorțul lor. Anita, parcă. O văzuse cu el pe bulevard, așteptau să intre
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
ridice - Ea nu știe să citească pe această carte niciodată nu a învățat. Vine vestea amânării la lumina lumânării întunericul ca un călugăr întristat se roagă câtă stranie lumină a lăsat în mine moartea și ce dor de viitorul ei nemângâiat. Extazul Extazul fierbinte-al iubirii vestea rănirii în fire Iluminarea împărtășirii luminii și sângele adăugat din potire... Pâinea și Vinul mirezmele Crinului! afirmarea Destinului Faptul în Sine Uimirile! Cântec dulce Este o deosebire clară e-o excepție ciudată între ce
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
și dumneavoastră bun printre noi. Plecată amabilitate, inteligentă și generoasă, care și-a departe, tot aproape o să vă simțim, cât o închinat întreaga viață familiei și comunității vom mai duce pe aici, pe acest pământ trist. române din Montreal. Lasă nemângâiați pentru tot restul vieții pe Să vă fie îngerii alături! soț, Pr. Cezar, pe fiică, Andreea, rude, prieteni și cunoscuți din România, Canada și SUA. Alex Trupul neînsuflețit a fost depus, duminică, 24 octombrie 2010, la Centrul Funerar Côte des
In memoriam ZoeVasiliu (1937-2010) I. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_84]
-
firește, ocolindu-ne (așa am crezut dintotdeauna, iar de căzut, am căzut precum se știe!), în fine, ce chip și nume are adversarul. Când ar fi ca Nostradamus să ascundă măcar un grăunte de adevăr, mulți dintre noi vom părăsi nemângâiați planeta albastră, înainte de a ne fi satisfăcut ultima curiozitate. Deocamdată, bărbații care conduc destinele Statelor Unite ale Americii, pe punctul de a pune la punct unui foarte costisitor scut împotriva oricărei agresiuni dinafară - replică modernă la anticul zid chinezesc! - au luat cunoștință de
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
de zile mari. Și amîndoi s-au prea grăbit, în anii nouăzeci, să ne părăsească, trecînd, răpuși de cancer, în lumea umbrelor. Dar amintirea lor și a strălucitei lor opere ne-a lăsat pe noi, ca și pe autoarea noastră, nemîngîiați. În 1967 îi vizitează, pentru prima oară, Nicolae Manolescu, care îi cucerește prin farmecul și naturalețea cu care (în țară) șubrezea, prin scris, dogmele oficiale. Apoi s-au revăzut chiar de mai multe ori. Au inventat pseudonime pentru unii scriitori
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
refugiază în ele înseși, până nu mai știu unde sunt, se iubesc privindu-se-n oglindă și mor de invidie. Cu surâsul nopților pe buzele arse de fiecare dată altul, se strâng în brațe de emoție, închipuind bărbați puternici adorm nemângâiate. Referință Bibliografică: Femeile singure / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1512, Anul V, 20 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
FEMEILE SINGURE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377285_a_378614]
-
în viața noastră; să vă asociați îngerilor, păstorilor din jurul Betleemului, Magilor veniți de la mari distanțe pentru a se închina Lui și să nu vă asociați celor necredincioși. Să nu uitați nici de cei bolnavi și de cei săraci, de cei nemângâiați și de cei ce suferă. Cu aceste îndemnuri, de ziua marelui Praznic al Nașterii Mântuitorului, vă doresc tuturor o adevărată pace, bucurie, sănătate și belșug de haruri. Harul Domnului Nostru Isus Cristos și dragostea lui Dumnezeu-Tatăl și împărtășirea Spiritului Sfânt
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
se leagă de Ilinca? Tot farmecul azurului imaculat (scria Nuțu pe ilustrata adresată Ilincăi), tot cleștarul valurilor înspumate de pe oglinda încremenită a mării repetă ca într-un cîntec de sirene chemarea stăruitoare: nu vii și tu la mare? Te așteaptă nemîngîiat, Nuțu R." Lui Tomiță aproape că nu-i veni să creadă cînd citi rîndurile respective. Auzi tu nerușinare! strigă el cît îl ținu gura, deși nu mai era nimeni în preajmă să-l audă. Cum de-și permite? Cîteva clipe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
grăbește să cedeze din bogăția tăinuită în adâncul său... Grăbiți unii dintre noi să o ia înaintea timpului, uită că trecerea timpului este în defavoarea acestei vieți; despre viața de dincolo nu știm nimic!... Fericită, o inimă de femeie dăruiește viață; nemângâiată, presară în juru-i doar deznădejde. Ne bucurăm la fiecare sfârșit de săptămână, de timpul liber pentru odihnă și alte lucruri plăcute; puțin triști totuși că din caierul vieții s-a mai tors o pagină! Privește-l pe aproapele tău țintă
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
arin Melancolic cornul sun? ". Spa?iul exterior deschis orizonturilor nem? rginite devine lume interioar? proiectat? În abisul sufletului poetului. Este acesta universul ??u pentru c? doar Eminescu poate fi „unicul interpret ?i ecou al unei nostalgii cosmice" , doar sufletu-i „nemângâiat", „Îndulcind cu dor de moarte" poate aspiră la „evaziunea suprem?— melodia fermecat?" a cornului: „Mai departe, mai departe Mai Incet, tot mai Incet, Sufletu mi nemâng?iet Îndulcind cu dor de moarte. De ce taci, cănd fermecat? Inima-mi spre tine-ntorn
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
fac altceva, decât s-o ațâțe și s-o hrănească, dar ea existase cu certitudine dinainte în ei, natural. Ei bine, iată! Fix aici este locul în care sunt eu imperfectă (dar, sper și cred, perfectibilă) și neîmplinită, rănită și nemângâiată. Și, deși mi-am dat seama de propria mea imperfecțiune și i-am găsit (sau, cel puțin, i-am intuit) cauza, cu niciun chip nu pot găsi calea potrivită, care să ducă la a-i opri de tot efectele din
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
să cazi vertiginos în hăul fără fund al eșecului, fiind trădat și răpus în suflet. Iar și asta este tot o culme, dar a disperării! Iar aceasta este o consolare cu care puțini se împacă pe deplin, căci cei mai mulți sfârșesc nemângâiați și, de multe ori, fără pace. Bagă de seamă! Roua acestor infinite absurdități, numite speranțe, pare bună la început, dar este otrăvitoare în esență. Iar veninul ei lucrează repede și puternic. De aceea, nu trebuie socotită niciodată de încredere. Haide
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mai multe despre mine - vârsta, ocupația, numărul și seria cărții de credit. M-a Întrebat dacă voiam să-mi arăte numărul de dans la care lucra cu echipa de majorete și, aproape imediat, a trecut la treabă. Pe buricul veșnic nemângâiat al Lindei Lovelace! Pe alunița nicicând dezvăluită public a lui Bambi Woods! Nu știu cum putea echipa de dezbateri a liceului să se concentreze asupra argumentelor după un asemenea dans! Ce trucuri și ce ascunzișuri! Ce alfabet al formelor fără cusur! Un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
puțin îi pasă dacă bărbatul pricepuse ori nu mesajul celor câteva cuvinte pe care le rostise. Și totuși, Radu Noia nu putea fi altfel decât devenise în toți anii de singurătate sufletească prin care trecuse. Nimic nu-i putuse șterge nemângâiata durere din inimă. Zile și nopți tânjise să mai audă glasul dulce al mamei, să mai simtă atingerea fermă a mâinii părintești. Nu putea da siropoase declarații de iubire pentru că nu le cunoștea. Luana trebuia să simtă c-o iubește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mici au tréit În lipsuri, au trecut prin viață grea din subsoluri și au cunoscut vocea aspré a stépînilor. Ei munceau la egal cu tații lor și au cunoscut pe pielea lor prețul bucéții de pîine, puternic sératé de lacrimile nemîngîiate ale copilériei. Ei n-au avut nici case de pionieri, nici stadioane și nici Artek... Puterea sovieticé v-a izbévit de sérécie, subsoluri și insuportabilele Înjosiri sociale. Nici o hotérîre a conducerii nu are loc féré a ține cont de faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pentru a-și ascuți cât mai bine auzul la cele ce urmează. Vezi, Năstăsie, c-am găsit bicicleta lui Ariton tocmai la poarta de la livadă, i-a spus silueta, cu glas șoptit, la geamul întredeschis... Știam că te-a lăsat nemângâiată și-am venit să-ți stâmpăr patima, Năstăsie! Și să-ți arăt cât de dragă-mi ești tu mie... Fugi cât mai repede, Dorine dragă! Să știi că-i cu ochii pe noi!.. Ne omoară pe-amândoi, Dorine! Și-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
fac altceva, decât s-o ațâțe și s-o hrănească, dar ea existase cu certitudine dinainte în ei, natural. Ei bine, iată! Fix aici este locul în care sunt eu imperfectă (dar, sper și cred, perfectibilă) și neîmplinită, rănită și nemângâiată. Și, deși mi-am dat seama de propria mea imperfecțiune și i-am găsit (sau, cel puțin, i-am intuit) cauza, cu niciun chip nu pot găsi calea potrivită, care să ducă la a-i opri de tot efectele din
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
să cazi vertiginos în hăul fără fund al eșecului, fiind trădat și răpus în suflet. Iar și asta este tot o culme, dar a disperării! Iar aceasta este o consolare cu care puțini se împacă pe deplin, căci cei mai mulți sfârșesc nemângâiați și, de multe ori, fără pace. Bagă de seamă! Roua acestor infinite absurdități, numite speranțe, pare bună la început, dar este otrăvitoare în esență. Iar veninul ei lucrează repede și puternic. De aceea, nu trebuie socotită niciodată de încredere. Haide
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
citi, dar i-am povestit părți alese din povestirile biblice. în timp ce mă asculta, fuma neîncetat, ținând scrumiera mea în mâna stângă. Am discutat de asemenea unele episoade din viața lui Martin Luther, căsătoria cu Käthe și dizertația de la Leipzig, precum și nemângâiata lui durere din clipa când și-a pierdut copilul. Și l-am citat: „Cum să fac ca să am un Dumnezeu și un Tată plin de îndurare?“ Am amintit câteva din spusele profunde și atât de personale ale bunicului. „Noi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
ai înșelat. Iubirea nu-ți cere socoteală de sărutările ce ai dat sau nu ai dat altora. Iubirea nu-ți scormonește trecutul și nu-ți cercetează prezentul. Viitorul este nădejdea ei; viitorul este egoismul ei. Nădejdea cea deznădăjduită, mângâierea cea nemângâiată sunt balsamul ei, care e tot atât de dulce ca și suferința, ca și iubirea. Iubești, suferi, trăiești: iată troița iubirii. Sărutările îți alină setea, dar lacrimile îți trezesc în suflet doruri mari, istovitoare și dragi, pe care nu ți le pot
Vezi una dintre cele mai frumoase declarații de dragoste din literatura românească by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64466_a_65791]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ÎNĂLȚAREA DOMNULUI! Autor: Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 1986 din 08 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Înălțarea Domnului! Apostolii Tăi,Doamne,rămas-au întristați, Văzând,Dumnezeiasca-Ți înălțare! Credeau că vor rămâne-n veci,nemângâiați, De Duhul Sfânt,însă,vor fi ei luminați, Credința în Hristos,vestind în lumea mare! Și s-au mirat,uitându-se spre ceruri, Iar îngerii,mirarea lor văzând le-au spus: Cu Slavă,iarăși va veni,El,Dumnezeu-Iisus, Îl veti
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385291_a_386620]