48 matches
-
Cu ortul pentru vamă-n în mâini. De-aceea spun și-am spus mereu, De anii mei nu-ți fie teamă, Te rog să nu îi bagi în seamă, Nevârsta sufletului meu! Tu îi cunoști atât de bine De-acum nemarginile lui, În versul meu tristețe nu-i Că va pleca de lângă tine... Șaizeci și trei sunt anii mei, Câți vor mai fi nimeni nu știe, M-apropiu de Copilărie Ca umbra de copacul ei... Referință Bibliografică: Șaizeci și trei... / Nicolae Nicoară
ŞAIZECI ŞI TREI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1399884368.html [Corola-blog/BlogPost/350722_a_352051]
-
în cunoaștere sunt zânele. Ele nu ne spun nimic, doar se joacă cu noi, cântă cu noi, ne iau în dansurile lor vijelioase ca o părere de adiere de crezi că armonia este nemișcare de la un capăt la celălalt al nemarginilor, tu plutind asemeni unui vis. Sunt Iubire! ☼☼☼ fragm, din ,,Izvorul iubirii" Ed. Sarbatoare Publications, Sydney Referință Bibliografică: Coronița de Sânziene / Dor Danaela : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 535, Anul II, 18 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Dor
CORONIŢA DE SÂNZIENE de DOR DANAELA în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Coronita_de_sanziene_dor_danaela_1340017341.html [Corola-blog/BlogPost/357550_a_358879]
-
Eminescu ridica polemica socială până la un nivel cosmic, absolut.” (Vasile Băncilă, Opere, II, op. cit., p. 305-316) Autenticitatea și grandoarea romantică a universului său liric o dă limba sa eminesciană. Clopotul geniului său creștin răsuna cu dangătul infinit întru „marginile și nemarginile limbii”, după cum aprecia înțeleptul Noica. (Constantin Noica, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești. Ed. Eminescu, București-1975, p. 55) Romantismul lui Eminescu prelins din mireasma suavă a lirismului său are ceva asemănător cu smerenia ascetului, care pe măsură ce trăiește
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
prin vreme, Tu numără-mi cărările din lut, Câte din ele duc înspre poeme? Tot mai copil mă știu, în tot ce sunt Prin ochii mei lumina se răsfață, Nu am văzut-o întreagă pe pământ Dar i-am iubit nemarginile-n viață. Cuvintele și ele câteodată Mă ard nezise-n cerul gurii lor Și gândul meu, cel răzvrătit pe roată, Îl știu tot mai aproape de izvor. Tu setea mea să n-o spui nimănui, Mi-e martoră vederea de sub pleoape
TOT MAI APROAPE SUNT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Tot_mai_aproape_sunt_nicolae_nicoara_horia_1353254232.html [Corola-blog/BlogPost/351320_a_352649]
-
Botez, în sonetul XXII (numerotare preluată, poate, de la Shakespeare sau V. Voiculescu), își declară ființa îndrăgostită ca fiind plămădită din cântec de privighetoare, cântăreața dorului de noapte și din gingășia și parfumul florilor într-o lungă așteptare, ce poate atinge nemarginile timpului. Cristina Ștefan scrie în maniera avangardiștilor, adaptându-și lexicul ultimelor domenii de înaltă tehnicitate(IT) în care se împletesc și metafore precum mosorul verde (viața) sau papiota roșie (iubirea) cu sinestezia simboliștilor sărutam movaliu. Ioan Adrian Trifan își vede
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1422782388.html [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
Cu ortul pentru vamă-n în mâini. De-aceea spun și-am spus mereu, De anii mei nu-ți fie teamă, Te rog să nu îi bagi în seamă, Nevârsta sufletului meu! Tu îi cunoști atât de bine De-acum nemarginile lui, În versul meu tristețe nu-i Că va pleca de lângă tine... Șaizeci și trei sunt anii mei, Câți vor mai fi nimeni nu știe, M-apropiu de Copilărie Ca umbra de copacul ei... ÎNTÂIUL MEU POEM... Eram copil în Munții
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1424769477.html [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
ei. Acolo și-a contopit numele cu cea mai pură frumusețe sportivă a zborului.De atunci s-a numit „zeiță” iar, de la docții căutători de exactități în știință, până la cititorii în zodii, lumea toată a văzut aievea nemăsura puterii omului, nemarginile frumuseții lui. Așa că, mare potrivitor de cuvânt, împodobit cu metaforă, pentru idealul gloriei sportive, maestre Ioan Chirilă, Nadia este „zeița” de la Onești! Sigur că știa aceasta marele poet al cronicii sportive și e așa de frumos cum a numit-o
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nadia_comaneci_gimnasta_bale_aurel_v_zgheran_1384291707.html [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
bine , chiar și cele mai puțin importante , și totuși fără de care n-ar fi putut probabil să trăiască , au fost / sunt tristețea și singurătatea. Oricât de veselă este întâmplarea al cărei protagonist pretinde să fie și oricâtă lume îl înconjoară. Nemarginea este multiplă, însă singurătatea centrului, oriunde s-ar afla acesta, este copleșitoare ! Ia mai dă-o-ncolo de filosofie de doi bani ! Să iasă din cuvinte întâmplările ce i-au marcat lui Dio întreaga existență, persistență, insistență ! Răcoarea dimineții de
DEŞERTUL , PUR ŞI SIMPLU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Costel_zagan_1399836978.html [Corola-blog/BlogPost/350697_a_352026]
-
întunecate vremuri.” Cu toate că ilustrul Poet al literaturii române și universale nu are nevoie de suplimente metaforice exprimate conjunctural, putem, totuși, formula, în cheie strict personală, despre ilustrul începător de limbă poetică națională următoarele: Eminescu a fost acea matcă tumultuoasă a nemarginilor infinitului mic, în care s-au revărsat în mod miraculos și unic nenumărate dintre tainele ascunse ale Infinitului mare... Magdalena ALBU 15 ianuarie 2015 București Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - EMINESCU - IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN / Magdalena Albu : Confluențe Literare, ISSN
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1421624896.html [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
caut cuvântul trufiei el e peste tot când sunt cu tine dar când sunt cu tine nepricepută mă simt citind din iubire textul reversul deodată de nesuportat stă să apară puntea spre întuneric fără nimic împrejur cineva din neant din nemargine din trecut dă impulsul de a purta celuilalt străinătatea medieval atac noaptea scriind la o carte fără nimic împrejur priveliștea e înlăuntru din aproape-n aproape și din iubire reversul e înlăuntru cu textul și îngerii între înșelare și buna
Litanii la diferențele magice by Constanța Buzea [Corola-website/Imaginative/9116_a_10441]
-
textul și din iubire reversul acestuia în amestecul limbilor îngerii cărților priveliștea dinlăuntru în care ne luptă și ne înfrâng înșelare și bună credință singuri fiind fără să fim împreună cu nimeni și cu nimic în iluzia fără de capăt cineva din nemargine și din trecut dă impulsul de a purta celuilalt străinătatea atacul medieval al nopții asupra unuia numai ce se dezbină scriind ce mă mâhnește e că și scriind rămânem singuri cu îngerii cărților singure medieval atac noaptea scriind la o
Litanii la diferențele magice by Constanța Buzea [Corola-website/Imaginative/9116_a_10441]
-
medieval al nopții asupra unuia numai ce se dezbină scriind ce mă mâhnește e că și scriind rămânem singuri cu îngerii cărților singure medieval atac noaptea scriind la o carte cine o va citi va fi pretutindeni singur cineva din nemargine caută centrul de nicăieri și de pretutindeni spre sine vine ca o punte reversul cineva din trecut dă impulsul și din aproape-n aproape ajunge să fie sămânța și litera dublă fără nimic împrejur adusă de îngerii cărților împreună cu textul
Litanii la diferențele magice by Constanța Buzea [Corola-website/Imaginative/9116_a_10441]
-
Acolo vei găsi adevărata, / Unica frumusețe...” (Odin și Poetul) Da, acolo, „în seninul / În liniștea adâncă sufletească”, vom căuta, negreșit, „adevărata, / Unica frumusețe...” Te credem pe cuvânt, tu ești - și vei rămâne - fiul tainei, pentru că, în tine... „A pus... Domnul nemargini de gândire!...” Povestea magului călător în stele) Livia Ciupercă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/si-visat-odata-sa-fiu-poet/ [Corola-blog/BlogPost/93511_a_94803]
-
colectiv în Siria, Liban și în Orientul Mijlociu. Spiritelor violent chinuite de pe aceste pământuri îndepărtate, spirite rămase în genere, pentru omenire, cu o identitate greu de precizat, li s-a pregătit de aici, din spațiul liturgic românesc, marea lor trecere către nemarginile universului de Dincolo prin cuvântul de rugăciune al preoților Catedralei Patriarhale a Bucureștilor și al Întâistătătorului actual al Bisericii - Patriarhul Daniel. Trăim, după cum se vede, timpuri grele, de umilire până la sufocare a Omului, de stigmatizare periculoasă a lui, atâta vreme cât aceasta
CHIPUL LUI IISUS RĂSTIGNIT PRINTRE FLĂCĂRI... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1447026926.html [Corola-blog/BlogPost/342841_a_344170]
-
Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 334 din 30 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cuvântul La început a fost CUVÂNTUL, Dar apărură Necuvintele Prin care se exprimă gândul: Satire, imnuri și alintele. Orice cuvânt are-o negare: Neștirea, însă și nemarginea. La vreun semn de întrebare Răspunsul așteptat adusu-ne-a ? Dar poate să cuprindă gândul Exhaustiv evenimentele ? Să iei cuvintele de-a rândul, Să pipăi toate elementele ? La început a fost CUVÂNTUL, Pre om făcu, cu mâini preasfintele, Ce stăpâni
CUVÂNTUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cuvantul.html [Corola-blog/BlogPost/355169_a_356498]
-
duminică în aceste construcții sacre în care hieratismul de frescă bizantină străbate cu privirea filtrată prin suflet. Nu este de mirare că în acest spațiu sacralizat totul se înscrie afectiv și activ în ethnos. Circulă un fluid spiritual ce leagă nemarginile prin prezența icoanei Sfintei Fecioare, Portărița, ocrotitoare a Rădășenilor, precum și prin epitaful pictat de Irineu Protcenco. Să mai vorbim de legendele hagiografice și apocrife că sunt ficțiuni și nu adevăruri? Ieroschimonahul Veniamin Piticariu, arhimandrit și egumen al Mănăstirii Râșca, a
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_timote_stelian_gombos_1333379202.html [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
Acasa > Versuri > Farmec > CE ESTE SIMPLU IN COMPUS Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 515 din 29 mai 2012 Toate Articolele Autorului Ce este simplu în compus, când marginea... se pierde în nemargini chiar infinitul e opus, și apărat de mii de sarcini. Când viața-i simplă mărginire, o clipă sau secundă... un uragan peste atol, iar moartea o nemărginire ce se întâmplă într-un zbor. Ce este simplu in compus, unde se
CE ESTE SIMPLU IN COMPUS de PETRU JIPA în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 by http://confluente.ro/Ce_este_simplu_in_compus_petru_jipa_1338280783.html [Corola-blog/BlogPost/358712_a_360041]
-
scrieți „eon“ în câteva rânduri?); nu se poate da ca străin, căci numai nouă el ne vorbește cu adevărat. Numai noi înțelegem ce poate fi „sinteză“ în această aparentă neîmplinire sau reușită parțială; numai noi știm care sunt marginile și nemarginile dorului. Aș spune, în termenii pe care încerc să mi-i făuresc: numai pentru noi „întru“ și „a fi întru“ au un sens viu. De vreme ce suntem întru Eminescu și, cu el, într-o nesfârșită deschidere a lui „a fi întru
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
pe raz???ara lor de misteruri În marea cea albastr? se cufundau adesea; Când basmele iubite erau Înc-adev?ruri, Cănd gândul era paz? de vis ?i de eres ". B.Reprezentari cosmice ale Paradisului pierdut Motto: „A pus În tine Domnul, nemargini de gandire...". (M. Eminescu. Feciorul de Împ?rât f??? stea) Ceea ce impresioneaz? În mod deosebit În opera eminescian? este manieră atât de proprie prin care artistul I?i creeaz? propriul univers spa? io-temporal, atent configurat În peisaje ce uimesc prin
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
abstract al cunoa?terii. Aceea?i viziune mitic? eminescian? confer? peisajului descris o dimensiune metaspa?ial?, metamorfozându-1 Într-un spa?iu magic În care cerul poate „Înmul?i hotarnicele clipe" num? rate Ins? de-al „stelelor imperiu" situat departe, În „nemargini", dincolo de lumea fenomenelor. Pe p?mânt Ins? domnesc ruine m?rturii ale palatelor-cet??i de odinioar?. Istoria acestora („corsi e ricorsi") evoc? str?lucirea lor, acum, acoperit? de ț?cere: Astfel, din vechiul Babilon, cetate „cu muri lungi cât patru
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
conform c?ruia artă trebuie s? fie spontan? că natura, iar natură este frumoas? când pare finalizat? că operele de art?. ?i pentru c? poezia este mesagera În timp a frumuse?îi lor, spiritul acesteia le va p?stră În „nemargini de gandire": „Numai prin timp, timpul este cucerit". (T.S.Eliot. Patru cvartete) C. Spa?ialitate ?i infinit În spa?iul poetic eminescian Motto: „La urma urmelor, ce-?i trebuie că s? po?i da nume negr?ițului? O simpl? libertate
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Dar nu se joac? decât cel care s-a Împ? timit În ele, pan? la a deveni din supus al lor, st?pan. Trebuie multe Încercate r???ciri prin lumea gândului ?i cuvântului, că s?? ?ții care sunt marginile ?i nemarginile lor. Abia atunci po?i face din ele un fel de poduri peste neantul ce-?i st? În fă??, că podul acela peste Dun?re al Împ?râtului, un gând de piatr? repezit din arc În arc ". (Constantin Noica. Introducere
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Având totu?i la Îndemân? termenii deja existen? i În limb? „infinit", „infinitate", „nem? rginit", „nem?rginire", Eminescu a sim?it nevoia s? creeze al?îi noi: „nefinire ?i infinire". ? i asta pentru c? dimensiunea infinitului a existat Întotdeauna În „nemarginile" sufletului s?u: „ Trecut ?i viitor e În sufletul meu, ca p? durea Într-un sâmbure de ghind?, ?i infinitul asemenea că reflectarea cerului Înstelat Într-un strop de rou? Dac-a? putea ?i eu s? m? pierd În infinitatea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
dep?rt?rii, nu este una real?, precum cea perceput? dintr-o perspectiv? apropiat?. Ea Închipuie doar formă sub care se prezint? neauzul unor ignorate acorduri cosmice sau disonante de haos" . (E. Papu) Sentimentul departelui proiectat vizual ?i auditiv În „nemarginile" universului sau În abisul sufletului cunoa?te În poezia eminescian? nenum?rate ipostaze artistice care „ne deșt? inuiesc despre trecerea unor nesfâr?ițe obstacole În materie de Întindere de timp, de regn ontologic, de tip al lui a fi, care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sentimentul dependen?ei de constela?îi ?i cu zborul pe cer " . Astfel, În viziunea cosmogonic? eminescian?, steaua este „patria cosmic?" În care I?i are s?la? sufletul omului: „ Spun mite zice singur ?? orice om În lume Pe-a cerului nemargini el are o blând? stea, Ce-n cartea veciniciei eunit? cu-a lui nume, ?? pentru el s-aprinde lumină ei de nea " (Povestea magului c???tor În stele) Când timpul destinat vie?îi s-a scurs, atunci steaua se stinge
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]