144 matches
-
le vom comenta în lumina antropologiei și politologiei actuale, schițând, în concluzie, marile schimbări care se petrec sub ochii noștri, în fenomenologia puterii. Teoria forței. Cinism și indulgență O bună călăuză în examinarea teoriei forței o găsim în prestigiosul gânditor neokantian trecut la neotomism, Gustav Radbruch, care se întreabă de ce dreptul în vigoare (deci puterea de la care emană) este și obligatoriu, legitim? Teoria forței dă un răspuns oarecum tautologic, justifică focul prin flogistic: puterea se impune pe baza capacității de a
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
sub tăcere. Chiar și un fost student care continua să-i audieze cursurile îi reproșează că și-a însușit ideile lui Ludwig Klages (probabil din Der Geist als Widersacher der Seele, 1929-1932). I s au atribuit până și ideile unui neokantian minor, dar la modă, precum Arthur Liebert. Dar, cum cel mai citit filozof german în acei ani era Oswald Spengler, acuzele se învârteau mai ales în jurul lui. Tot Bagdasar observă că o conferință a lui Nae era inspirată de acesta
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
interesul pentru astfel de discipline, absolut necesare În pregătirea juriștilor și filosofilor. Autoarea lucrării, Vanda Vlasov, de profesie avocat, a abordat o temă de actualitate și de reală complexitate conceptuală: Filosofia dreptului la Giorgio del Vecchio. Adevărat model de cugetare neokantiană, filosoful italian al dreptului Giorgio del Vecchio s-a impus În creație, printr-o Operă distinctă, de mare valoare teoretică În Teoria universală a dreptului, avându-i colegi de generație pe: germanul Rudolf Stammler, românul Mircea Djuvara etc. și ca
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
universală a dreptului, avându-i colegi de generație pe: germanul Rudolf Stammler, românul Mircea Djuvara etc. și ca student, pe Josif Constantin Drăgan, traducătorul și prefațatorul Lecțiilor de filosofie juridică, În limba noastră. Lucrarea urmează, cu fidelitate interpretativă, liniamentele axiologiei neokantianului jurist, format el Însuși, exemplar, la „Lecția” majoră, fundamentală a lui Immanuel Kant, cel din Metafizica moravurilor și Critica rațiunii practice. Mai mult, autoarea a găsit de cuviință, pe drept cuvânt, să analizeze și așanumitele „lucrări mici” ale filosofului de la
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de la Königsberg, adică: Ce este iluminismul?; Conflictul facultăților și Spre Pacea eternă, lucrări scrise de Kant, către sfârșitul vieții, sub influența lui JeanJacques Rousseau și a ideologilor Revoluției franceze de la 1789. Dificultățile terminologice, din filosofia kantiană și cele din continuitatea neokantiană - prin Friedrich Paulsen, Heinrich Rickert ș.a. - au fost depășite, cu talent comprehensiv, și claritate logică, de către autoarea lucrării. Astfel ni se prezintă conceptele de fundament axiologico-juridic: normativitate, imperativitate, deontologie (ca o doctrină a datoriilor, obligațiilor și virtuților) etc. (Capitolele I
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ineditul, conceptual și tematic, cercetării juridice, fond ideatic ce se propune a fi studiat și cunoscut de toți cei ce s-au dedicat, sau se dedică astăzi Dreptului și sinuozităților sale (nu o dată Întortocheate!) socialpolitice. Alături de impresionanta Operă a filosofului neokantian, pe care o prezintă În toate articulațiile esențiale, autoarea lucrării face sublinieri, din practica juridică actuală, atunci când asumă eșafodajul argumentativ caracteristic al Teoriei dreptului. Capitolul al-IV-lea insistă, persuasiv, asupra Binarității raportului dintre „ceea ce trebuie să se facă” și „ceea ce nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dreptului de pe mapamond, dar și din țara noastră. Prof. Univ. Dr. Tudor Ghideanu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași Introducere Coordonatele fundamentale ale unei filosofii a dreptului (Giorgio del Vecchio și Mircea Djuvara) Colegi de generație, cu o pregătire filosofică neokantiană mărturisită, cu multiple atribuțiuni și funcții În organismele juridice internaționale - și nu doar În țara lor - cei doi gânditori se remarcă printr-o aceeași preocupare fundamentală: definirea și elaborarea unei filosofii juridice adevărate. Mărturisind lecția de filosofie kantiană pe care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
reprezintă o reacție necesară Împotriva pozitivismului vulgar al multor juriști. Aceste principii sunt de o mare importanță deschizând perspective teoretice, profunde și ample, aprecia Mircea Djuvara În Prefața la Lecții de filosofie juridică. Folosind surse logico-axiologice, În special concepțiile Școlii neokantiene de la Marburg (Cohen și Natorp) și din concepțiile juridice ale lui Rudolf Stammler, atât Giorgio Del Vechio cât și Mircea Djuvara considerau că toate datele subiective, din punct de vedere psihologic și prin urmare și eul nostru empiric sunt manifestări
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Stammler, atât Giorgio Del Vechio cât și Mircea Djuvara considerau că toate datele subiective, din punct de vedere psihologic și prin urmare și eul nostru empiric sunt manifestări ale cugetului (cogito-ului universal) și sunt subordonate principiului lor logic esențial, profund. Neokantian fidel, Giorgio del Vecchio, detașat de „ideea lucrului În sine” (Dans Ding an Sich) - afirmă că subiectul În general nu este un lucru, ci un criteriu transcendental, punct de vedere necesar al cunoașterii; este „centrul cunoștințelor reale, adică al ideilor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
apărată de moderni), pentru a insera gândirea (transformată În diagnostic) exact În procesul neîntrerupt de punere la punct a propriei certitudini, proces care până astăzi a Însuflețit modernitatea, În orizontul unei noi conștiințe istorice. Capitolul II Normativitate și deontologie Deontologia neokantiană 1. Obiectivitatea fundată cu ajutorul metodei transcendentale Immanuel Kant Își intitula opera fundamentală Critica Rațiunii Pure „un tratat despre metodă” care nu ne Învață nici o filosofie, ci „cum să filosofăm”, să gândim filosofic. Deci, după Kant, o primă necesitate era Înțelegerea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
obiectele experienței poate fi numită transcendentală, deci nu apriori ca atare, ci condiția posibilității apriori este transcendentală”. Piatra unghiulară a metodei kantiene este conceptul de sinteză, deci metoda critică exprimă forța constructivă și apreciativă a capacității (facultății) umane de cunoaștere. Neokantienii vor insista asupra faptului că apriorismul kantian are un caracter logic, apriori Înseamnă, În esență, că principiul precede pe cele cărora le este fundament. Mircea Florian explica această idee: „Apriori presupune o prioritate logică sau de valoare, nu În timp
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
structura, modul de a condiționa, explica, Înțelege și exprima al subiectului - care nu trebuie să fie exterioară obiectului, În sens de obiect abstract al gândirii, ci să-i dea temeiurile, structura și valabilitatea. Între orientările, șapte la număr, ale Școlilor neokantiene „metafizica critică” reprezentată de Otto Liebmann și Friedrich Paulsen, se axează pe chestiunea kantiană fundamentală - esența și condițiile valabilității. Friedrich Paulsen (1846 1909) a creat o operă fundată pe ideea centrală a filosofiei moderne: antagonismul dintre religie și știință. Al.
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Paulsen, se axează pe chestiunea kantiană fundamentală - esența și condițiile valabilității. Friedrich Paulsen (1846 1909) a creat o operă fundată pe ideea centrală a filosofiei moderne: antagonismul dintre religie și știință. Al. Boboc a văzut - mai accentuat decât alți interpreți neokantieni, În filosofia kantiană fundamentele filosofiei viitorului; În viziunea sa Kant fiind, totdată, „un Wolf mai aprofundat”, „un Hume prusian” și „un Rousseau german”. Prin poziția sa caracteristică, Paulsen se află mai aproape de Schopenhauer și de psihologul Fechner. Nu este Întâmplătoare
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Împotriva naturalistului Ernst Haeckel, coautorul expresiei pertinente: „ontogeneza repetă filogeneza!” Paulsen și-a centrat efortul filosofico-axiologic pe o metafizică idealistă a voinței, am spune: pe lucrările maestrului Kant Întemeierea metafizicii moravurilor și Critica Rațiunii Practice. Unii interpreți ai filosofiei gânditorului neokantian, au identificat accente de influență, provenind din Spinoza și Schopenhauer - desăvârșite sub influența lui Fechner. Se mai simte puternica influență a lui Wilhelm Wundt. Premisa majoră a concepției lui Paulsen rămâne filosofia lui Kant care i-a insuflat convingerea necesității
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
propriu cunoașterii științifice și imperiul credinței practice se află un imperiu intermediar, imperiul gândirii raționale necesare”. Numai datorită existenței acestuia putem vorbi de metafizică, nu doar ca „știință pură a naturii”, ci ca „gândire pură despre lumea inteligibilă”. 2. Etica neokantiană Friedrich Paulsen este În același timp creatorul unui sistem de etică, unul dintre primele elaborat În modalitatea neokantiană cuprinzând nu numai studiul categoriilor eticii, ci și teoria vieții religioase și concepția despre societate și stat. În viziunea filosofului neokantian, Etica
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
existenței acestuia putem vorbi de metafizică, nu doar ca „știință pură a naturii”, ci ca „gândire pură despre lumea inteligibilă”. 2. Etica neokantiană Friedrich Paulsen este În același timp creatorul unui sistem de etică, unul dintre primele elaborat În modalitatea neokantiană cuprinzând nu numai studiul categoriilor eticii, ci și teoria vieții religioase și concepția despre societate și stat. În viziunea filosofului neokantian, Etica apare ca „a treia știință care are un caracter universal, ca și logica și etafizica. Etica este „doctrina
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Etica neokantiană Friedrich Paulsen este În același timp creatorul unui sistem de etică, unul dintre primele elaborat În modalitatea neokantiană cuprinzând nu numai studiul categoriilor eticii, ci și teoria vieții religioase și concepția despre societate și stat. În viziunea filosofului neokantian, Etica apare ca „a treia știință care are un caracter universal, ca și logica și etafizica. Etica este „doctrina despre bunuri” (Güterlehre). În acest domeniu, Paulsen se detașează de Kant susținând că: „principiile morale sunt pentru viață, și nu viața
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În această idee, Paulsen se Întemeiază pe filosofia lui Aristotel, luând apărarea unei etici energetice teleologice, În care legea morală nu mai este pur și simplu formă apriorică, ci este principial Înrădăcinată În viață. În argumentarea mai realistă a filosofului neokantian tema eticii este o temă dublă: ea trebuie să determine mai Întâi „Scopul vieții sau binele suprem” (das höchste Gut); apoi, căile și mijloacele atingerii acesteia. Prima este tema doctrinei bunurilor (Güterlehre), a doua este „doctrina virtuții și a datoriei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
păstrează ideea că „o moralitate perfectă este imposibilă fără religiozitate”. În sistemul său de etică, Paulsen abordează și problemele social-politice. Astfel, după studiul datoriilor și al virtuților (domeniul deontologiei), el analizează „formele vieții sociale”, Îndeosebi familia și societatea. 3. Deontologia neokantiană Deontologia lui Fr. Paulsen pornește, În mod firesc, de la Imm. Kant, de la Întemeierea metafizicii moravurilor, precum și de la Critica Rațiunii practice. Conform eticii kantiene, suprema menire a rațiunii constă În Întemeierea unei voințe bune, iar supraordonată acesteia este problema datoriei. Referindu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ține seama de Înclinațiile naturale; rea este contrarul!” Sarcina eticii este de a răspunde la Întrebările: 1. care este originea legii? 2. pe ce se sprijină valabilitatea ei? 3. care este conținutul cerințelor sale? Între aceste distincții esențiale ale filosofului neokantian se mai precizează: 1.- răspunsul la Întrebarea privind supremul bine duce la Teoria valorilor (morale, Güterlehre) 2. - orice teorie completă a vieții morale va da un răspuns ambelor Întrebări, așadar va cuprinde: a) o teorie a valorilor; b) o deontologie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
rațională omul aparține domeniului realității absolute, În care Dumnezeu este legislator și căpetenie. Legea morală pe care omul o recunoaște În sinea sa este propriu-zis legea lumii, ordinea morală este ordinea relității În sine, Însăși ordinea divină a lumii”. Filosoful neokantian Fr. Paulsen face o seamă de obiecții filosofiei morale a lui Kant, considerată de unii interpreți (mai ales neokantieni!) drept „construcția definitivă a lumii morale”. Insuficiența științifică a operei lui Kant, cu toată superioritatea acesteia față de „teoriile dulceag-hedoniste ale virtuții
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
recunoaște În sinea sa este propriu-zis legea lumii, ordinea morală este ordinea relității În sine, Însăși ordinea divină a lumii”. Filosoful neokantian Fr. Paulsen face o seamă de obiecții filosofiei morale a lui Kant, considerată de unii interpreți (mai ales neokantieni!) drept „construcția definitivă a lumii morale”. Insuficiența științifică a operei lui Kant, cu toată superioritatea acesteia față de „teoriile dulceag-hedoniste ale virtuții”, constă În cultivarea „modului de gândire individualist raționalist al secolului al XVIII lea, de la care Kant nu s-a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
-o, sau alte ori cu un „trebuie!” Îmbolditor, sau, după făptuire, cu un „ar fi trebuit!” sau „nu ar fi trebuit!” dezaprobator și pedepsitor. Concepția istoric-teleologică a lui Paulsen este concretizată În: 1. filosofia dreptului și 2. filosofia moralei. Filosoful neokantian probează o viziune concretă și realistă, când relevă: „Moravurile și comportarea morală, sistemul moralității obiective, la fel ca și dreptul ca produs și funcție, nu sunt considerate ca fiind ale individului ca atare sau ale «rațiunii» sale, ci ca aparținând
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
distrug viața individuală, influențează nefast viața altora și provoacă degenerarea urmașilor. În aceeași tendință teoretică de formulare, de Întemeiere a eticii teleologice, Paulsen ia În considerație succesiv recunoașterea subiectivă a meritelor persoanei cât și aprecierea obiectivă a acțiunii. După filosoful neokantian tocmai În aceasta constă sarcina eticii: de a defini acțiunea justă! Împotriva eticii formaliste kantiene, Paulsen apără concretețea normelor morale și de drept pe care le consideră a fi aidoma „prescripțiilor medicale dietetice, care admit și favorizează adaptarea la condiții
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
umane prin voința rațional-morală, independent de instinctele naturale și de afecte. Stăpânirea de sine apare sub două forme principale: moderația și eroismul. În raport direct cu acestea sunt descrise bunăvoința, iubirea de aproapele tău, spiritul de solidaritate. Despre dreptate filosoful neokantian reflectează: „Dreptatea apare În primul rând În autolimitarea obișnuită În urmărirea propriilor interese, ținând seama de interesele ambiției umane. În afară de aceasta, ca simț al dreptății care intervine pretutindeni pentru drept și dreptate, cel care nu numai nu face răul, ci
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]