140 matches
-
față de Tudor Arghezi (din poezia căruia Ion Buzași reține numai trei poeme), nu pentru că se situează în afara grupului omogen de la revista "Gândirea", ci pentru că poezia argheziană suscită scepticismul în legătură cu religiozitatea sa. E notorie interpretarea manolesciană a lui Arghezi ca poet nereligios. Nu-i mai puțin adevărat că există alte interpretări care mizează pe religiozitatea poeziei argheziene, cel mai bine articulat fiind punctul de vedere al criticului craiovean Marin Beșteliu într-un volum din 1999, Tudor Arghezi - poet religios. Deși Ion Buzași
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
fost comunicată de un funcționar de la Serviciul de expediție al editurii, adică postul cel mai umil. Noica îi scria atunci că a descoperit în această carte vechi motive obsesive de acum treizeci de ani. Era atunci, ca și acum, un nereligios, un anticreștin care, adesea, se concilia cu Dumnezeu și Isus Christos. Poate de aceea "nu mă înțeleg în profunzime decît cu evreii". Se plîngea, ca de obicei, de sterilitatea sa cronică, pe care încerca să o frîngă, întrebîndu-se însă de ce
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
este minoră, nepasionată și, mai cu seamă, neagresivă." Peste un an, în noua sa carte, Lacrimi și sfinți, această dimensiune neortodoxistă (să spun antiortodoxistă?) stă în centrul ei ideatic, autorul, prin ceea ce scrie, apărînd, în mod expres, ca un spirit nereligios și chiar antireligios. Influența decisivă a lecturilor din Nietzsche răzbătea aici în forme decise. Colegii săi de generație i-au reproșat această carte, iar părinții săi (tatăl era preot) cu deosebire mama, mustrîndu-l, comunicîndu-i (a mărturisit, apoi Cioran) că vede
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
cunoscută de contemporani. Nu i-a citit pe marii simboliști francezi - ceea ce nu înseamnă că nu îi citea pe scriitorii epocii sale, în special nemți și austrieci -, însă avea preocupări avansate în materie de psihologie și o viziune spiritualistă, deși nereligioasă, asupra existenței. De asemenea, anii în care însemnările românești sunt redactate într-o limbă etimologizantă, cu nimic deosebită de cea a latiniștilor ardeleni, pun într-o altă lumină reforma lingvistică pe criterii fonetice, pe care, în ciuda opiniei dominante, a patronat
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
incertitudinea existenței", ci "certitudinea inexistenței divine". în schimb Marin Beșteliu care a publicat o carte pe această temă îl vede pe Arghezi drept un veritabil poet religios. în ordine strict creștină, e de părere Lazăr Popescu, Arghezi e mai curînd nereligios, făcînd excepție figura sa "franciscană". Deși într-un orizont precreștin, "păgîn", s-ar putea glosa la rigoare pe subiectul religiozității poetului, el întreține cel mult relații cu o "divinitate de piatră", ținînd de un sacru primordial, al idolatriei care, sub
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
demonia argheziană aplicată domeniului religios îl confirmă într-un sumbru suspin: Am apucat pe drumul pustiei, cel mai lung,/ Și tot nu pot pe nici o potecă să te-ajung". Exasperat de obstacolele pe care le întîmpină impulsul său de metacunoaștere (nereligios în esența sa), Arghezi se lamentează cvasiacuzator: "încerc de-o viață lungă, să stăm un ceas la sfat, / Și te-ai ascuns de mine, de cum m-am arătat,/ Oriunde-ți pipăi pragul cu șoapta tristei rugi,/ Dau numai de belciuge
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
descântată" cu greu își găsesc drumul în mijlocul tuturor teologiilor și filozofiilor, al concepțiilor despre lume și al religiilor, atâtea și atâtea instanțe dătătoare de sens. Mulți se simt nesiguri deoarece în acest nou context propriul punct de vedere religios (sau nereligios) pare în mod radical relativizat. Într-o situație asemănătoare, Max Weber e de părere că un profesor nu trebuie să se transforme în profet, demagog, sau într-un Mesia care să impună ascultătorilor o luare de poziție. Trebuie, în schimb
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
care să fie din nou mult mai orientate către Evanghelie și deschise nevoilor bărbatului și femeii timpului nostru. Speranța unei păci între religii Sunt și rămân o persoană religioasă. Cu toate acestea nu mă aflu în prima linie împotriva persoanelor nereligioase, secularizate, laice. Mă simt o persoană laică și cred că am motive justificate doar pentru a refuza secularismul ideologic, o absență sistematică a lui Dumnezeu. În calitate de teolog creștin, m-am ocupat tot mai mult de schimbarea atitudinii Bisericilor creștine în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
un vapor pentru prima sa călătorie în Israel, nu văzuse niciodată un rabin, ceea ce înseamnă că familia lui era atât de radical asimilată încât renunțase până și la gesturile formale de respectare a tradiției iudaice pe care le fac evreii nereligioși. Neobișnuită mi se pare a fi întâlnirea care i-a revelat propria lui evreitate și l-a convins să se împace cu ea: o întâlnire cu o carte scrisă de un neevreu, Jean-Paul Sartre, Reflecții despre problema evreiască. A citit-
Sub semnul adorației by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5939_a_7264]
-
Italia", scrie Nouriel Roubini într-un mesaj transmis luni dimineață pe contul său de Twitter. Mesajul lui Roubini vine la scurtă vreme după ce, potrivit unui raport BBC, primul ministru Mario Monti anunțase că Vaticanul trebuie să plătească impozite pe proprietățile nereligioase. Anterior, astfel de proprietăți se bucuraseră de o derogare în ciuda măsurilor de austeritate impuse îin Italia. Biserică din Italia deține aproximativ 110.000 de proprietăți, evaluate la 11,9 miliarde de dolari. Impozitul estimat pentru aceste proprietăți, conform legii italiene
Roubini: Vaticanul, cel mai mare evazionist din Italia, ar trebui taxat () [Corola-journal/Journalistic/58182_a_59507]
-
Culianu și Eliade (2002), acuză, ipotetic, Securitatea de uciderea celui dintâi, „poate chiar un amator de gnoze și ezoterisme să fi ordonat sau coordonat asasinarea lui Culianu”. Eliade, notează în marele eseu monografic despre Ionesco (2006), era „un om esențialmente nereligios și un naiv politic”. Iar dacă Ionesco respinge legionarismul, o face pentru că e „om de convingeri ferme” și datorită creștinismului său „profund”. „Anticomunismul lui (Ionesco) era la fel de puternic și de intransigent ca și antifascismul lui de altădată”, declară în interviul
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
Trec peste calitățile generale ale scrisului dumitale critic, care se relevă și aici, în atâtea comentarii inteligente personale pentru a-ți imputa faptul că negi într-un fel, ca și N. Manolescu, în atât de „infidelul" său articol Arghezi, poet nereligios 4 (care îi denotă limitele într-un chip întristător), tocmai ce este esențial la Arghezi: structura de mistic, cu obsesia permanentă a divinității, chiar dacă uneori în forme de-a dreptul contradictorii. Eugen Simion avea pe deplină dreptate, declarându-l cândva
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
despre vârstele interioare. [București], Editura pentru Literatură, 1965, 423 pagini. 4. Tudor Arghezi - Poezii. Antologie și postfață de Nicolae Manolescu. Bibliografie de Ion Nistor. București, Editura Minerva, 1971, 310 pagini. (Arcade). Eseul la care face trimitere Dinu Pillat - Arghezi, poet nereligios, una dintre cele mai convingătoare înțelegeri și interpretări a poeziei filosofice a Magului de la Mărțișor, a fost inclus de sagacele critic în Teme. [Volumul 1]. [București], Editura Cartea Românească, [1971], p. 145-179. 5. Alexandru George - Marele Alpha. [București], Editura Cartea
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
lor e lipsit de importanță. Nuanța lingvistică, poanta, witzul, punctul culminant reprezintă esențialul.” Le-aș propune cioranologilor noștri dramatici ce ne cerea învățătorul: „Până mâine, copiați de o sută de ori.” Se mai lămurește un aspect: „Eu sunt religios și nereligios în același timp.” Și, în alt loc: „Simplul ateism îmi repugnă.” Măcar și pentru atâta, volumul trebuia publicat. Îndrăznește să spună: „...nu mă prea fascinează Musil. E prea plictisitor, prea lăbărțat, prea puțin succint, prea reflexiv.” Însă nu curajul lui
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4100_a_5425]
-
sau Economie; 3. max 55 ani, fără probleme juridice; 4. experiență politică (candidatura la cel puțin un test electoral); 5. expunere publică relativ recentă; 6. stare materială cel putin bună, trasabilitate a acesteia; 7. Căsătorit, eventual 1-2 copii, spiritual, dar nereligios, de preferință botezat creștin-ortodox; 8. Charismatic (last, but not least!)". Punctele slabe (W=weaknesses), acceptabile până în prezent, de corectat în perioada următoare al prezidențiabilului Dreptei includ: "1. expunere publică insuficientă; 2. lipsa de experiență în confruntări televizate;3 . lipsa de
Pavelescu a realizat SWOT-ul prezidențiabilului ideal al Dreptei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39651_a_40976]
-
o facă pentru salvarea unui suflet, sau vindecarea unei eczeme? Rândul la doctor se apropie și reb Fisel nici nu mai este atât de sigur dacă face bine să intre. La urma urmelor, ce să-i spună doctorului? Individul e nereligios, vine la sinagogă cel mult de patru ori pe an și nici atunci nu sta prea mult, cum ar putea el să înțeleagă drama unui om care din senin se trezește că nu e el, că și-a pierdut identitatea
SCHIŢE UMORISTICE (91) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366980_a_368309]
-
Lucian Zeev Herșcovici Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ce este Hanuca? Orice evreu religios va răspunde că este sărbătoarea luminii, în amintirea târnosirii Templului de la Ierusalim și a minunii uleiului sfânt. Un evreu nereligios va răspunde că minunea uleiului sfânt este o legendă, dar conținutul sărbătorii are o bază istorică. Un evreu israelian, precum și un evreu naționalist, vor răspunde că este o sărbătoare națională, a aniversării victoriei politice și militare a Macabeilor asupra Siriei
SARBĂTOAREA DE HANUCA – ÎNTRE ISTORIE ŞI LEGENDĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368767_a_370096]
-
din punct de vedere religios, precum dezvoltarea științifică și tehnologică accelerată, dreptul internațional, organismele internaționale care acționează în baza unor programe de perspectivă mondială, au fost caracterizați ca produse secularizate ale religiei, și în special ale culturii creștine. Acești factori „nereligioși” nu trebuie înfruntați ca adversari, ci abordați ca parteneri în înfăptuirea idealurilor universale spirituale care urmăresc înțelegerea și apropierea universală. Ceea ce se cere nu este tutelarea sau crearea unui front comun al religiilor împotriva altor forțe spirituale ale lumii contemporane
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
periculoasă a lucrurilor, aparițiile și disparițiile lor întâmplătoare și lipsite de sens; pentru omul lipsit de religie, sacrul este un real obstacol în calea libertății sale. Conform ideilor lui, sacrul este un element în structura conștiinței umane, ca atare omul nereligios constituie un accident în ordinea spiritului. Renunțând la sacru, la religie, spune Mircea Eliade, omul modern își asumă o existență tragică. Limbajul și acțiunile noastre zilnice demonstrează că mulți nu-l mai venerează pe Dumnezeu, întrucât am ajuns să venerăm
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
din punct de vedere religios, precum dezvoltarea științifică și tehnologică accelerată, dreptul internațional, organismele internaționale care acționează în baza unor programe de perspectivă mondială, au fost caracterizați ca produse secularizate ale religiei, și în special ale culturii creștine. Acești factori „nereligioși” nu trebuie înfruntați ca adversari, ci abordați ca parteneri în înfăptuirea idealurilor universale spirituale care urmăresc înțelegerea și apropierea universală. Ceea ce se cere nu este tutelarea sau crearea unui front comun al religiilor împotriva altor forțe spirituale ale lumii contemporane
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
rămâne să aflăm în curând. De ce o ceremonie laică - neîngrădita, dincolo de cutumele religioase, dincolo de constrângerile vremurilor trecute - ar avea nevoie de noi constrângeri, de examene și de "oficianți" instruiți, si nu se poate desfășura după bunul plac, de fiecare om nereligios în familia lui, cu un "oficiant" care să nu fie "vreun popa civil", cum spunea Lucian Mândruța, ci oricare "nuntaș" nimerit de față, mai ales că oricum "tinerii" au mai avut parte deja de unul la Starea Civilă? Ori vreți
DESPRE CEREMONIILE SI TENDINTELE UMANISTE ALE ASUR – INTRE REALITATE, CONTESTARE SI CONTRAFACERE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361588_a_362917]
-
creștinilor și a credinței creștine din partea cuiva oriunde și oricând decât le veți găsi în copertele infamelor „63 de volume” care sunt „codul care formează baza legilor religioase evreești”, cât și manualul folosit la instruirea rabinilor”. Caracterul explicit și implicit nereligios și implicațiile conținutului lor vă vor deschide ochii mai mult ca oricând. Talmudul îl batjocorește pe Isus, pe creștini, credința creștină și moștenirea lor culturală și spirituală de o valoare de neestimat într-un mod atât de înjositor ca niciodată
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
componente sociale. Fiecare cult își are propriile norme de organizare, care vizează direct credința și mărturisirea acesteia. „Toate bisericile administrează bunuri materiale, terenuri, construiesc locașuri de cult, redistribuie veniturile credincioșilor, au o ierarhie și o organizare administrativ-teritorială etc. Aceste îndeletniciri nereligioase rămân în competența autorităților politice și judecătorești. Prin reglementări, activitatea economică, financiară, culturală a bisericilor și personalului de cult este integrată în ansamblul sistemului social. Celelalte subsisteme sociale oferă comunităților de credincioși venituri, bunuri, protecție etc. și exprimă față de religie
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaște sau obiectele sfințite. Oameni de știință din Sankt Petersburg au dovedit-o și au descoperit și mecanismul „material“ al acestui fenomen dumnezeiesc. S-a afirmat și din perspectivă nereligioasă și științifică: „Rugăciune este un remediu puternic ... Rugăciunea nu numai că reglează toate procesele din organismul uman, ea repară și structura grav afectată a conștiinței“5. Treapta superioară a convorbirii cu Dumnezeu este rugăciunea curată, cea făcută, cum ne învață
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – GHEORGHE DRAGOMIR, TERRA, PLANETA SUFLETELOR RĂTĂCITE, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, BUCUREŞTI, 2014, 468 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357474_a_358803]
-
în Dumnezeul iubirii îmi dă mie putere să mă vindec de rănile urii10, mâniei, egoismului și de toate păcatele, mă pot curăți ca să mă apropii de Dumnezeul Iubire, Lumină și Desăvârșire. Omul religios cu toate că trăiește în aceași lume cu cei nereligioși, dar el trăiește altfel, căci el are perspectiva veșniciei. Credința în Dumnezeu îmi dă o altă atitudine de viață atât socială cât și familială. Mă comport în societate ca unul ce am convingerea existenței lui Dumnezeu și îmi rânduiesc viața
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – GHEORGHE DRAGOMIR, TERRA, PLANETA SUFLETELOR RĂTĂCITE, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, BUCUREŞTI, 2014, 468 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357474_a_358803]