68 matches
-
culturii, literaturii, artei, ideologiei românești, în ansamblu, fenomenului românesc, a fost produsă în laboratorele Kominternului, aplicarea ei s-a făcut sistematic după război în România de oficianții ideologiei culturale kominterniste". Accentul pus pe "oficianții ideologiei culturale kominterniste" sugerează originea etnică neromânească a acestora. În consecință, "tot ceea ce produsese gîndirea românească era aruncat la coș". Nici un moment Mihai Ungheanu nu-și pune chestiunea existenței unor cozi de topor din rîndul românilor, nici nu se întreabă de ce s-a procedat la fel în
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
indivizilor și desigur ca un instrument de mobilizare demagogică a maselor, dar ferindu-se a le transforma totuși într-o proclamație. Criticul protocronist merge însă mai departe, developînd "gîndirea" obscurantistă a dictatorului, dîndu-i în vileag substratul fascistoid. Obsedat de "ocuparea" neromânească a instituțiilor, M. Ungheanu îi prelungește durata și după 1989, cînd se străduiește a pescui în compoziția lor aceleași elemente străine, suspecte doar prin acest simplu fapt: "Ocuparea instituțiilor culturale a fost atît de masivă, atît de compactă, atît de
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
că în 1940, prin răpirea, de fapt, a Basarabiei, s-a înfăptuit reunificarea poporului moldovenesc și, apoi, ca autor al unei românofobe Istorii a RSS Moldovenești afirmă că Moldova e o țară istoric distinctă de România, cu o limbă proprie neromâneasca. Acest Lazarev, azi om bătrîn, continuă să-și susțină aberantele opinii, creînd, în jurul lui, o întreagă școală de istorici, printre care și V. Stați, autorul, în 1994, al unei cărți de sinteză Moldovenii în istorie (semnată cu pseudonimul Petre P.
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
asta rămîn români - în sensul cel mai rău. Drumul complet, inițiatic, l-a parcurs Cioran. S-a rupt realmente, a devenit altul, a scris în altă limbă și pînă la urmă n-a făcut decît să se curețe de ce fusese neromânesc - nietzschean - sau prost românesc (extremist) în el. A regăsit România în sentimentul inutilității. A ajuns la ideea că ceea ce în Occident este produs istoric de decadenta - toleranță, fatalismul - e natural la noi și de aceea nouă ne revine să-l
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
prin documente. De ce ar fi crezut, în 1932, altfel Călinescu în celebra sa biografie? Și cît de defăimător vorbește dl Cernăianu despre Călinescu ("decorativele halucinații ale lui Călinescu", "Scriind această biografie a lui Eminescu, Călinescu a slujit, de fapt, interese neromânești")? De altfel la fel sînt tratați și alți eminescologi ca D. Murărașu sau A.Z.N. Pop. Să mai spun că socotind că Eminescu a fost complet sănătos ar fi creat o operă de mare valoare în cei șase-șapte ani
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
lui Emil Cioran, fost și el, timp de opt ani, simpatizant al acestei mișcări legionare: "Garda de Fier? Demonii de dreapta, adepți ai ortodoxiei aflați ideologic la antipodul celor pe care i-a denunțat Dostoievski, dar psihologic foarte asemănători. Fenomen neromânesc. Așa se face că șeful G. de F. era slav. Un soi de Hatman" (Emil Cioran, Caiete, III, Humanitas, 1999). Răzvan Codrescu, De la Eminescu la Petre Țuțea. Pentru un model paideic al dreptei românești, Editura Anastasia, București, 2000.
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
vei fi cruțat, mai tîrziu, de o mulțime de decepții". Și în septembrie același an: "Garda de Fier? Demonii de dreapta, adepți ai ortodoxiei aflați ideologic la antipodul celor pe care i-a denunțat Dostoievski, dar psihologic foarte asemănători. Fenomen neromânesc. Așa se face că șeful G. de F. era slav. Un fel de Hatman." Trăia ca un marginal, își cunoștea bine contradicțiile sale, inactivitatea sa îl exaspera dar se complăcea în ea, vorbea mult de defectele românilor care îl tot
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
față de clienți de la Gio Cafe; 3. ca să salut faptul că lucrurile astea au început să se întâmple în România și să vorbim împreună despre surprize frumoase, așa cum, de atâtea ori, am vorbit despre cele urâte. Ziceți și voi ce gesturi neromânești ați mai întâlnit recent în frumoasa Românie.
Un gest profund neromânesc by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20311_a_21636]
-
s-ar amâna Crăciunul! Ștefan Hrușcă a fost și rămâne un poet al melosului românesc și un melod al sufletului poetic de român. Este cântărețul cu vocea, struna și graiul românesc. Poate și de aceasta, o năvală intensivă de muzică neromânească, peste România, îl face pe Ștefan Hrușcă unul din simbolurile cântecului pur românesc. Nu cântă ca ieri, nu cântă ca azi, nu este în luptă cu timpul! Cântă cum a simțit, simte și va simți românul! Aurel V. ZGHERAN (aurel
ŞTEFAN HRUŞCĂ. VOCEA, STRUNA ŞI GRAIUL ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383748_a_385077]
-
este cea românească, ci limba maternă a copilului. În Parlament, domnule ministru, sunt 19 etnii reprezentate, caz unic în Europa!”. Fiindcă am presupus că nici acuma nu își poate imagina ce înseamna cele zece sisteme școlare, cu limba de predare neromâneasca, i-am spus: „Dacă dvs. doriți că pe cele două fețe ale dvs. să le trimiteți în Germania la o școală cu limba de predare turcă, la 2-3 milioane de turci, nu puteți. Dar trimiteți-le aici, la Constantă sau
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
pare-se, din prefața lui Bianu, cu ale literaturii de pe la mijlocul secolului trecut: "lipsa unui dicționar al sănătății, scris în limba noastră și pe înțelesul tuturor, este foarte mult simțită." A tălmăci, "cu românești cuvinte", frazele întortocheate, denumirile și mai neromânești, pe-atunci, decît le știm astăzi (de pildă, cefalalgie), e un prim pas spre civilizare, spunîn-du-i omului ce-are de făcut pentru el și gospodărie, ca să se păstreze sănătos, sau ca să se vindece. Deși începe - nu puține dicționare se pot
Numai vorbe și descîntec... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8457_a_9782]
-
corpul diplomatic, toate școlile și un public numeros, cari formau un cordon întins pe aproape 1 kilometru lungime”. Vandalism În expozeul din Parlament din 27 decembrie 1923, publicat apoi în broșura „Chestiunea graniței Banatului”, I.G. Duca spunea: „am primit comuna neromânească Jambolia, în contra a două comune locuite de o populațiune tot așa de neromânească”. Dacă începând din ianuarie 1924 au intrat în componența României Comloșu Mic, Checea, Cenei, Uivar, Pustiniș, Soca, Jamu Mare, Lățunaș, în privința Jimboliei predarea a fost inițial anunțată
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]
-
pe aproape 1 kilometru lungime”. Vandalism În expozeul din Parlament din 27 decembrie 1923, publicat apoi în broșura „Chestiunea graniței Banatului”, I.G. Duca spunea: „am primit comuna neromânească Jambolia, în contra a două comune locuite de o populațiune tot așa de neromânească”. Dacă începând din ianuarie 1924 au intrat în componența României Comloșu Mic, Checea, Cenei, Uivar, Pustiniș, Soca, Jamu Mare, Lățunaș, în privința Jimboliei predarea a fost inițial anunțată pentru perioada 15 februarie-15 martie, apoi până în 25 martie. Deja lucrurile se precipitau
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]
-
a criticilor aduse concepției sale despre religie și un acid pamflet al lui Dumitru Stăniloae. Ceea ce-i reproșaseră lui Blaga preopinenții săi era lipsa de originalitate (încercarea de a plasa în mediul românesc teze demodate din Occident), cugetarea neortodoxă și neromânească, adică tocmai contrariul lucrurilor pentru care era lăudat Nae Ionescu. Și Stăniloae îi amintește în acest ultim articol că a fost „prins cu mâna în atâția saci străini“. Pentru a-l pedepsi pe vechiul admirator trecut în tabăra adversă, Blaga
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Dragoș Moldovanu arată că istoricii și criticii literari, istoricii, lingviștii români - de la Aron Densusianu la Emil Petrovici, de la Dragoș Protopopescu la Virgil Cândea, au întâmpinat cu nedumerire și cu un concert de proteste stilul lui Cantemir: stil "bizar", "obscur", "nefiresc", "neromânesc" ș.a.m.d. 2) Ceea ce a șocat pe comentatori a fost îndeosebi neobișnuita sintaxă a lui Cantemir și mai ales inversiunile și dislocările sintactice. Chiar dacă au existat și aprecieri mai favorabile (Perpessicius, Șerban Cioculescu), autorii acestora nu le-au putut
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
e valabil pentru toate situațiile din cartea sfântă. Nimic nu trebuie căutat sau tălmăcit sau edulcorat pios și ipocrit. Dar sunt truisme. Câți intelectuali au citit însă Biblia cu mintea deschisă? Câți nu s-au împiedicat tocmai în frazele stângace, neromânești, dar deja încărcate de miros de tămâie?” (p. 523) Despre noile proiectele romanești ale autorului (Theodoros, respectiv Bright Eyes), n-are rost să pomenesc aici. Îmi rezerv plăcerea pentru momentul când vor fi publicate. Dar nu pot să închei fără
Profesiunea mea, literatura (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5380_a_6705]
-
am iar alergătură multă, dar tot te văd și pe mata. Sunt supărată că nu mi-ai trimis bucata pe care am citit-o atunci pe fugă. Trebuia să mă mai ocup de ea. Trebuie să te dezbar de ceva neromânesc în felul matale de a te exprima. E păcat. Spui lucruri așa de frumoase, ai observații așa de subtile, și te grăbești, nu-ți îngrijești suficient forma. Bineînțeles că ți se publică, pentru că-s interesante bucățile matale. Dar de ce să
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
care cad pe șosea, este unul magistral realizat. În românește, textul, tradus de scriitoarea Lavinia Braniște, sună foarte bine, dar aș avea două observații de făcut. Traducerea literală a titlului pentru menținerea antitezei din el duce, în interiorul textului, la formulări neromânești, precum: „important era să mă asigur că bietul diavol mânca mai des și mai consistent”. „Bietul diavol”, „poor devil” în engleză, e, de fapt, „amărâtul”, „nenorocitul”, și oricât de bun ar fi jocul de cuvinte din titlu, transpunerea mot-à-mot a
„Diavolul“ și binefăcătorul său by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3252_a_4577]
-
Puțini oameni de litere din timpul său și din toate timpurile s-au născut sub o stea atît de norocoasă precum Cantemir. Personajul rămîne pînă astăzi fascinant prin stilul existenței sale neobișnuite, de scriitor român format într-un mediu cultural neromânesc. Plutind între filozofie, istorie, morală, lingvistică și etnografie, a atins literatura în trecere, simplă componentă a unui proiect mult mai larg. Studiul limbilor străine l-a atras cu deosebire și probabil că pe această cale a ajuns la literatură. A
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
reușite cărți de proză apărută la noi după 1989. Sau poate că nu, asta pentru că Derapaj este o carte care vine de nicăieri, căreia nu i se pot găsi în nici un fel strămoși pe plaiurile dâmbovițene, care este cel mai neromânesc produs literar publicat în limba română. Romanul lui Ion Manolescu e greu de categorisit fără a cădea în capcana unor etichetări facile. La fel de îndreptățit poate fi considerat și roman de acțiune, și roman de dragoste, și roman psihologic, și, cu
Derapaje controlate by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10065_a_11390]
-
reușite cărți de proză apărută la noi după 1989. Sau poate că nu, asta pentru că Derapaj este o carte care vine de nicăieri, căreia nu i se pot găsi în nici un fel strămoși pe plaiurile dâmbovițene, care este cel mai neromânesc produs literar publicat în limba română. Romanul lui Ion Manolescu e greu de categorisit fără a cădea în capcana unor etichetări facile. La fel de îndreptățit poate fi considerat și roman de acțiune, și roman de dragoste, și roman psihologic, și, cu
Derapaje controlate by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10064_a_11389]
-
CULTURA EI! Autor: Maria Cozma Publicat în: Ediția nr. 230 din 18 august 2011 Toate Articolele Autorului Atunci când ne vom trezi la acest răspuns, ne vom apropia de Lumină. Până atunci va trebui să ne mai târâm în neputința întunecimii neromânească, gândindu-ne la nevoia de „reacție” a retoricii culturii, prin ochiul vigilent al genezei, astfel încât să ștergem orice „manifestare bruscă” a perpetuării politicii prin incultură. Ochiul genezei, este „Intelectualul”, care spune Mircea Eliade, „nu se bagă în politică, fiindcă politica
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
oricum, pe rând, despre toate pămânurile românești furate”. Avem încă atât de multe de învățat!... Pentru că e vremea regăsirii ca ființe responsabile și ca nație, fie și acum, în al doisprezecilea ceas. De prea multă vreme dansăm pe o melodie neromânească. Probabil de aceea am și început să încurcăm pașii. Doamne ferește, să nu-i uităm de tot! Ar fi păcat și criminal să fie înlocuit călușul de către un step, de un cazacioc sau, și mai rău, de-un ceardaș! Volumul, pe
PĂMÂNTUL CARE DOARE, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364862_a_366191]
-
Surd Și Orb și Mut la cazne de sărman Că-i sârb, român sau aromân ori curd, Ești crud creștin și aspru musulman... Of, Doamne, Doamne cât pot să te iubesc Cu ura pea buzelor iubiri Pentru al nostru neam neromânesc Ce nu e doar harem de amintiri... Of, Doamne, of, cum plâng să nu te cert De-atâtea lacrimi ce le vărs în gând Căznindu-mă cu lacrima să-i iert Pe cei cu moartea pre viață călcând... Of, Doamne
OF, DOAMNE...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346650_a_347979]
-
tălmăcit fie și cu Google Translate! Numai minoritățile, unele, se vor salva din Arcă, cred nechezolii cosmopoliți, poate și diplomectualii, deoarece ele deja nu-și prea mai aduc obolul la cultura din RO, ci mai fiecare june intelectual de buze neromânești ține a se mărturisi, afirma și integra în patrimoniul seminției sale dotate cu infrastructură intelectuală de regulă mai performantă decât cea de la noi, care ne bazăm prioritar mai mult pe itinerarii spirituale turistice, pe alergări de stadion și de sală
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]