225 matches
-
ne-am luat rămas bun! Ai trântit ușa vieții deodată, și te-ai dus! Te-ai dus și nu mai ești... Eu însă rămân, cu durerea care va arde mereu. PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (Inspirat de poemul lui Gérard de Nerval „El Desdichado") Nu domnesc peste Umbre, Nu domnesc în Tenebre, Dar sunt Neconsolată. Domniță sunt a tatei, Și Turnul meu se-nalță Semeț, pe ale-Arminiei Tărâmuri, iar stelele-mi Pierit-au demult, demult... Lutul mi-a amuțit, Iar pianul mi-
PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (POEME) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1424690909.html [Corola-blog/BlogPost/372893_a_374222]
-
să mai repare, să mai cârpească ce se mai poate a toate acelor ieșite din Cuvânt, care nu prea mai merg ,,ca la carte”, acum. Poeta dă o notă metafizică unora dintre poemele sale, așa cum au făcut-o odinioară: Eminescu, Nerval, Hölderlin, Rimbaud, Novalis ș.a. întru transcenderea într-o altă dimensiune, cu legi pe care nu le stăpânim încă, poate energetică, conservată într-o veșnicie prolixă și plictisitoare de prea ,,multă veșnicie”. De parcă poeta ar visa un vis din care nu
CRONICĂ REALIZATĂ DE VASILE POPOVICI VOLUMULUI OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_realizata_de_vasile_popovici_v_valentina_becart_1332342352.html [Corola-blog/BlogPost/354680_a_356009]
-
DESPRE CĂLĂTORIILE HANEI Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 938 din 26 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Floarea CĂRBUNE - „Japonia - mister și fascinație” „Călătoria este un fel particular și fantastic de a vedea și de a simți” (Gerard de Nerval) Călătorul ideal, așa cum și-l imagina Nerval în „Însemnările unui călător entuziast”, transformă impresia de călătorie, păstrând tâlcurile realității, printr-o „preparație” spirituală, în artă a scrisului. Aș asemui activitatea de reporter din acest volum al autoarei Floarea Cărbune (cu
ELISABETA IOSIF CONSEMNĂRI DESPRE CĂLĂTORIILE HANEI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_consemnari_de_elisabeta_iosif_1374865711.html [Corola-blog/BlogPost/349639_a_350968]
-
în: Ediția nr. 938 din 26 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Floarea CĂRBUNE - „Japonia - mister și fascinație” „Călătoria este un fel particular și fantastic de a vedea și de a simți” (Gerard de Nerval) Călătorul ideal, așa cum și-l imagina Nerval în „Însemnările unui călător entuziast”, transformă impresia de călătorie, păstrând tâlcurile realității, printr-o „preparație” spirituală, în artă a scrisului. Aș asemui activitatea de reporter din acest volum al autoarei Floarea Cărbune (cu un repetabil entuziasm pe tărâmul unei zone
ELISABETA IOSIF CONSEMNĂRI DESPRE CĂLĂTORIILE HANEI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_consemnari_de_elisabeta_iosif_1374865711.html [Corola-blog/BlogPost/349639_a_350968]
-
frica de moarte poate să dea naștere gândurilor suicidare. Este vorba de o spaimă terorizantă în fața misterului morții și o povară strivitoare de a trăi în bezna emanată de „Soarele negru al melancoliei”, în celebra formulare a lui Gerard de Nerval, citată în jurnal chiar de dramaturg. „Am fost chinuit, sunt și acum, deopotrivă de frica de moarte, groaza de vid, și de dorința fierbinte, nestăpânită, presantă de a trăi”, notează Eugène Ionesco. Melancolia lui Ionesco se confundă cu nefericirea de-
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Eugene_ionesco_intre_oroarea_de_a_trai_si_oroarea_de_a_muri.html [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
fantastic de a vedea și de a simți ... .A călători înseamnă mai întâi a-ți acorda răgazul de a trăi la nivelul senzațiilor, de a deveni un călător povestitor al aventurilor trăite, de a efectua sinteza momentelor disparate.” Gerard de Nerval Ne propunem să parcurgem o astfel de călătorie la invitația Asociației Force Tourism și a președintelui său, Beatrice Chiriac, într-o zonă unică în România dar și în Europa din punct de vedere istoric și aș aminti numai de descoperirea
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
Lancrămului. Aceasta, poate și pentru că, sub semnul acestui anotimp sunt mereu alte culori iar imaginile apar unice în vatra apusului sau în vâltoarea norilor. Călătoria este “un fel particular și fantastic de a vedea și a simți” spunea Gerard de Nerval , scriitorul și călătorul entuziast francez iar călătoria în luna florilor, trebuie să o recunoaștem, mai ales spre locul natal, se îngemănează cu un elan aparte al drumeților de pretutindeni. “În luna maiului înflorit, fiți cu fața spre vacanță și cu
VENIŢI, PRIVIGHETOAREA CÂNTĂ ŞI LILIACUL E-NFLORIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1397659953.html [Corola-blog/BlogPost/347834_a_349163]
-
și Irma, cu domiciliul actual în Germania, Nurnberg, Sulzbacherstr. 93. 40. Georgescu Elenă, persoana fără cetățenie, născută la 1 februarie 1929 în localitatea Bazargic, Bulgaria, fiica lui Ion și Floarea, cu domiciliul actual în Franța, Compiegne, 2 Sq, Gerard de Nerval. 41. Liciu Viorel, cetățean german, născut la 4 octombrie 1953 în localitatea Rîmnicu Sărat, județul Buzău, România, fiul lui Panait și Râdă, cu domiciliul actual în Germania, Freiburg, Badenweilerstr. 6. 42. Szocs Margit, cetățean maghiar, născută la 9 iunie 1959
EUR-Lex () [Corola-website/Law/122160_a_123489]
-
Elena, cu domiciliul actual în Franța, 76 Rue Emmanuel D'Ormesson. 46. Georgescu Alexandru, persoană fără cetățenie, născut la data de 26 martie 1926 în București, România, fiul lui Aurel și Olga, cu domiciliul actual în Franța, Square Gerard De Nerval, Compiegne. 47. Horeanga Constantin, persoană fără cetățenie, născut la data de 10 aprilie 1929 în Tifești, județul Vrancea, România, fiul lui Neculai și Ioana, cu domiciliul actual în Germania, Thalmassing, Eysoidenstr. nr. 97. 48. Bereczki Adina-Marcela, persoană fără cetățenie, născută
EUR-Lex () [Corola-website/Law/122161_a_123490]
-
un stil cu totul neobișnuit în Portugalia, stil care a stârnit nedumerirea și neînțelegerea contemporanilor săi, obișnuiți cu uneltele retorice ale romanticilor francezi de la 1830. Eça de Queirós introducea în literatura portugheză un romantism de inspirație germană (Michelet, Gérard de Nerval, Heine, Baudelaire). Mai târziu, cunoașterea realismului lui Flaubert, influența Cenaclului lui Antero și lectura atentă a lui Proudhon îi vor cristaliza, în jurul anului 1870, structura ideologică, îi vor disciplina fantezia tumultuoasă și îl vor înarma cu o concepție clară despre
Eça de Queirós () [Corola-website/Science/310218_a_311547]
-
pentru artă" și unul din maeștrii școlii parnassiene. s-a născut la 30 august 1811 în Tarbes, orășel în sud-vestul Franței, familia se stabilește însă la Paris, unde Gautier frecventează școala elementară și liceul ""Louis-le-Grand"", împreună cu viitorul poet Gérard de Nerval, care îi va deveni prieten. La început ar fi dorit să devină pictor, ia contact totuși cu cercurile literare din jurul lui Victor Hugo și este prezent la premiera piesei acestuia, "Hernani", care a declanșat în rândurile publicului legendara bătălie între
Théophile Gautier () [Corola-website/Science/302677_a_304006]
-
1939-45 • Crucea Valorii Militare • Medalia Rezistenței • Medalia Evadaților • Ordinul Palmelor Academice • Ordinul Meritului Agricol • Ordinul Meritului Maritim • Ordinul Artelor și Literelor • Dramaturgul Népomucène Lemercier a refuzat să depună jurământ împăratului și dinastiei, La Fayette și poetul Jean-François Ducis, Gérard de Nerval, George Sand, Honoré Daumier, Littré, Gustave Courbet, Guy de Maupassant, Maurice Ravel (care a refuzat pe loc această distincție fără sa ofere explicații), Pierre și Marie Curie, Eugène Le Roy, Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Albert Camus, Antoine Pinay, Brigitte
Legiunea de onoare () [Corola-website/Science/308157_a_309486]
-
Monolog de nebun, monolog de poet". Euresis. Cahiers roumains d' études littéraires et culturelles, 2008, Vol. 3-4, pp. 49-64. Vanhese G. , "Mitul îngerului căzut la Eminescu, Lamartine și Vigny". Synergies Roumanie, 2008, Vol. 3, pp. 141-157. Vanhese G. , "Aloysius Bertrand, Nerval și imaginile matriceale". În Transfigurer le réel. Aloysius Bertrand et la fantasmagorie, Claudon F., Perrot M. (ed.), Dijon: Centre Georges Chevrier, 2008, pp. 109-121. Vanhese G. , "Albania în opera lui Panaït Istrati". În Deux migrants de l´écriture. Panaït Istrati
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Jorge Semprun". Quaderni del Dipartimento di linguistica dell\'Università della Calabria, 2006, pp. 227-241. Vanhese G. , "Rătăcirea în labirint. Prima căutare inițiatica a lui Panaït Istrati". Caiete critice, 2006, Vol. 10-12, pp. 102-106. Vanhese G. , " Sous le signe du Phénix. Nerval, Celan et Quasimodo". Plaisance, 2006, Vol. 7, pp. 141-151 .Vanhese G. , "De "Tristan et Iseut" à "Luceafărul". Două mituri ale pasiunii în opera lui Paul Celan și d'Ingeborg Bachmann". România orientale, 2006, Vol. XIX, pp. 89-102. Vanhese G. , "Cîntul
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
a cură di), : L\\\'Harmattan Italia, 2001, pp. 305-317 Vanhese G. , Paul Celan și cuvîntul sacrificial". Îl Bianco e îl Nero, 2001, Vol. 4, pp. 219-222. Vanhese G. , " Fiice de foc și fiice de umbra, despre "Jemmy" de Gérard de Nerval". L' analisi linguistica e letteraria, 2001, Vol. 9, pp. 113-132. Vanhese G. , "A propos de itinerariul românesc al lui Paul Celan. Réflexii asupra ediției lui Giuseppe Bevilacqua". România orientale, 2000, Vol. 13, pp. 163-175. Vanhese G. , "A traduce indicibilul, Stéfan
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
() a fost o chimistă și fiziciană franceză. s-a născut la <time class="nowrap" datetime="1898-10-18">18 octombrie 1898</time> la Marseille, fiică a Evei Esther născută Fitt și a lui Jacob Nerval Montel, negustor. Aceștia făceau parte din descendenții Juifs du Pape (Evreilor Papei), instalați de mai multe generații în sudul Franței. Ea și-a petrecut copilăria între Marseille și Montpellier. Din legătura ei cu Paul Langevin s-a născut Paul-Gilbert Langevin
Éliane Montel () [Corola-website/Science/334728_a_336057]
-
această misiune a descoperirii. Despre această voce nu știm nimic sau aproape nimic sau atâta cât se lasă ea să se descopere, este ca o invitație la meditație pornită de la autorul model către cititorul model. Această a treia voce este Nerval, autorul însuși care mărește misterul operei prin această ascudere cât mai ingenioasă în spatele operei și a personajelor pe care le construiește. El este creatorul operei sale, fiind în afara ei, în interiorul ei, peste tot sau nicpieri. Pânp la urmp el este
Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
excesul formal ar anula mișcarea ideii și „simțământul" (Despre poezia descriptivă). Florescu utilizează noțiuni și definiții din Buffon, teoretizează asupra apropierii dintre pictură și poezie, dar și asupra armoniei imitative. Mereu limitat în aprecieri de dogma sa clasicistă (poeziile lui Nerval sunt „bizareriile minții sale bolnave", Baudelaire nu este niciodată citat), emite uneori și observații interesante, cum ar fi cea despre importanța decorului în romantism, parnasianism, simbolism. Când iese din chingile metodei pentru a analiza o operă (Gr. Alexandrescu, Al. Vlahuță
Bonifaciu Florescu () [Corola-website/Science/328167_a_329496]
-
nereceptivă la lirică, a avut totuși șansa să-și vadă tipărite versiunile din poezia completă a lui Georg Trakl (2001), Guillaume Apollinaire (2002) și Arthur Rimbaud (2003), tălmăcirea unei bune părți din versiunile lui Georg Heym (1986]]) și Gérard de Nerval (2000) și doar "Rugăciunile" (1998) și "Ceaslovul" (2000) din Rainer Maria Rilke, poetul său preferat. A lăsat în manuscris transpunerea integralei operei poetice a lui Rilke și a lui Goethe (aici intrând și cea de-a treia versiune românească a
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
ca dramaturg, cu drama sa despre poetul englez "Chatterton" (1835), probabil cea mai bună operă a sa. [[Fișier:Stendhal.jpg|thumb|upright| [[Stendhal]]]] Poeții romantici francezi din anii 1830 până în anii 1850 îi includ pe [[Alfred de Musset]], [[Gérard de Nerval]], [[Alphonse de Lamartine]] și bombasticul [[Théophile Gautier]]. [[George Sand]] a fost cea mai remarcabilă printre scriitoare, fiind figura centrală a scenei literare pariziene, fiind faimoasă atât pentru romanele sale, cât și pentru relația ei cu [[Chopin]] și alte figuri marcante
Romantism () [Corola-website/Science/297855_a_299184]
-
A primit diploma de bacalaureat, în anul 1899, după care a plecat la Paris, spre a urma Științele juridice. Va renunța rapid la ele, atras de o literatură nouă, fermecat de poezia simbolistă. A citit pe nerăsuflate versurile lui Baudelaire, Nerval și Verlaine. Luat de mirajul noului curent, a început să participe cu mult interes la toate reuniunile literare, în mijlocul confraților simboliști și a protipendadei timpului. Anturajul lui era format din scriitori, pictori și actori români, aflați la studii, precum Gheorghe
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
Europă; denumirea i-a fost dată în 1886 de Jean Moréas. Mișcarea se manifesta însă de aproape două decenii, ca reacție la parnasianism, naturalism, la scientismul filosofiei pozitiviste. Anticipat de romantismul târziu (Friedrich Novalis, Ludwig Tieck, E. A. Poe, Gérard de Nerval) și de poezia lui Charles Baudelaire, s. exprimă starea de spirit a unei generații dezamăgite de orientarea unei culturi și de rânduielile unei societăți care, prin fetișizarea bunurilor materiale și instituționalizarea gândirii dominate de principii utilitariste, marginalizau valorile spiritului. Tinerii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
prefață de Ion Pop, Editura Univers, București, 1979. 187. Pound, Ezra, Retrospectivă, în Secolul XX, nr.5, 1970. 188. Pound, Ezra, A.B.C.-ul lecturii, în Secolul XX, nr.5, 1970. 189. Prendergast, Charles, The Order of Mimesis: Balzac, Stendhal, Nerval, Flaubert, Camridge Univ. Press, 1986. 190. Raicu, Lucian, Printre contemporani, Editura Cartea Românească, București, 1980. 191. Raymond, Marcel, De la Baudelaire la suprarealism, trad. de Leonid Dimov, Editura Univers, București, 1970. 192. Renzi, Lorenzo, Cum se citește poezia?, trad. de George
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nereceptivă la lirică, a avut totuși șansa să-și vadă tipărite versiunile din poezia completă a lui Georg Trakl (2001), Guillaume Apollinaire (2002) și Arthur Rimbaud (2003), tălmăcirea unei bune părți din versurile lui Georg Heym (1986) și Gérard de Nerval (2000) și doar Ceaslovul (2000) din Rainer Maria Rilke, poetul său preferat. A lăsat în manuscris transpunerea integralei operei poetice a lui Rilke și a lui Goethe (aici intrând și cea de-a treia versiune românească la Faust, după cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288418_a_289747]
-
Traduceri: Georg Heym, Poezii, pref. Thomas Kleininger, București, 1986; Georg Trakl, Poezii, pref. Mihai Mangiulea, București, 1988, Poeme - Dichtungen, ed. bilingvă, București, 1991, Opera poetică, I-II , Chișinău, 2001; Rainer Maria Rilke, Rugăciunile, București, 1998, Ceaslovul, București, 2000; Gérard de Nerval, Himerele, București, 2000; Guillaume Apollinaire, Alcooluri. Bestiarul. Vitam impendere amori, pref. Ioan Es. Pop, București, 2002; Arthur Rimbaud, Opere, pref. Livius Ciocârlie, Iași, 2003. Repere bibliografice: Constantin Dumitrache, „Rugăciunile” lui Rilke, R, 1999, 6. G.Dn.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288418_a_289747]