82 matches
-
respect cetățenesc față de instituțiile statului, îndeosebi față de instituțiile sale centrale cu rol decizional-normativ: Parlament, Guvern și Președinție? Că doar peștele de la cap se-mpute, dovadă mulțimea penalilor cu acte în regulă și a acelora ce-și așteaptă rândul în centrii nevrozați ai lighioanei românești tricefale. George PETROVAI Sighetu Marmației, 12 decembrie 2015 Referință Bibliografică: George PETROVAI - RELAȚIILE TOT MAI ÎNCORDATE DINTRE STATUL ROMÂN POSTDECEMBRIST ȘI CETĂȚENI / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1808, Anul V, 13 decembrie 2015. Drepturi
RELAŢIILE TOT MAI ÎNCORDATE DINTRE STATUL ROMÂN POSTDECEMBRIST ŞI CETĂŢENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1450011946.html [Corola-blog/BlogPost/369065_a_370394]
-
Atlantic - au ajuns la Bruxelles. Printre ele s-au numărat și o comedie tandru-corozivă - How to Kill your neighbor's dog?, în regia americanului-ucrainian Michael Katesniko și în care englezul Kenneth Branagh este un romancier în pană de inspirație, insomniac, nevrozat și terorizat de tot și de toate - de la câinele lătrăcios din vecini (pe care, deși îl omoară, îl regăsim bine mersi în final dând vesel din coadă spre liniștirea asociațiilor de protecție a animalelor) - la soție (Robin Wright Pen, și
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
de departe mult mai sexy decât mărimea sânilor. Un alt punct În favoarea Marlenei, faptul că era relaxată, mai În vârstă decât Heidi cu siguranță, dar avea o maturitate pentru care Harry se simțea pregătit. Heidi era tânără, drăguță și puțin nevrozată, combinație care În scurt timp o va transforma Într-o femeie mai puțin tânără, mai puțin drăguță, dar mult mai nevrozată. Heidi Își făcea tot timpul griji că se va Întâmpla ceva rău - e curat, e sigur? Dacă tot caută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Heidi cu siguranță, dar avea o maturitate pentru care Harry se simțea pregătit. Heidi era tânără, drăguță și puțin nevrozată, combinație care În scurt timp o va transforma Într-o femeie mai puțin tânără, mai puțin drăguță, dar mult mai nevrozată. Heidi Își făcea tot timpul griji că se va Întâmpla ceva rău - e curat, e sigur? Dacă tot caută probleme, se gândea Harry, asta o să și găsească. Ar face mai bine să caute lucrurile bune din viață. Așa sunt instruiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
care ne-am refugiat afară, în frigul isteric. Cerul plimba pe sub nori o culoare neutră și reconfortantă, ca viața mea. „Ne învârtim prin oraș?“, am întrebat-o pe Maria. „Nu.“ Am ieșit oricum. Constanța are farmecul ei iarna, rece și nevrozat. Aerul miroase tare, lumina se șterge din retină și de pe zidurile multiculturale. Cauți de pomană: nu dai de-o stradă simplă, clară, pe care secolele să nu se fi încălecat, cu tot cu istoria lor de almanah. Zidurile arată ca un graffiti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ființa precupeților sau a jucătorilor de pariuri la cursele de cai... "ținta geniului său" (p. 161). Explicația acestei identificări este dată de E.A. Poe: "Incapacitatea de a găsi locul inconștientului, al puterii în ultima instanță, îi transformă pe oameni în nevrozați, în inși veșnic în alergare după himere. Personajele lui Caragiale trăiesc o necontenită sarabandă a exteriorității, ei sunt prinși în "lanțul slăbiciunilor"", precum Lefter Popescu, Costăchel Gudurău ș.a. (p. 162). Astfel, capacitatea stilistică a lui Caragiale caricaturizează două personaje ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
drept carieră de piatră pentru fortificarea cetății în secolul al III-lea... O parte le permite lycienilor să construiască o fântână publică la Zorban, la câțiva kilometri de Oenanda. Dacă tot nu s-a instaurat paradisul grec pe pământ, niște nevrozați pun la cale edificarea unui paradis iudeo-creștin în cer și transformă existența în drum al crucii, în ispășire. Negustori de pește, dulgheri, călcători de postav, tăbăcari se cocoață pe cadavrul filosofiei grecești și triumfă pe ruinele Antichității elenistice. Particularitatea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
jumătate kil și are pleoape și sprâncene. Ce mă Îngrijorează e că ar fi trebuit de-acuma să-nceapă dea din piciorușe, dar nimic. Ronnie Își frecă fruntea, enervată. —Phil, mai las-o moartă. Eu ar trebui să fiu aia nevrozată aici. Totul e bine. Radiologul a găsit că are un puls puternic și regulat. Nu te mai stresa. Acuma poți să te duci, te rog, să pui masa? Ridicând iar din umeri, Phil dispăru În sufragerie. —Știi, Îi spuse Ronnie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
drept carieră de piatră pentru fortificarea cetății în secolul al III-lea... O parte le permite lycienilor să construiască o fântână publică la Zorban, la câțiva kilometri de Oenanda. Dacă tot nu s-a instaurat paradisul grec pe pământ, niște nevrozați pun la cale edificarea unui paradis iudeo-creștin în cer și transformă existența în drum al crucii, în ispășire. Negustori de pește, dulgheri, călcători de postav, tăbăcari se cocoață pe cadavrul filosofiei grecești și triumfă pe ruinele Antichității elenistice. Particularitatea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Narcotice și fructe rare”, e aceeași torpoare, se instalează o tensiune erotică grea, „amanții se tortură”, iar alteori, în imagini macerate de senzualitate, apar chipurile spectrale ale celor posedați de dorință. Erotică sau poetică, transa este specifică artei, „triștilor visători” „nevrozați”, pe care îi îndeamnă, pentru a se vindeca, spre „țări de voluptate”, populate deopotrivă de „fecioare cerșind nervoasele iubiri”, de „flori și poezie”. Amintirea, ca și așteptarea împlinirilor pasionale se petrec între hipnoză și paralizie, mai degrabă ca un îngheț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
până la bizarerie, o preocupare pentru perfecționarea formei căreia nu îi corespunde „perfecțiunea gândirii”, de unde o „poezie ușoară”, lipsită de „fiorul creațiunii”. Totuși cei mai mulți i-au subliniat modernismul, venit din asumarea unei viziuni provocate de o „exaltată intensificare a vieții”, specifică nevrozaților, dintr-o „sensibilitate vibrantă, bogată”, de unde „beția de senzații”, „vârtejul patimilor violente”, toate exprimate într-o formulă destul de personală, care „îmbină fastul, bizareria, decorativismul rafinat”, specifice simbolismului, într-o „tentativă de a spiritualiza senzorialul”. Cu unele excepții, cronicarii teatrali i-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
pe pacienții săi, din 1892 pînă în 1895, metoda catartică, inspirată de medicii francezi ai școlii de la Salpêtrière din Paris (Charcot) și Nancy (Bernheim și Liébault). Este vorba despre un mijloc destul de directiv de a face să revină în conștiința nevrozatului reprezentări asociate cu suferința sa. Catarsis este un cuvînt grecesc ce are sensul de "curățare", "purificare". Freud emite astfel ipoteza că afectele asociate cu amintiri traumatice rămîn "blocate" în inconștient și somatizate în simptome isterice și în reprezentări. Scopul sugestiilor
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
drept carieră de piatră pentru fortificarea cetății în secolul al III-lea... O parte le permite lycienilor să construiască o fântână publică la Zorban, la câțiva kilometri de Oenoanda. Dacă tot nu s-a instaurat paradisul grec pe pământ, niște nevrozați pun la cale edificarea unui paradis iudeo-creștin în cer și transformă existența în drum al crucii, în ispășire. Negustori de pește, dulgheri, călcători de postav, tăbăcari se cocoață pe cadavrul filosofiei grecești și triumfă pe ruinele Antichității elenistice. Particularitatea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
atât romantismul ca atitudine literară e denunțat, cât acest ev în care visul și poezia devin anacronice și caraghioase. Luna, primăvara, iubirea și celelalte - sugerează poetul - nu au fost corupte atât de clișeele limbajului („poetic”), cât de secolul acesta violent, nevrozat, robotizat, de înclinația lui către oroare (poemul Libertatea de a trage cu pușca vorbește de o stare de beligeranță atavică și generalizată) și către înstrăinare. „Omul nou”, produsul unui astfel de timp, refuză visul și gratuitatea, a pierdut gândirea vie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
Alți istorici au formulat aceeași judecată. La fel s-a întâmplat și cu contele K. Kokostov care l-a cunoscut bine pe țar, întrucât fusese ministru de finanțe între 1904 și 1914. În schimb, împărăteasa era o femeie superstițioasă și nevrozată. Hemofilia fiului său Alexei a împins-o să creadă în puterile unui vraci, Rasputin, pe care ea îl considera un trimis al Providenței 8. Influența lui Rasputin asupra țarului prin intermediul țarinei a fost percepută de către un grup de nobili ca
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
să se odihnească. Creația sa nu esteo obligație, ci îi procură plăcere (1933/1971). Pe de altă parte, Reich admite pe bună dreptate că în acest contrast nu ar trebui să vedem o opoziție simplistă între patologie și normalitate. Individul nevrozat este capabil de sublimare, la fel cum omului sănătos i se poate întâmpla să recurgă la formațiunile reacționale. Această nevoie irepresibilă de a munci a fost studiată recent de mai mulți autori (în Charlot, 1994) sub denumirea de dependență de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
1980), ea evocă identificarea proiectivă, alături de clivajul eului și al obiectului, ca fiind ansamblul defensiv precoce al eului, instalat pentru a lupta împotriva angoaselor intolerabile de singurătate și de separare trăite în timpul poziției schizo-paranoide. „Deși această descriere se aplică indivizilor nevrozați, cred, spune Klein, că, într-o anumită măsură, este vorba de un fenomen universal.” Rosenfeld (1947, 1949) va aplica acest concept în studierea patologiilor psihotice, precum și a relației cu analistul. Mai târziu, el va considera că, pe lângă scopul său defensiv
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ea putând conduce la obsesie și la reflecții sterile. Deutsch (1939/1970), care a întreprins un studiu dedicat „apărărilor intelectuale”, a evidențiat trei tipuri de persoane care recurg la intelectualizare: - intelectualii care, pornind de la sublimare, și-au construit rezistențe inatacabile; - nevrozații cu tulburări obsesive; - „pacienții cu afecte blocate sau perturbate, care, întrucât și-au refulat partea afectivă a vieții lor, au reținut latura intelectuală ca fiind singurul mijloc de exprimare a personalității lor psihice”. Și Deutsch conchide: „Analiza s-a dovedit
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de „introiecție” printr-un raport de simetrie cu acela de „proiecție”. El îl constată în practica clinică la adulți și pare să-l utilizeze în stabilirea unui diagnostic diferențiat între nevroză și psihoză. În opinia sa, acest mecanism este caracteristic nevrozatului care, contrar pacientului psihotic ce se rupe de lumea exterioară, admite în eul său o parte cât mai importantă cu putință a lumii exterioare, făcând din ea obiectul unor „imaginări inconștiente”. Prin acest proces de „diluare”, pacientul nevrozat tinde să
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
este caracteristic nevrozatului care, contrar pacientului psihotic ce se rupe de lumea exterioară, admite în eul său o parte cât mai importantă cu putință a lumii exterioare, făcând din ea obiectul unor „imaginări inconștiente”. Prin acest proces de „diluare”, pacientul nevrozat tinde să atenueze din incisivitatea dorințelor neîmplinite sau imposibil de satisfăcut care îl pun în mișcare. Eul nevrozatului este patologic dilatat, în timp ce paranoicul suferă, ca să spunem așa, de o „contractare” a eului. Intuim deja interesul pe care îl suscită un
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
parte cât mai importantă cu putință a lumii exterioare, făcând din ea obiectul unor „imaginări inconștiente”. Prin acest proces de „diluare”, pacientul nevrozat tinde să atenueze din incisivitatea dorințelor neîmplinite sau imposibil de satisfăcut care îl pun în mișcare. Eul nevrozatului este patologic dilatat, în timp ce paranoicul suferă, ca să spunem așa, de o „contractare” a eului. Intuim deja interesul pe care îl suscită un astfel de mecanism, constând în absorbirea a cât mai multe dintre elementele înconjurătoare pentru a face față unei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
nevrotice, precum refuzul, refularea și izolarea, nu explică în mod adecvat fenomenul alexitimiei”. După Nemiah și Sifneos, „la pacientul obsesional se observă o abundență a fantasmelor endogene care indică existența și natura afectelor și pulsiunilor izolate subiacente”. „Altfel spus, indivizii nevrozați ajung să refuleze ori să se apere în diferite moduri împotriva sentimentelor și fantasmelor asociate conflictului psihologic”, în timp ce „personalitățile alexitimice par a avea o lacună în posibilitățile lor de a sesiza propriile sentimente interioare”. Comentând două observații făcute de Taylor
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în diferite moduri împotriva sentimentelor și fantasmelor asociate conflictului psihologic”, în timp ce „personalitățile alexitimice par a avea o lacună în posibilitățile lor de a sesiza propriile sentimente interioare”. Comentând două observații făcute de Taylor (1988/1990), una efectuată pe o pacientă nevrozată și cealaltă pe o pacientă alexitimică, Pedinielli (1992) notează că la cea de-a doua nu există nici o deplasare a afectului. Vom vedea mai târziu că această deplasare este legată adesea de izolare. Să se producă oare, în acest caz
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
fonic, în care aceia care află despre moartea unei ființe dragi sunt invitați să-și exteriorizeze angoasa și durerea, să-și exprime suferința, pentru a putea apoi să-și ia viața de la capăt. Fenichel (1945/1953) evocă și cazul unui nevrozat care are obsesii de ucidere sau de incest, considerându-le însă niște simple gânduri, care nu riscă nicidecum să ajungă la o traducere în act. Notăm în acest caz un „vid emoțional” care poate prejudicia tratamentul. Există însă aspecte și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dur, crud, implacabil, ostil, de o rigoare excesivă. Aceste caracteristici, menționează Freud, sunt legate atât de o educație severă, cât și de unele avataruri în rezolvarea complexului oedipian (1933/1984). De asemenea, Freud (1940/1967) admite ideea că, la anumiți nevrozați, accidentele vieții au putut juca un rol în reprimarea agresivității, precum și faptul că o pulsiune ar putea fi, din punct de vedere constitutiv, mult prea puternică. Klein (1957/1968) recunoaște și importanța factorilor nativi în stabilirea pulsiunilor instinctuale. Explicația propusă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]