228 matches
-
două săptămîni înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale, Schelete în dulap. Cartea din acest an prezintă interes și din perspectiva imaginii pe care o au cei doi coautori în spațiul publicisticii noastre politice. Dacă Mircea Mihăieș are reputația unui soi de nihilist, posesor al unei retorici corozive și, pe alocuri, contondente, de care au avut parte, în egală măsură, Ion Iliescu și Emil Constantinescu, Victor Ciorbea și Adrian Năstase, în jurul numelui lui Vladimir Tismăneanu s-a produs în acest an foarte multă
Cartea gurvernarii Năstase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12275_a_13600]
-
unui tip de artist pe care Klee îl reprezintă maximal, dar în contururile căruia intră multe figuri ale artei moderne. Iar acest potret nu este nicidecum al unui personaj simplu, răzvrătit umoral și demolator din frustrare, crud din neputință și nihilist din oboseală, așa cum nu o dată a fost denunțat artistul ultimului secol, ci al unei mari conștiințe artistice, al unei sensibilități înalte, al unei rigori la limita pozitivismului și al unei puteri de devoțiune aproape mistică. Prezență paradigmatică pentru spiritul și
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
de-realizare - materia e sunet sau imagine interioară, o virtualitate - care nu dă senzația declinului, ci pe a armoniei. O armonie în indicibil. Aproximarea neantului și pierderea în infinit prilejuiesc nu angoase, ci excese euforice. Cinicul Caragiale nu e un nihilist; fascinat de spectacolul lumii, el îl și creează. Tocmai de aceea funcționarul de la ghișeu e un Dumnezeu, dar și un demon: el nu disperă, ci se amuză. Hedonist, devine un regizor - dincolo de bine și de rău - fascinat de posibil. Astfel
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
axată pe sfințenie și demonie. Poate că demonia colonelului Sutpen, care fuge de sîngele negru așa cum fugea Ahab după Balena Albă, ducîndu-și la moarte tot echipajul, nu are nimic comun cu a marelui păcătos Nikolai Stavroghin și cu a martirului nihilist Kirillov, dar ea nu e străină de cea a bătrînului Feodor Karamazov. Chiar dacă motivele pentru care dom' colonel nu poate să-și abandoneze planurile menite să grăbească distrugerea urmașilor lui și uciderea sa sînt cu totul altele decît în cazul
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
bună conștiință, un rol reprezentativ? Există o severă incongruență între cele două ipostaze ale lui Gabriel Liiceanu, pe de o parte gînditorul care se erijează în reprezentant al unei noi generații filosofice, succesor legitim al lui Noica, pe de alta nihilistul, negatorul valorilor fundamentale ale unui Occident socotit ca fiind steril sub unghiul gîndirii. O incompatibilitate între ,criza de substanță" a relațiilor d-sale cu gîndirea consacrată și alura așa-zicînd constructivă, îndrumătoare, autoritară ce și-o arogă. Ia naștere în felul
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
declarau comuniști, dar susțineau o ideologie naționalistă". Producțiile înaintașilor, frecvent incomode, nu puteau fi înlăturate pur și simplu, nu din prețuire față de importanța lor, ci pentru a urma o "prețioasă indicație" a lui Lenin care i-a condamnat pe proletcultiștii nihiliști în raport cu trecutul, în frunte cu A. A. Bogdanov (în realitate, a fost gelos pe inițiativa lor!). Proletkultul provenea din spiritul revoluției bolșevice și oricît de "democratice" opinii ar fi afișat Lenin sau Troțki în legătură cu operele clasice sau cu scriitorii celebri
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
scoasă în evidență și o altă față a repulsiei exprimate de Tudor Arghezi în raport cu "ieșirea din normă", cu abaterea de la regulile imprescriptibile ale civilizației, care nu e doar "atitudinea politică revoluționară" rusească, ce-i adună pe "pravoslavnicii, în promiscuitate cu nihiliștii și anarhiștii", ci și, în opinia sa, însuși fundamentul psihiei etnice corespunzătoare. Evident, nu discutăm acum cîtă dreptate ar putea avea poetul în tendenționismul sau profilactic. Ni se pare semnificativă, pînă la pitoresc, silința să de-a părea european cu
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
unui tip de artist pe care Klee îl reprezintă maximal, dar în contururile căruia intră multe figuri ale artei moderne. Iar acest potret nu este nicidecum al unui personaj simplu, răzvrătit umoral și demolator din frustrare, crud din neputință și nihilist din oboseală, așa cum nu o dată a fost denunțat artistul ultimului secol, ci al unei mari conștiințe artistice, al unei sensibilități înalte, al unei rigori la limita pozitivismului și al unei puteri de devoțiune aproape mistice. Urmărită pas cu pas, în
Paul Klee și pictura modernă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16722_a_18047]
-
într-un mediu de șotii, de năzbîtii, de farse, altfel spus de carnavalesc arhaic, îmbogățit iar nu inovat de tehnicile absurdului jovial. Modalitatea în cauză e prefigurată de un grotesc poporan al zonei de obîrșie. Prototipul îl alcătuiește individul "bășcălios", nihilistul rural bine dispus care l-a inspirat și pe Sorescu. Totul are aerul unei reprezentații cu motivație temperamentală, desigur, însă cu o infrastructură de suprarealism endemic. Poetul e doar un regizor operînd pe baza unui scenariu tipic. De unde, evident, invalidarea
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
obțină postul de la legionari (rostind, pentru aceasta, o conferință la radio Profilul interior al Căpitanului, rămasă pentru că a fost publicată, la stăruința fratelui său Relu, în revista legionară Pămînt strămoșesc de la Sibiu). Nu înțelesese încă nimic despre firea sa de nihilist structural, care repudia disciplina de serviciu și relațiile subalterne. Mai tîrziu va ajunge să se cunoască mai bine, mulțumindu-se să trăiască toată viața fără slujbă și angajamente, ca un naufragiat marginal, în sărăcie efectivă chiar cînd devenise un strălucit
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
E. Hemingway. D. H. Lawrence descinde din Rousseau și Sade. Ulise de J. Joyce este comparabil cu Muntele magic de T. Mann. Dar și cu Posedații de Dostoievski. Prin Kirilov și Ulise, romanele se întâlnesc într-o categorie de personaj, nihilistul. Romanele lui Kafka sunt citite prin referința la epocă, textul e pus, deci, în context. Ca relație istorică, fabulatorul mitografic Joyce, și nu parabolicul Kafka, îi apare ca fiind "cel mai detașat de timpul său" (413). Comparațiile între scriitori apar
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]
-
evident că ele sunt mărturia unui om foarte singur, obosit și dornic de a se izola (chiar și prin acest discurs) de o lume de care se simte tot mai îndepărtat. Și unde Paler caută - și nu găsește, ca un nihilist nedezmințit până în ultima clipă - bilanțul propriei vieți, Cristea-Enache îl asediază cu dilemele istoriei și cu posibilitatea de a da verdicte cu privire la „dosariada” contemporană. Autorul Vieții pe un peron evită sau ocolește cu tact întrebările, răspunde silit sau își ironizează subtil
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
gest "certitudinile", "definitivul". După ce îl măcelărește pe Arghezi, contestându-i totul, refuzându-i orice merit, transformându-i calitățile în defecte, scrie că poeziile argheziene i se par deosebit de frumoase. Înainte să-l fixăm într-o postură, într-o imagine convenționalizată (nihilistul, negativistul perfect, contestatarul de serviciu), tânărul scriitor s-a retras deja de acolo. Eugen Ionescu ne surâde din altă parte, definiția de dicționar a iconoclasmului nu i se mai potrivește. Locul e gol. În Tânărul Eugen Ionescu, un studiu pe cât
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]
-
lor cu "minciuni". Articolul se încheie cu o referire la scrisorile publicate de C. Stere și martorii săi în presa oficioasă, în care este acuzat că "vroiește a se deroba, a fugi, de frica, se vede, a teribilulșuiț matamor Sterea nihilistul". Scorțescu declară că pînă atunci avusese cinci "afaceri de onoare" și că "de două ori a fost pe teren, însă întotdeauna cu adversari bine cunoscuți, de o perfectă onorabilitate și pentru cauze bine determinate"26. "Minciunile" adversarilor sînt probate în
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
Obiectul e literatura, subiectul martor e criticul, ca specie particulară de cititor, adică de om. Dacă el își disprețuiește obiectul sau îl subestimează, însăși profesiunea lui rămâne în suspensie, pierzându-și, uneori fără să-și dea seama, rațiunea de existență. Nihilistul, dacă e consecvent, se auto-anulează. Am pierdut - pentru câtă vreme? - sentimentul sărbătoresc al literaturii și euforia afirmării noilor valori. Un mare scriitor al nostru, oricare ar fi el, nu mai face, la întâlnirea cu cititorii, săli pline. Asta și pentru că
File răzlețe dintr-un carnet by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9120_a_10445]
-
spirituală. Ar fi un gest prea senzual pentru o posteritate prea costisitoare. * În mod ideal, ratatul rămâne legat de un adevăr ascuns, care, într-un final, ne pune pe toți în aceeași balanță. Perfect încadrat de rigorile Fericirilor biblice, acest nihilist în răspăr a câștigat deja marele pariu pascalian - iar Divinul, așa cum se cuvine, nu poate să nu-și țină promisiunile. Numai că inconvenientul de a se vedea confirmat deja de moartea pasivă în care subzistă face ca ratatul să nu
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
opereta, nu neapărat din Carmen a lui Bizeț, - era de ajuns o uitătura profesionistă... Cu cele două cuvinte avute în minte, în capul meu zumzăind de idei, puteam trece, în acel Talgo - trenul de mare viteză, ca cel franțuzesc, - un nihilist, un terorist periculos... Numai să-mi fi văzut mie ochii încruntați, concentrați la gândul de a-i aduce lumii o schimbare; lumii văzută cu o infinită scârba, cu poftă de a o distruge, privind-o -, omul suicidului suprem din mine
Cu scârbă și necesitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9495_a_10820]
-
poți înțelege din aluziile risipite în aceste scrisori, Puterea Apocrifă, sfâșiată de lupte intestine și ieșită de sub controlul fondatorului său Ermes Marana, s-a scindat în două grupări: o sectă de iluminați, discipoli ai Arhanghelului Luminii, și o sectă de nihiliști, discipoli ai Arhontelui Umbrei. Primii sunt convinși că în mijlocul cărților false ce inundă lumea pot fi descoperite puținele cărți purtătoare de un adevăr, poate extrauman sau extraterestru. Cei din urmă consideră că doar contrafacerea, mistificarea, minciuna intenționată pot reprezenta într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
în viața, cîtă fusese pînă atunci, a lui Șerban Pangratty. Dar, dincolo de poveștile vînătorești ori aventurile zborului, ori cele cu femei, erau destule și din astea, Radul Popianu descoperea o atracție permanentă a prințului către tot felul de anarhiști, socialiști, nihiliști, cărvunari mai vechi și mai noi, tot felul de inși care nu dădeau doi bani pe viața lor. O regulă de fier în meseria lui era că oamenii care nu țin la viața lor sînt cei mai primejdioși, deoarece nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
la cascada "Sagrada" fără permisiunea entităților, nu intră în incinta "Casei" douăzeci și patru de ore după ce au suferit o operație spirituală, participă la supa spirituală și, indiferent de religie, subscriu la rugăciunile ce preced și încheie orice procedură spirituală. Agitatorii și nihiliștii nu au ce căuta aici. Passiflora sau maracuja, după denumirea locală, este o plantă ce crește în pădurile tropicale cu multiple și controversate virtuți vindecătoare și calități de panaceu. Ea face parte din specia incarnata, ceea ce poate aduce măcar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
prozatorul nipon puncta cu emfază (repetând, inconștient probabil, un titlu nietzschean) că "marele vid este rădăcina creației și adevărul fundamental de dincolo de bine și de rău" și, mai mult, că "nu poți crea o operă de valoare fără a fi nihilist". Homosexual, cu un profil psihologic sado-masochist, autorul Confesiunilor unei măști ajungea să-și confecționeze el însuși un paravan îndărătul căruia să poată ascunde toate obsesiile, frustrările și fatalitățile acumulate într-o existență scurtă, dar extrem de intensă. Oamenii au ucis și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
nu sunt totdeauna recunoscuți ca atare. Dar îi trădează parfumul lor "egoist". În cel mai fericit caz cred în ei înșiși sau, spus ad litteram, în nimic (lat. nihil). Nu recunosc nici o valoare, normă, adevăr, ideal și sunt definiți ca "nihiliști" cu referință la romanul lui Turgheniev Părinți și copii (1862) și la Friederich Nietzsche. Eu însumi m-am ocupat mult de principiile nihilismului și de consecințele sale filozofice, cum se poate vedea în cartea mea Există Dumnezeu? Friederich Nietzsche a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de consecințele sale filozofice, cum se poate vedea în cartea mea Există Dumnezeu? Friederich Nietzsche a cunoscut afirmarea în zilele noastre și este cel ce a observat specificul omului nihilist cu mai multă precizie și clarviziune decât alții. Pentru un nihilist, orizontul simțurilor este anulat cu o simplă ștergere de burete, el nu recunoaște nici o valoare absolută, obligativitate a normelor, modele autentice. Nici filozofia nu a găsit soluție la acest lucru. Rămân convins că nu există argument rațional în măsură să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mă întărea și mă consola aproape în fiecare zi; pe scurt, mi-a oferit acel puțin din acea "beatitudine" despre care vorbește însăși Mozart. Și sunt mulți care au savurat asemenea momente ascultându-i muzica. Desigur, pentru binecunoscuții cinici și nihiliști, până și muzica lui Mozart este incapabilă să transmită armonie și frumusețe. Sunt diverse modalități de a asculta muzica lui Mozart. Eu când ascult, în timp ce studiez sau pentru simpla plăcere de a savura, mă deschid total ei, lăsând-o să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pentru prestigiul în declin al intelectualului umanist? Nu cred că astăzi mai există foarte mulți intelectuali umaniști. În plus, trădarea nu a fost a cărturarilor; ea a venit din partea acelor intelectuali care nu credeau decât în politică. A fost trădarea nihiliștilor care au refuzat orice responsabilitate!
Rob Riemen „Educația este noblețea spiritului“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7582_a_8907]