80 matches
-
și de integrare socială. Un alt corolar, stipulează că boala afectează organismul în ansamblul său, procesele patologice (manifestări locale) apărând și evolînd în strânsă corelație cu fenomenele generale cu care se intercondiționează. Ramura medicinei care studiază clasificarea bolilor se numește nosologie Pentru necesități practice, care țin de un punct de vedere comun al Caselor de Asigurări, al Furnizorilor de Servicii medicale și al Statisticii medicale, cea mai răspândită și folosită clasificare a maladiilor - pe plan internațional - este Clasificarea statistică internațională a
Boală () [Corola-website/Science/305450_a_306779]
-
Universitatea din Paris, Paulescu s-a întors în România, la facultatea de medicină a Universității din București.) </ref> și co-autor cu deja 18 ani în urmă, alături de președintele Academiei franceze de medicină (Etienne Lancereaux), al unui tratat de medicină și nosologie (1903), le făcuse cunoscute lumii și el, exact în aceeași perioadă, la cinci ani după succesele lui experimentale) în condițiile în care dascălul savantului român - Étienne Lancereaux - a fost primul care să sugereze că diabetul este o maladie care își
Nicolae Paulescu () [Corola-website/Science/297856_a_299185]
-
diferite (și care pot prezenta alele mutante diferite), fenomen cunoscut sub numele de expresivitate variabilă. Stabilirea diagnosticului se face folosind criterii de diagnostic definite inițial la Berlin în 1988 și ulterior reactualizate în 1996 la Gând, cunoscute sub numele de „nosologia Gând” (în ). Prezența simultană a membrelor lungi, a subluxației de cristalin și a dilatării rădăcinii aortice sunt, în general, suficiente pentru a pune diagnosticul de sindrom Marfan cu siguranta rezonabilă. Există mai mult de 30 de alte caracteristici clinice care
Sindrom Marfan () [Corola-website/Science/326117_a_327446]
-
mintală, subnormalitate mintală, retard intelectual, handicap mintal, debilitate mintală, amenție, alterarea comportamentului adaptiv, alterări ale abilității/maturității de învățare și socializare etc. Majoritatea acestor termeni sunt utilizați cu precădere în domeniul psihiatric. În ultimii ani, termenii din domeniul medical, specifici nosologiei psihiatrice, clasice sau moderne, sunt utilizați mai puțin în domeniul psihopedagogiei speciale, existând recomandări ferme din partea specialiștilor acestui domeniu de a renunța la terminologia medicală din cauza efectelor induse de eticheta nosologică în planul psihic și al percepțiilor/reprezentărilor negative din partea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
indicatori care să susțină diagnosticul diferențial în cadrul categoriei de deficiență mintală, urmărindu‑se parametrii de diferențiere (rezultatele evaluărilor psihometrice, capacitatea de adaptare la un anumit grup social, ritmul de dezvoltare, performanța școlară etc.); - discriminarea în raport cu fenomenologia psihopatologică inclusă în clasificările nosologiei psihiatrice; - discriminarea în raport cu stările psihopatologice care prezintă o simptomatologie apropiată. În funcție de aceste aspecte, deficiența mintală trebuie diferențiată de: - stările de întârziere mintală determinate de unele deficiențe senzoriale sau de anumite tulburări ale limbajului (alalia, afazia, mutismul electiv, bâlbâiala etc.); - performanțele
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
personalității au fost descrise mereu de juriști, istoriografi, cronicari, moraliști, romancieri, antropologi, doar cu vagi aluzii la ceea ce într-o sociocultură dată se înțelegea prin „nebunie” (Fabrega, 1994Ă. În prezent, TP sunt obiectul unei preocupări medicale. Ele fac parte din nosologia psihiatrică, sunt incluse în sisteme oficiale de diagnostic, sunt descrise în cărți de psihiatrie ca orice altă tulburare psihică, fac obiectul unor proiecte și practici terapeutice medicamentoase și psihoterapeutice. Excentricitățile și particularitățile persoanei, comportamentele sale, mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
totuși într-un univers antropologic anume, într-o familie lingvistic-conceptuală care indică o zonă de realitate umană. „Psihopatia” este un construct teoretic, psihopatologic, cu referință la problematica tulburărilor de personalitate. Din acest punct de vedere, el este similar cu întreaga nosologie psihiatrică, cu circumscrierea generală a tulburărilor de personalitate și cu cea a diverselor tipuri de tulburări de personalitate, care, toate, sunt constructe teoretice ce se referă, desigur, la o realitate dată sau eventuală. În raport cu descrierile prototipice categoriale a tulburărilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
eronate. Diagnosticul pozitiv constă în gruparea logică a simptomelor într-o ipoteză, descoperind atât cauza cât și valoarea lor relativă. Diagnosticul diferențial confirmă diagnosticul pozitiv, scopul lui este tot de recunoaștere a bolii dar se bazează pe cunoștințele de patologie (nosologie) privind diferitele boli (aparent asemănătoare) folosind metoda deductivă - procedând prin eliminare. Botkin scria că diagnosticul este o ipoteză mai mult sau mai puțin probabilă, care trebuie verificată necontenit. Gândirea medicului este una de tip experimental. Diagnosticul nu este o problemă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
fiziologică. Acolo unde animalul dispune de reflexe sigure, omul dibuiește și caută. Încetineala dezvoltării biologice a vârstelor condiționează aspectul de ezitare sufletească, de amânare a acțiunii 155". Pe de altă parte, însă, depistarea cauzelor unei devieri de comportament, asemenea oricărei nosologii legate de o boală psihică, nu se poate face cu ajutorul unui aparat. (Cunoașterea umană poate fi științifică, aceasta se referă la realități obiective cuantificabile prin unități de măsură standardizate, iar în urma unor experimente, operate cu o metodologie riguros științifică, pot
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
În prietenie, modul de a fi al agresivității, modul de a fi În sine și pentru sine. Leonhardt, studiind modelele de personalitate și viața indivizilor, vorbește despre tipurile de personalități accentuate, evitând astfel să le suprapună categoriei afecțiunilor psihopatice, din nosologia clinico-psihiatrică. Acestea sunt modele de personalitate caracterizate prin inegalitate, imprevizibilitatea reacțiilor emoționale, particularități de gândire, de acțiune, comunicare și conduită. 2. Tipologiile morale Tipurile morale de oameni sunt poate printre cele mai vechi din istoria clasificărilor tipologice ale personalității. Elementul
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tipurile sudice (grec și latină și tipurile nordice (german și slavă, În peisajul etnogeografic european. Tipul central este măsurat și prudent, fiind prin aceste calități un tip echilibrat. El este profund atașat de origini, cultivând sentimentul cultural și afectiv al nosologiei. Acest sentiment este caracterizat prin „nevoia periodică de Întoarcere la origini”, de revenire ciclică la „izvoarele arhetipale” din care-și trage propria sa substanță. Este cazul lui Orfeu și a lui Zalmoxes. Sentimentul definitoriu al tipului central este dorul. Dorul
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
1667, una din primele transfuzii de sânge; Antoine Deidier studiază transmiterea experimentală a ciumei la animal; François Ginot de Peyronie (1706-1767) înființează Academia de chirurgie, iar François Boissier de Sauvage (1706-1767) stabilește primele clasificări nosologice ale afecțiunilor. În lucrarea sa „Nosologie methodique” apare pentru prima dată o „clasificare” a diferitelor forme de diabet, folosind denumiri și caracterizări ciudate, inspirate, după cum spune el, de „spiritul lui Sydenham”. Folosind metoda botanică, el definește: „diabetul englez” (în care mirosul, culoarea și gustul urinei sunt
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
se referă este azi cu totul alta, la fel și criteriile de diagnostic. Aparent uitat, el avea să fie reluat, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, de François Boissier de Sauvage de Lacroix în a sa monumentală Nosologia methodica sistens morborum classes, genera et species, Juxtà Sydenhami mentem et Botanicorum ordinem (1763), prima încercare de clasificare științifică a bolilor, care acordă un spațiu important tulburărilor mintale (Tomi tertii, pars prima: 225-415). În volumul al VII-lea al versiunii
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
classes, genera et species, Juxtà Sydenhami mentem et Botanicorum ordinem (1763), prima încercare de clasificare științifică a bolilor, care acordă un spațiu important tulburărilor mintale (Tomi tertii, pars prima: 225-415). În volumul al VII-lea al versiunii franceze a lucrării (Nosologie méthodique ou distributions des maladies en classes, en genres et en espèces, 1772), cea de-a VIII-a clasă de boli, sub titlul generic "nebunie, delir" (lat. vesaniæ), este prezentată astfel: Bolile din această clasă, pe care latinii le numesc
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Delusion. Comprendre. Archive International pour l'Anthropologie et la Psychopathologie Phénoménologique 5:13-20. Berke JH, Pierides S, Sabbadini A, Schneider S, eds. (1998) Even Paranoids Have Enemies. New Perspectives on Paranoia and Persecution. London: Routledge. Boissier de Sauvages F (1763) Nosologia methodica sistens morborum classes, genera et species, juxta Sydenhami mentem et Botanicorum ordinem, 3 vol. Amsterdam: Frères DeTournes. Boissier de Sauvages, F (1772) Nosologie méthodique ou distributions des maladies en classes, en genres et en espèces, 10 vol. Lyon: Gouvion
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Paranoids Have Enemies. New Perspectives on Paranoia and Persecution. London: Routledge. Boissier de Sauvages F (1763) Nosologia methodica sistens morborum classes, genera et species, juxta Sydenhami mentem et Botanicorum ordinem, 3 vol. Amsterdam: Frères DeTournes. Boissier de Sauvages, F (1772) Nosologie méthodique ou distributions des maladies en classes, en genres et en espèces, 10 vol. Lyon: Gouvion. Bréton A (1969a) Manifesto of Surrealism. Manifestos of Surrealism, 1-48. Seaver R, Lane HR, trans. Ann Arbor: The University of Michigan Press. Bréton A
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
ci transformarea acestei practici într-o alta; este un folclor medical "modernizat", asortat cu laboratoarele medicinii culte și mai cu seamă cu capacități de explorare-investigare moderne. A doua ipostază este puțin aparentă, deși, posibil, include, în aria de cuprindere, o nosologie dintre cele mai interesante. Este, de fapt, o chestiune care implică limbajul medical. În 1950-1960, la Spitalul "Socola" (ca și în alte spitale de psihiatrie), era foarte frecvent un personaj de obicei femeie totdeauna de la țară, care putea fi diagnosticat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
sa, adică o boală sau un traumatism care atinge doar meridianele este mai puțin gravă decât o situație în care sângele, organele vitale sau țesuturile profunde sunt lezate. Clasificarea patologiilor În medicina tradițională chineză, clasificarea bolilor este diferită decât în nosologia alopată. Studiul patologiei umane, în medicina chineză, se referă la cinci sectoare: • patologiile meridianelor; • patologiile organelor; • patologiile substanțelor; • patologiile psihismului; • patologiile țesuturilor anexate sectoarelor precedente (studiul lor permite evaluarea întinderii și gravitatea atingerii). Întâlnim trei tipuri de patologii: • patologiile dinamicii
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
tabloului halucinator și delirant asupra dezorganizării psihice) și prognostice (o mai bună conservare și adaptare a pacienților). Cu toate că unii autori (printre care Mayer-Gross, 1969 și Strömgren, 1982) le includ în cadrul schizofreniei cu factori atipici (datorită vârstei tardive de debut), tradiția nosologiei clasice pare însă să conveargă astăzi cu realitatea clinică, pentru că parafreniile (cu cele trei forme ale lor), deși destul de rare, pot fi diferențiate simptomatologic și evolutiv chiar și de formele parafrenizate ale schizofreniei tardive. Cu toate acestea doar o clasificare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
studenții pentru o pregătire profesională cât mai temeinică. A fost multiplicat În atelierele didactice ale Institutului, primul volum de 252 pagini cuprinzând anatomia patologică generală și o parte din organografie, În 1967, iar al doilea, cuprinzând restul organografiei patologice și nosologia sau etiomorfopatologia de mai târziu (282 pagini), În 1968. Îl văd În fața mea pe conf. Avram Haneș, cel mai documentat cadru didactic ieșean din acea perioadă, analizându-mi manuscrisul la masa de lucru din Str. Rozelor, boală cu boală, și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
evacuare a unor eventuale abcese. Dacă TFS sunt secundare prezenței prelungite a unor catetere este necesară extragerea acestora. Ultimele două forme de TFS, mai ales infecția nosocomială „de cateter” necesită asocierea de antibioterapie susținută pe cale generală. D. TROMBOZA VENOASĂ PROFUNDĂ NOSOLOGIE DEFINIȚIE. EPIDEMIOLOGIE. ANATOMIE PATOLOGICĂ Patologia venoasă reprezintă un capitol important al patologiei cardiovasculare, atât prin incidența ridicată a afectării venoase dar mai ales prin problemele de terapie, complicații și profilaxie. Sistemul venos poate fi afectat: de inflamații localizate la nivelul
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
de natura personalității: crizele de mânie bruscă, necontrolată și de nestăpânit; reacțiile de gelozie anormală; reacțiile depresive grave; neîncrederea, îndoiala, care duc la dezvoltări de tip paranoic. 5. Aspectele patice ale vieții Aceste aspecte, deși frecvente, nu sunt clasificate de nosologia psihiatrică. Întrucât tulbură, însă, adaptarea și starea de echilibru sufletesc și au implicații directe și dintre cele mai variate asupra sănătății mintale, ele intră în mod obligatoriu în zona preocupărilor psihoigienei. În privința aspectelor patice ale vieții există opinii diferite. K.
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de acțiune de igienă mintală, așa cum vom arăta în cele ce urmează. Capitolul 26 Psihoigiena conduitelor antisociale 1. Conduitele deviante Sfera igienei mintale nu se limitează la formele stricte ale bolii psihice, așa cum sunt ele definite, descrise și clasificate de nosologia psihiatrică. Ea își extinde interesul asupra tuturor formelor de manifestare a anormalului, atât în ceea ce privește persoana, sfera individualului, cât și în ceea ce potrivește comunitatea umană, sfera socialului. Nu trebuie făcută însă, în cazul acesta, o „egalizare” a cadrelor nosologiei psihiatrice cu
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
clasificate de nosologia psihiatrică. Ea își extinde interesul asupra tuturor formelor de manifestare a anormalului, atât în ceea ce privește persoana, sfera individualului, cât și în ceea ce potrivește comunitatea umană, sfera socialului. Nu trebuie făcută însă, în cazul acesta, o „egalizare” a cadrelor nosologiei psihiatrice cu formele de manifestare de tip aberant, deviant sau sociopatic, a conduitelor sau acțiunilor psihosociale ale indivizilor. Ele au o cu totul altă semnificație, un alt determinism, alte caracteristici și în plus un alt mod, diferit de cel clinico-medical
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pare a fi deosebit de importantă, întrucât explică următoarele probleme: cazurile-limită; variațiile patologice ale normalului; stările intermediare dintre normal și patologic; reversibilitatea stărilor reactive și a nevrozelor. În sensul celor de mai sus, K. Schneider face o interesantă interpretare sintetică a nosologiei psihiatrice, descriind o grupă a varietăților anormale ale ființei psihice și o grupă a consecințelor bolilor și malformațiilor: a) varietăți anormale ale ființei psihice: aptitudini intelectuale anormale; personalități anormale; reacții anormale la evenimentele trăite; b) consecințele bolilor și ale malformațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]