383 matches
-
wunderbaren Nachtgefunkel, Er, der heil’ge große Gott, streut’ sie în den Alltagstrott. Und wo die Brösel fielen nieder, Ertönten viele, viele Lieder, Gezirpe von den Grillen klein, zarte, schwarze Engelein. Und bei dem Gezirpe fein Schlief die ganze Welt nun ein, selbst der heil’ge große Gott, hier bei uns im Alltagstrott . EL ȘI EA Pe iarbă de ieri cosita, Prin otava ofilita, Salța un rățoi și-o rata Către baltă-n dimineață. Ea, c-un card de bobocei, El
POEZII BILINGVE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1458892355.html [Corola-blog/BlogPost/378570_a_379899]
-
a petelor, cu o anumită afectivitate, cu intensitatea trăirii mamei, se observă acel impact sufletesc. Toate aceste calități ale Niculinei Delavrancea Dona s-au revărsat și asupra fiicei, care îi poartă numele, tot Niculina, dar care a fost cunoscută ca Nuni Dona (1916 - 2009). A studiat artele în București, plecând de la pictura de șevalet își descoperă chemarea pentru pictura monumentală cu tematică diferită, de la cea profană la cea sacră, având în vedere că a pictat și cateva biserici în țară și
CELLA, NUCULINA ŞI HENRIETA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1488424104.html [Corola-blog/BlogPost/381578_a_382907]
-
de contur ci și acela decorativ, care se transformă într-o grafie. Lucrările sale au o ritmicitate dată de modul de așternere al petelor, dar și de spontaneitatea desenului. Trei surori, trei destine, urmate de cea de-a patra urmașă Nuni Dona, nepoata scriitorului Delavrancea. Aceste trei figuri feminine au marcat prin creațiile lor istoria artei românești, fiind niște verigi în lanțul de evoluție a artei, din cele trei perspective - muzică, pictură, arhitectură. Trei moduri de abordare a artei, trei moduri
CELLA, NUCULINA ŞI HENRIETA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1488424104.html [Corola-blog/BlogPost/381578_a_382907]
-
Te-ntâmpin luminată-n Alkot. Și frați, surori ni-s toți aceia Ce sunt când n-ar putea să fie Cu Dubhe, Merak, Phecda si Megrez Noi ne-am trăit frumos copilăria. Pe Alkaid l-am luat de braț Și nun de-atunci a fost să fie Alioth ne-a binecuvantat Demult si până-n veșnicie. Luminăm de dincolo de timp Și tu, și eu, și noi, deodată Pe coada lumii fără aceștia toți Rămân un înger sau o fată. PS. Nu sunt
NU SUNT.. de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/roberta_sanders_1438510082.html [Corola-blog/BlogPost/372104_a_373433]
-
a privit, ne-a mângâiat și s-a dus,/ așa cum se duce un vis în mister,/ în nențelesuri pornite spre cer,/ și noi am plans, căci totul era plângere/ și înfrângere, Iisus./ Apoi ne-am rugat ca lanțurile reci/ să nun e mai doară/ a mia oară/ și ura cumplitelor zile-n tortură să moară/ în veci de veci./ Și celula noastră, a morții, în ziua aceea,/ a luminat ca un rug aprins,/ cu mintea de necuprins,/ ca scânteia,/ ca rugăciunea
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
miez de noapte Cum s-ascunde dup-un nor Și cum pierde fecioria-n Prima zi făcând amor. Și visa luna nebună C-o să facă nuntă mare Și va fi cu-adevărat Mireasa ruptă din soare. Și vedea deja cum nunii, Cerul naș iar marea nașă, Îi așează văl din stele Și din ceață de mătase. Și vedea valsând nuntașii Și cinstind vin din cristale, Iar pe mire cum o soarbe Și străluce ca un soare. Și-și imaginase luna Sub
NEBUNIA LUNII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1464278897.html [Corola-blog/BlogPost/378931_a_380260]
-
valot, dar valuta e un fort. Aavod kashe, adică ascuns în sefe. Acest texticul ( nu cititzi greshit) are o cheie. Nimic nu se compară cu admirația. Bach ține loc temporar lui Dumnezeu. Subarboretul mi-a adus brevetul. Herzogenhorn și Feldberg, nun, Carne tocată printr-un tun. Subarboretul mi-a clădit brevetul, Copacul nu suprtă pădurea. Dudul dudui, castanul se castră, Frasinul fu prezident la țară de du” ment . Sâmbovina, bat-o crina, ulmul, culmul și drezina, Carpen, cimișir, cireș, faci amorul
ANI ROMANI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1467183768.html [Corola-blog/BlogPost/379883_a_381212]
-
să potolească, să facă inofensiv pe cineva; a-i veni cuiva de hac, a învăța pe cineva minte. A-și găsi nașul - A da de o persoană care știe să pună la punct pe cineva, să strunească pe cineva. 2) Nun (ă), (Din nun și suf. -aș) El dezvoltă sensul nou „Șeful unui clan mafiot” după substantivul italian „Il Padrino”, numele unui film al cărui personaj principal este o persoană de tip mafiot. „Nașii asiatici controlează traficul pe Marea Neagră [...]. La sfârșitul
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1459081733.html [Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917]
-
facă inofensiv pe cineva; a-i veni cuiva de hac, a învăța pe cineva minte. A-și găsi nașul - A da de o persoană care știe să pună la punct pe cineva, să strunească pe cineva. 2) Nun (ă), (Din nun și suf. -aș) El dezvoltă sensul nou „Șeful unui clan mafiot” după substantivul italian „Il Padrino”, numele unui film al cărui personaj principal este o persoană de tip mafiot. „Nașii asiatici controlează traficul pe Marea Neagră [...]. La sfârșitul lunii august 1998
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1459081733.html [Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917]
-
adierii ceasornice Și zbaterea-mi osoasă sporește; Catargul se lovește-n țipete anonime, Dihănii de valuri spumoase Ce invadează seva suflării mele, Gata să mă muște, gata să mă simtă prăpădit, Gata să mă mestece, gata să mă digere... Cu Nun cel veșnic mă îmbrățișez Și cu măști mă învelesc grăbit Să nu fiu înghițit de apele ticăloase - Omăt scutier ce se așterne peste țarină În pragul înghețului macabru. Neuronul argilos nu-mi mai poate șopti curat... Zac într-un calvar
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
und bittet allen denen, die dr Geschichte und der kulturellen Entwicklung Rumäniens ihr Interesse zuwenden, eine seltene Forschungsmöglichkeit. Die Erhaltung und der weitere Ausbau der Bibliothek sind eine vordringliche Aufgabe, umsomehrals die Bibliothek auch späteer in Deutschland verbleiben soll. Wenn nun das Rumänische Forschungsinstitut zu einer Spendensammlung für die Errichtung eines eigenen Rumänischen Kulturhauses aufruft, so verdient dieser Aufrf die volle Unterstützung aller an der rumänischen Kultur intteresierten Kreise. (1976?) Prof. Dr. Wilhelm Giese (Univeristät Hamburg) *** Admirabile și entuziaste cuvinte de
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Pentru_salvarea_institutului_si_bibliotecii_romane_din_freiburg.html [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
Dumitru Sinu, în retrospectiva făcută asupra vieții satului natal își amintea cum la nunți, de exemplu, femeile descântau și de cele mai multe ori ținta cimiliturilor lor era nănașul ori soacra: Faceți-mi o țâr’ de drum, / Să mă duc la domnu’ nun, / Să-i sucesc mustățile, / Să-i placă nevestele, / Să-i sucesc mustața bine, / Să mă placă și pe mine, sau alt descântec, de data aceasta pentru soacra mare: Bucură-te soacră mare / Că-ți aduci scărpinătoare / Și unde te-o
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
iar mireasa o zână: „Astfel vine mlădioasă, trupul ei frumos îl poartă Flori albastre are-n păru-i și o stea în frunte poartă.” Reunirea perechii de îndrăgostiți, se face la fel ca „nunta” ciobanului din ”Miorița” sub semnul macrocosmosului- nunul mare, mândrul soare, și pe nună- mândra lună.) cu participarea lumii mici, într-o altă nuntă de dimensiuni minuscule, exprimând o unitate reitegratoare în macrocosm. Acest fapt e posibil numai pe tărâmul magico-folcloric românesc, care în real nu s-ar
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Farmecul_poeziei_eminesciene_ion_ionescu_bucovu_1389351668.html [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
-mi cazi - Hulubi, doi sâni, sub buza mea să cânte, Vreau pielea ta, nicicând să nu se zvânte, Sub gură mea doresc să simt cum arzi. Albaștri ochii, ne vor sta de veghe Și stele și luceferi ne-or fi nuni, Ne vom iubi mereu că doi nebuni Te-oi ține din iubire, o viață-ntreagă-n zeghe. Ne vom iubi în noapte cu ardoare, Pe trupul meu arcuș vreau să-mi aluneci Cu părul tău vreau clipă să-mi întuneci
POEMUL CĂRNII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Poemul_carnii.html [Corola-blog/BlogPost/364684_a_366013]
-
istorice ale țării noastre. Leagăn al floretiștilor ,,in aqua forte” -, Oltenia a dat (presei și culturii, spiritului românesc și european) caricaturiști de temut, a căror talie continentală rămâne, preste vremi, irefutabilă. Amintim doar pe Ion Anestin și pe nepotul său: Nuni Anestin (foarte valoros caricaturist, dar și portretist de excepție), pe faimosul Nicolae Petrescu-Găină (punct aparte în cadrul Armistițiului dintre Germania și România, din 1916, când nemții nu au vrut să semneze decât cu condiția ca acesta să le fie predat, pentru
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
retragerea lor, britanicii au lăsat Degetul,- Etzba Hagalil arabilor, implicit cazarma în formă de T, construită de ei în anul l938. Rostul ei era controlul drumurilor spre nord, Șumra, Iaara, Sasa și Avivim. Vecinătățile fortăreței purtau numele Înțeleptului Yehoșua Ben Nun; acolo i-au rămas și osemintele. La întretăierea de drumuri, teritoriu neînsemnat ca suprafață, reprezenta un nod, o cheie de unde aveai sub priviri întreaga vale a Hulei până în podișul Golan, așezarea Naflati la sud, Namara la nord. Din același punct
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1458733636.html [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
ales la Conferința Județeană PCR - Cluj, pe vremea lui Maxim Berghianu, pentru demiterea puterii lui Ceaușescu sau chiar debarcarea acestuia. Și, firește, nu s-a mai auzit nimic de aceea intenție. În rândul acestor avataruri politice sunt și elemente verosimile. Nun e simțim în măsură și nici obligați să le apreciem noi ( ... ) Constantin Daicoviciu era în 1957 când am devenit student la Facultatea de Istorie a Universității din Cluj, profesor universitar și rector al Universității Victor Babeș din Cluj. Pentru noi
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
îndeplinim cu cinste, cu seriozitate, cu dragoste, cu râvnă sarcina care ni s-a dat. Vom veghea, ca această instituție să meargă pe calea luminată de teoria și concepția Marxist leninistă. Se spunea în trecut că „noblesse oblige”, pe noi nun e obligă nici un fel de nobilitate. Pe noi ne obligă un lucru: încrederea partidului și nețărmurita dragoste pe care o purtăm poporului nostru muncitor” . Chiar nu-l obliga nicio nobilitate. Nu era nimic nobil în ceea ce făcea și spunea C.
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
visează greierul bătrân, Cum că tinerețea sforăie nocturn, Se schimbă tufișuri, se-nverzesc la fața, Să mărit diurnă la jertfă pe viață, Arde primăvară prin chemarea-n flori, Dar mai am înfrânte țipete-n culori, Despre primăvară, Marte e prim nun, Inca nu-i sezonul, ursu-i taciturn, Să respira stoluri apăsând răcoarea, Zgribulite nopți bântuie visarea, Picturi pastelate, dansante iubiri, Vor sosi chemării din vechi amintiri, Se pornesc dorințe în vis de cocori, Primăvara sorții prevestește-n zări. Referință Bibliografica: A
A VENIT IAR MARTE de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1457076579.html [Corola-blog/BlogPost/377719_a_379048]
-
apărută în 1801, ediția a II-a, Brașov, 1809. Astfel a fost tradusă, în românește, piesa Hamlet, din traducere germană.În versiunea lui Barac această tragedie poartă titlul de Amlet, Prințul de la Dania, Tragedie în cinci perdele, după Shakespeare.Traducătorul nun e-a dat propriu- zis o traducere, ci o prelucrare după o tălmăcire din germană. Mai târziu, în Țara Românească, Ion Eliade Rădulescu îndeamnă tineretul să cunoască operele literaturii universale. În 1846, în Curierul românesc, heliade publică articolul Început de
SHAKESPEARE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR ROMÂNI-PRIMA PARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Shakespeare_in_viziunea_scriitorilor_romani_prima_parte.html [Corola-blog/BlogPost/348188_a_349517]
-
a uneia dintre cele mai mari tragedii din istoria umanității, fiind onorat de participarea unor importante personalități, printre care s-au aflat ambasadorul Israelului în România, reprezentanți ai Ambasadelor Rusiei și SUA. În rândul invitaților s-au aflat Tova Bin Nun, director al Complexului Educațional „Lauder-Reut”și Iancu Zuckerman, supraviețuitor al pogromului de la Iași. Conceptul „Serilor Eliad” a fost semnat de regizoarea Alice Barb, coordonatorul programului fiind Bela Krizbai.
Memoria Holocaustului, la Centrul Cultural „Casa Artelor” () [Corola-website/Journalistic/296301_a_297630]
-
nășteau eroii chinezi sau oul care se desparte în două emisfere creând cerul și pământul la hinduși, simbolismul general al oului îl leagă de geneză lumii, scrie historia. Oul conține în esență să toată diversitatea ființelor. În mitologia egipteană, din Nun, personificarea oceanului primordial, va răsări o movila pe care se va deschide un ou. Din ou va ieși un zeu care va avea sarcina de a organiza haosul și va produce la rândul sau ouă din care se va modela
Oul, simbolul universal. Un element legat de geneza omenirii și a eroilor - FOTO () [Corola-website/Journalistic/102156_a_103448]
-
nu-l vreu Mi-a căzut la inimă greu! ( Toți râd. MIRCEA CEL BĂTRÂN Alună! Când te întorci te vei cununa Aici, în monăstirea care se va înălța! RADU ALUNĂ Domnul nostru bun, Ei și Dragomira dorim să ne fiți nun! MIRCEA CEL BĂTRÂN Primesc cu dragă inimă, copii mei! Și vă doresc, de pe acum, ca anii grei Să nu-i cunoașteți niciodată! LOGOFĂTUL NEACȘU Dar, ce se aude dinspre ceată!? POVESTITORUL Surprinși, membrii suitei Domnitorului se uită înspre tabără de unde
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Diferă doar percepția ta omule, pierdut în altă galaxie.... I REMAINED THE SAME... Have you ever wondered how really am i? What does my soul tell you mân? I did not change I am the same Cradled by the good nun Through a psalm ... The word dressed me, my belief was true, my love was home, my goodness, my gift, for you. My world it’s your world too. Only your perception differs mân, lost în another galaxy ---------------------------------------- * Din volumul: „Bob
POESIS de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496106046.html [Corola-blog/BlogPost/366365_a_367694]
-
dem kindlichen Gottesglauben, wie es Pfarrer Schmid în der Beschreibung des Wolfsberger Kirchenlebens im Heimatbuch beschrieben hat. Ein anderer Grund ist das 1997 errichtete Kreuz am Kasarnhügel mit dem wunderbaren Ausblick auf die Natur auf Wald, Hügel und Dörfer das nun die Endstation des Kreuzweges ist. Ein Kreuz, das von vielen Besuchern immer wieder gerne schon bewandert wurde. Aus der Bewunderung der wilden und schönen Wolfsberger Landschaft. Dieser Kreuzweg soll auch ein Sinnbild für das Zusammenleben von katholischen und orthodoxen Christen
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg by http://uzp.org.ro/drumul-crucii-drumul-vietii-kreuzzweg-lebensweg/ [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]