144 matches
-
de chiolhanuri: „Chipul primarului rînjește/ din cotloanele gloriei provinciale,/ de pe zidurile bibliotecilor obscure,/ locale.// Faima redactorului șef se lăbărțează,/ cuprinde în pîlnia ei numele/ poetului urbei.// Mărunt și slinos,/ el proslăvește în versuri policrome,/ numele, faptele/ vivandierei locale,// mîine vor nunti cu toții,/ vor smulge cu măselele de 24 de carate/ carnea fragedă de pe mielul pascal./ Vor chiui, vor tropăi,// vor închina pahare de zăibărel/ roșu în oglinzi de cristal./ Vor așeza răcnind m-a făcut mama/ oltean dantele de argint, spumoase
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
BEST! Susține voluntariatul! Implică-te! Vino și află mai multe joi, 15 octombrie, ora 20:00 în sala CH1 din Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului. Până atunci urmărește-ne pe www.bestis.ro ! Vezi cele mai tari Restaurante Nunti in Iasi, click pentru detalii
BEST promoveaza voluntariatul in randul iesenilor [Corola-blog/BlogPost/94371_a_95663]
-
rămase acasă. ac CIREȘII În cireșii târzii de afară Inflorit-au gânduri de plumb Pe smicelele de-odinioara Ce-ntarcau iubirile strâmb. În cireșii cu poale curtate Albine astrale culeg înțelesuri Cu trompele-n stele-mbaiate Adapă polenul teluric din șesuri. Nuntiți pe vecie cu astrele Își scutur-adesea o glumă Din zaua-nfipta-n braniște Să crească umbră de huma. Și dacă vară mustăcește Sub salul copt de ghidușii Plămada de iubiri le amintește Să-și ningă chitele de gingașii. .LECȚIE PENTRU SUFLET Suflet
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
să nu aibă adresă, să ajungă undeva nu știu unde, dar într-un loc în care literele, eliberate de cuvinte, să se îmbine din nou, după amorul și plăcerea lor. Le văd, bîzîind în lumină, ca pe-un uriaș roi de albine, nuntind în jurul mătcii-regine! Și-atunci, oh, atunci vă voi mai scrie una ca ciclul dimineților arabe să fie încheiat frumos și grav. Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 7.IX.1980 P.S. Să nu uităm să mulțumim „Poștei române”!
Dea domnul să mă țină trupul și creionul pînă la scrisoarea o mie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13109_a_14434]
-
lăutarului. Un plînset gemut din cine-știe-ce voluptate scrîșnită; epuizată. Ceva care-l spinteca încet, vibrînd în carnea lui și topindu-se. Ca și cum palme aprige, odată săvîrșindu-și lovirea - pe trupul lui se dizolvau în mîngîieri. Ca și cum fluturi enormi s-ar fi nuntit pe spatele lui, tăvălindu-l zăcut și moale, torturîndu-l cînd și cînd cu biciul tăios al muchiei de aripă. Năruindu-l cu ecoul tremurător al zbaterii lor... "Plouă cu vin..." Își spuse; și hoitul i se încruntă împietrit și proaspăt
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
juru-mi, tropotind din copite. frămîntîndu-mă harnic precum un brutar, în pîine de vatra mă preschimbasem, cu aluatul străpungînd văzduhurile de arțar. Coapsele mele și le-ncinsese la creștet, încoronate cu flori de lămîița, phalusul i se rotea că un șarpe nuntind în vizuina mea de zeița, cu miere pe buze l-am atins atunci în văgăuna buricului, bolborosindu-i vorbe fierbinți de femeie-mblînzită, dar cînd să-l mingii adînc și să-l frîng în brațe, dulful Korin ieși din pielea-i
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
cruciate: bordeluri de șoapte... spade și deliruri sfinte șopârlesc de zor raiul palmei templiere: sacru abator... cinici - diavolii-mi descântă între lacuri oarbe vine Prințul însuși - àpoi - stihu-n hău mi-l soarbe parastas de foi de varză prăznuiesc sobòlii crivățul nuntește-n barba-mi coaște de orgolii câini scheletici nu mai latră umbre din unghere gloabe de heruvi în lepre gâlgâie-nviere... omu-i o jivină oarbă - scrisă de pecingini numai crima i se ține - agățată-n gingini... mântuire-analfabetă scurge zoaie-n
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
băsmuiește briză sării să dormim pe marginile Mării. în această țară verde...verde, Dumnezeul nostru un ne pierde. și-n țărâna ei dumnezeiasca, altoim sămânță românească. avem case mandre și bogate. omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci pe-un colț de răi unde n-avem datini, nici străbuni dar avem mari crezuri de români ! OMUL DIN CARPAȚI
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
maistrului” așezat sub titlu: Cuvântul - sărbătoarea poeților (după o idee de Al. Philippide), Geometrul de la Păltiniș barbiana, Sâmburele personal barbiana, În viața muntelui călinesciana, Picătură de primăvară bacoviană, S-a revărsat argheziana, Secerat blagiana; altele prin dedicație: Nu ne-am nuntit lui Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo, Zaruri lui V. G. Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
băsmuiește briză sării să dormim pe marginile Mării. în această țară verde...verde, Dumnezeul nostru un ne pierde. și-n țărâna ei dumnezeiasca, altoim sămânță românească. avem case mandre și bogate. omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci pe-un colț de răi unde n-avem datini, nici străbuni dar avem mari crezuri de români ! OMUL DIN CARPAȚI
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
maistrului” așezat sub titlu: Cuvântul - sărbătoarea poeților (după o idee de Al. Philippide), Geometrul de la Păltiniș barbiana, Sâmburele personal barbiana, În viața muntelui călinesciana, Picătură de primăvară bacoviană, S-a revărsat argheziana, Secerat blagiana; altele prin dedicație: Nu ne-am nuntit lui Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo, Zaruri lui V. G. Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a decorporalizării trăirilor. Sîngele sau apare subțiat, întomnat, răspunzînd cu melancolie decorului medieval local, într-un amestec de reflexe istorice și umori declinante: Cîntecul ce îl auzi prin toamnă/ E al armurilor pe care le-am purtat/ Ori semnul inimii nuntind buimaca/ Acest solstițiu blînd intru păcat.// Sîngele tot e-acum cît o oglindă/ Spre mine însumi nu mai pot privi/ Cel ce-a pierdut și cel care cîștigă/ Dau astăzi vama prinși în colivii.// Și dacă ieși tîrziu înspre colina
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
obiectele se încarcă de viață, iar eul poetului reflectă viața obiectelor, într-un circuit baroc al existenței diversificate: "Cea mai nervoasă era mașina de lux/ țipa cînd se-apropia vreun nuntaș/ îi venea stăpînul/ o făcea să tacă/ Tenebroasă, nunta nuntea înainte// Instrumentiștii instrumentau o horă de cantină/ Era un duh de rezona/ o duhoare de dărîma borna// Și nici nu m-am mai dus acasă/ nici de scris nu mi s-a dat// Eram plin de Plictis/ Eram gata/ De
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
ABANDON Autor: Ileana Vičič Stanca Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Abandon Curate mâinile amândouă, împletesc cununi de margarete, pentru fecioarele cochete. cu trup mirositor,boabe de rouă. Se vor în Insula din Creta, nuntindu-se cu Mirele ce vine, dansând ,împletind șuvițe, o zi înconjurând planeta. Curate mâinile amândouă, împletesc cununi de violete, pentru fecioarele cochete, ce nu se vor a da,boabe de rouă. Total leșin al dezmierdării, a clipei ce nu se
ABANDON de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381642_a_382971]
-
de prin cetini, arsă, palmele-i de humă cară-n brațe mirii umbrele-i de aur strâng pământu-n coasă ceruind sub frunze moartea-n cartea firii. Munți-și pun năframa coaptelor fecioare ascunzând năvodul gerului prin spini flori de colț nuntesc peste-a toamnei zare adunând în scorburi colbul din ruini. Blând, izvorul șterge umbra vechi-i coase rătăcind prin suflet ca un cântec lin umbrele tăcerii șterg priviri duioase adâncind natura într-un somn divin. Cerul strânge-n bucium doina
CÂNTEC DE TOAMNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380094_a_381423]
-
din 17 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Câte s-or scrie încă, sub clopote de toamnă? când, blând, seceri de rouă vor strânge-n piept, păduri, când, aripi îți vor ninge țărâna peste rană, ce zi va crește-n verde nuntind povești cu muri? Ce ropot de aghiazmă va boteza pământul? mușcând din firul ierbii cărări de mim grăbit, sau care-mbrățișare va strânge-n lesă vântul? sub gene lungi de freamăt prin ochi de zori ciuntit. Cum va mai plânge
ÎNCĂ, NU ȘTIU! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380151_a_381480]
-
lume, îl ascunde,/ grijulie și cu teamă,/ nu se știe, cum și unde.// De acea "Zburătorul"/ n-are nume, pentru noi./ îi simțim suflarea vie,/ doar, când suntem amândoi.// Și de nunta lor, de taină,/ Se pătrunde/ntreaga fire,/ căci nuntesc copacii-n floare,/ pietre, oameni și albine!" Parcă amintește de Călin file de poveste, restrâns la mici dimensiuni? Stimată doamnă, tristețea dvs. de-a nu mai avea un exemplar din carte, ca să mi-l dăruiți, și soluția detot nepoliticoasă a
Actualitatea by Teodor Roșu () [Corola-journal/Journalistic/7984_a_9309]
-
și cămașa. Se zări, îmbujorată, în oglinda din perete, de deasupra patului. Tudor se repezi spre ușă. Să-nchidem ușa, se neliniști el. Las-o așa! șopti ea. Cerbul a plecat după ciuta lui. Tudora e-n poiană. Toată pădurea nuntește. Bine-ai venit, Tudore! Sfârșit Sinaia-București-Valea Vinului-Bârnova: 1975-1976-2005. CUPRINS CAPITOLUL 1 5 CAPITOLUL 2 14 CAPITOLUL 3 20 CAPITOLUL 4 32 CAPITOLUL 5 38 CAPITOLUL 6 63 CAPITOLUL 7 67 CAPITOLUL 8 77 CAPITOLUL 9 87 CAPITOLUL 10 91 CAPITOLUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nonsensului existențial. Râsului tăcut îi corespunde vocea mută: ... de fapt, ne plac mai mult vocile mute, acelea care seamănă cu tăcerea. (Cel mai tare) Așa lupt contra țipătului, ca un asasin împotriva inimii care bate, vie, sub el... (Meridian) Buzele nuntesc, șoptesc. Zadarnice nunți, șoapte destinate pierzării, fiindcă nu aud nimic. Eu am auzit ca o copleșire, ca o nimicire, ca o prăvălire din munți cărunți, peste creștet, peste umeri încovoindu-i, doar aplauzele. (Aplauze) Un teatru mut, simptom al teatrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
singura, așa ca și-a cumpărat trei. "Pur și simplu m-am îndrăgostit de ele și nu le-am putut lăsa în magazin, așa ca le-am cumpărat pe toate. Cel mai probabil le voi îmbrăca pe fiecare în ziua nuntii", a mai declarat Oana Ioniță În schimb, Florin este ceva mai hotărât. El și-a ales costumul cu mult timp în urmă. Nu s-a arătat, însă, deranjat de ideea Oanei: "Nu contează câte rochii are, important este sa fie
Oana Ioniță, nuntă spectaculoasă: va schimba 3 rochii la într-o seară, la fel ca fiica ei by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72123_a_73448]
-
el aminte cum a fost urmărit de o haită de lupi când făcea armata la Grăniceri și-avea una prin părțile Osoiului... I-a auzit cum dupăie prin zăpadă, a crezut că sunt doar niște câini la nuntă, că iarna nuntesc și ei, apoi, când le-a auzit mârâiturile, n-a mai stat pe gânduri, și-a făcut vânt, a sărit peste poartă, a fugit repede în casă, a îngrămădit masa și scaunele în ușă. I-a auzit toată noaptea săpând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cea mai nefericită dintre toate femeile, căci pe copilașul meu l-am înecat în valurile mării, iar pe bărbatul meu l-am găsit mort înainte de vreme. Iar Pilat a mai adăugat durerii și altă durere, din păcate, căci m-a nuntit, deși eram copleșită de tristețe, și m-a unit cu tine, deși eu m-am împotrivit”. și după ce i-a povestit lui Iuda despre copilaș și Iuda i-a povestit, la rândul său, cele ce i se întâmplaseră lui, s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de tinerețe care a știut mai mult decît putea. Tinerețea unui poet, Emil Botta, și pierdutele rosturi ale sincerei discreții. De care dă seamă, mai mult decît de neputința de-a trăi cu gîndul că vei fi trădat, povestea ciobanului nuntit cu cerul. Pe-o gură de raiu, volumul cu ilustrații de G. Zlotescu, scos de Naționala Gh. Mecu în 1943, e reorchestrarea, pentru altă mamă, a cîntecului de moarte nenumită. A presimțirilor, a îndoielilor și, peste toate, a temerii de
Urcarea la cer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7584_a_8909]
-
înfășurat trupul/ în bucăți de carne culese din tomberon,/ și m-am dus la vărsătoarea orașului,/ dar nici câinii, nici corbii/ nu s-au atins de ea, nu fiindcă era putredă, ci pentru că, răscolind prin gunoaie, își potoleau foamea.../ Câinii nuntesc când vin în mijlocul lor»” (p. 23). Se limpezesc apele. Gunoaiele redevin organice. Dar rămân inofensive. Carnea cărora corbii și câinii nu-i dau atenție pare, la rândul ei, un efect special. E, pentru simțurile lor, o carne de moloz, o
Sistematica poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5180_a_6505]
-
totul în cale, dar se oprea fulgerat la poalele codrului de nepătruns, îndreptățind cele mai rele presimțiri. Repede hoarda își lua tălpășița, localnicii ieșeau din umbrare, care cântând din frunză, care din fluier, teferi, doinind și horind, după ce mai și nuntiseră, mai nășiseră și asistaseră la nașteri și botezuri. Mândre Rodici părăseau codrul cu prunci în brațe (termen vetust: cu bebeluși!), care vedeau pentru întâia oară șesul, colbul, gârla. În pădure susurau izvoare cu cea mai cristalină apă de băut, sclipeau
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]