2,047 matches
-
așa, altul mai altfel, celălalt diferit de toți și toți împreună. Salonul Internațional de Toamnă, culisat de la Paris la Tel Aviv (20-23 noembrie) și împlementat cu valori evreiești de o deosebită importanță, evreiești și de oriunde, și de ori ce obârșie, s-a constituit și la Tel Aviv, ca o minunată fereastră a cutezanței și frumuseții Omului! Nu întâmplător, pe primele simeze se află expuse „Turnul Babel”, alături de originalele și exceletele „Ferestre” ale lui Baruh Elron. In ochii mei, el poate
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1420088080.html [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
Semnul era stocat într-o ,,bibliotecă” a memoriei și de acolo preluat, recunoscut, acceptat de întreaga comunitate. S-a stabilit astfel, o legatură între macro - și micro - cosmos, legatură exprimată cu ajutorul elementelor figurative preluate din natura înconjurătoare. Satul românesc reprezintă obârșia culturii. Este punctul din care iradiază elemente și în arta cultă. Prin intermediul credințelor de factură tradițională a evoluat imaginarul colectiv, oamenii au fost în stare să realizeze altfel de sisteme, unde simbolurile au semnificații vaste. Lumea imaginarului înfăptuită de către țăranul
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_decorative_din_arta_populara_in_pictura_lui_ion_tuculescu.html [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
în spectacolul Jertfa, după piesa lui Gh. Timofte. Venită în teatru, este ascultată de Boris Harcenco, Ion Muzică, iar deja făcându-și apariția în colectiv, este apreciată drept o domnișoară de origine evreaiscă, deși Lidia Noroc- Pînzaru nu avea asemenea obârșie. Doar mahalaua, în care copilărise, îi lăsase, probabil, amprentele copilăriei și trăirilor sufletești printre copiii din familiile evreiești, pentru că acel cartier era al evreilor bălțeni, pe vremuri, așa mi-a mărturisit într-un interviu actrița. Revenind la activitatea teatrală, imediat
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
Transilvania),”Kyr kalos de Cucuraza “(Muntenia ) și “Născocor de Cârlibaba “( Moldova). Primul, țigan de origine dar ajuns nemeș, călare pe calul său Ducipal și însoțit de “frătuțul “Crăciun, trece prin felurite peripeții, căutându-și iubita, pe Anghelina. Al doilea, de obârșie grecească, datorită falsificării unor hârțoage, ajunge nobil și în tovărășia lui Trandafir Referință Bibliografică: Ioan Budai-Deleanu promotor al promovării limbii literare române / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 408, Anul II, 12 februarie 2012. Drepturi de Autor
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
nu-l avea la conducere pe neasemuitul Emil Boroghină și s-a abținut! Doina DRĂGUȚ: Să ne oprim puțin asupra cărților cu tentă filosofică din antichitate, când China a parcurs independent drumul filosofic urmat de Grecia, în căutarea răspunsului privind obârșia omului și destinul său. Mă refer, în primul rând, la celebrul Yi Jing, cu latura divinatorie. Constantin LUPEANU: În secolele V-III î.Hr. au ființat în China cam toate sistemele filosofice ale lumii. Nu știu dacă avem timp și spațiu
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
a înlocuit cu „drept". „Neprihănit" înseamnă nevinovat, curat. Cum am putea fi oare socotiți nevinovați, când suntem atât de îndărătnici uneori, plini de sine și cu cea mai grosolană rebeliune dorim să fim independeți de Dumnezeul din care ne tragem obârșia, de la care am primit viața de pe pământ?! Putem! Prin pocăință și credința în jertfa Domnului nostru Isus Hristos, Fiul Lui Dumnezeu care s-a arătat omenirii acum două mii de ani și care ne-a lăsat ca moștenire viața veșnică tuturor celor
DESPRE DREPTATE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_despre_drepta_marina_glodici_1391391424.html [Corola-blog/BlogPost/352792_a_354121]
-
șnur negru, nu strâns, mai lejer, să se vadă pieptul arămiu și mușchiulos, pe care crescuseră fire de păr, atât de prețuite de către viitoarele neveste. Unii purtau în picioare opinci, alții cizme până aproape de genunchi, model ardelenesc, de unde ne e obârșia. Nicu venise aproape în zorii zilei de luni de la han, unde avea o misiune destul de grea. Să le cânte băieților și fetelor din clarinetul său, din fluier sau caval, sârbe, brâuri ca pe la noi, după care ei să încingă jocul
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
ținându-mă strâns în brațe, uitând cât de puțin înțelegeam eu în limba rusă. Muzica versurilor și căldura vocii mi-au rămas în suflet. Emilia Țuțuianu: Ai amintit despre mama ta... te rog să ne povestești despre locul tău de obârșie și copilăria ta la malul Dunării, dintr-o țară care odinioară se chema România Mare...Cum a fost copilăria ta ? Boris David: În sufletul meu, Țara mea a rămas tot România Mare, iar orașul natal, Ismail, vechiul sat dunărean Smil
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
care se adresează milioanelor de români sortiți să trăiască în alte locuri decât cele unde au văzut lumina zilei și s-au bucurat de dragostea părinților, de copilăria fericită, de primii fiori de dragoste. Este zâmbetul care se întoarce la obârșii, sau, la acel unic acasă prim, fiindcă lor, mai ales diasporiștilor, li s-a menit de ursitoare să aibă și un acasă doi, care, pentru Buni a fost să fie Toronto, în Canada! Dacă Făt-Frumos și-a trimis buzduganul să
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
persoane și personalități, cunoscute, celebre care au venit s-o vadă, să vorbească despre Femeia care zâmbește, autoarea a șapte volume de proză scurtă: „Crâmpeie de viață”, „Gând purtat de dor” - monografie sentimentală - „Prin sita vremii”, „Oglindiri”, „Luminișuri”, „Intoarcerea spre obârșii", „Zâmbind vieții". Și poate ar mai trebui să spun că am primit „împuternicirea” din partea unor prieteni comuni, admiratori ai doamnei Buică, aflați la mii de kilometri depărtare cu domiciliul, dar aproape sufletește de cei care își lansează aici și acum
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
Teleormanul este o provincie la fel de minunată!” (Și eu o prețuiesc și o iubesc fiindcă m-a oferit multe motive să fiu fericit: o soție, patru copii, mii de elevi, prietenii cu care mă mândresc și...). Buni a ajuns mai aproape de obârșii! Privesc în Sala de festivități a Bibliotecii Marin Preda din Alexandria, Teleorman, la cei mulți chemați și... cinste alexandrenilor foarte mulți prezenți. Din nou doamna Buică ne poartă cu sfătoșenia de bunică prin timp îndărăt, la satul de baștină, Crăciunul
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
BUICĂ Se pare că talentul este o boală aleasă, de sorginte divină, de care nu poți scăpa. „Crâmpeie de viață” în „Gând purtat de dor” m-au determinat să editez cum „Prin sita vremii”, în „Oglindiri” și „Luminișuri”, „Întoarcerea spre obârșii” a Elenei Buică - Buni, „Zâmbind vieții” din „Frumoasele vacanțe” mă îmbrățișează cu un parfum dulce din, „Liliacul înflorit la poarta înserării”, făcându-mă astfel să „Îmi plec fruntea” și să vă aduc în palme aceste cărți, adevărate bijuterii, minunatele ei
EDITURA ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1443501638.html [Corola-blog/BlogPost/343931_a_345260]
-
subintitulat Elogiul Melanholiei, din 2010 (volum ilustrat cu picturi de Aurora-Speranța Cernitu), Theodor Răpan frapează prin frenezia zborurilor lirice în zările unor tărâmuri cu ecouri legendare, dar și printr-un dezarmant parfum levantin -, în noua sa întreprindere literară poetul cu obârșii teleormănene, în comuna Balaci (născut în 1954 - Iulie 4, când nord-americanii își aniversează Ziua Națională), se dedulcește la spiritul romanțios și ludic al truverilor provensali/ trubadurilor francezi, care au inventat sonetul acum vreo 700-800 de ani. Nu ne îndoim că
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
Acasa > Orizont > Portret > ELISABETA I, REGINĂ ȘI POETĂ (CARMEN SYLVA) Autor: Carmen Marin Publicat în: Ediția nr. 46 din 15 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Tronul României a fost împodobit, la un moment dat de o prințesă de obârșie germană, Elisabeta de Wied, alături de soțul ei Carol I. Această talentată prințesă, a văzut lumina zilei la 29 decembrie 1843, la Castelul părintesc din Neuwied, lângă Rin. Tatăl său fiind prințul Herman de Wied, iar mama prințesa Maria de Wied
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU STÂNCII Prietenul meu, de o viață, Jean Paul, se știe, pentru totdeauna, mai nefericit, decat bietul Sisif - totuși, amândoi, s-au bucurat observând cum stâncă se prăvălește...spre obârșie - și cât se mai mirau, observând, mai departe, cum și răul, si fluviul, si oceanul o înghițeau că pe bietul peștișor. Referință Bibliografica: ELOGIU STÂNCII / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie 2011. Drepturi
ELOGIU STÂNCII de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_stancii.html [Corola-blog/BlogPost/356133_a_357462]
-
Constantin Brâncoveanu, precum și în secolele următoare, coloana vertebrală a boierimii oltene, cea care a dat marca de noblețe, de patriotism, valoare și atașament pentru tradițiile naționale în Oltenia și în întreg spațiu românesc. Indiferent de originea etnică sau locul de obârșie, boierii olteni din Epoca Brâncoveanu constituiau o societate unitară, cu aceleași trăsături, interese și aspirații pe care Marele Domn Constantin Brâncoveanu le-a potențat în spirit național și propenso-aristocratic. În acest spirit se derula și viața privată a boierilor olteni
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
cu seamă vara pe înserat, se simțea de departe. Îmi aduce aminte de partea mea preferată din Jardin du Luxembourg, îi spusese nu de mult, pronunțând graseiat, un emigrant ce se întorsese pentru scurtă vreme ca să-și vadă locurile de obârșie. Vara mișunau emigranții veniți să-și cheltuiască banii făcuți prin străinătăți. Asta se va întâmpla până când nu va mai rămâne pe aici niciun cunoscut, nicio rubedenie care să-i invidieze pentru banii lor, observase vânzătorul de ziare din colț, auzindu
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > EXISTĂ TIMP Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1137 din 10 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Pe buza giganticului Athanor, Ancorată-n rădăcini străine, Uitarea-nghițea experiențe, obârșii. Fiecare își îngrijea mecanic Grădinile suspendate Unde germina viitorul Minuțios structurat. În permanentă prefacere, Matricea materiei se clădea Adaptată noii realități În care omul Neglija a dărui, Nesocotea inutilitatea luptei Pentru un loc sub soare, Refuza să-nțeleagă Că celălalt
EXISTĂ TIMP de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Exista_timp_mihaela_oancea_1392050480.html [Corola-blog/BlogPost/353762_a_355091]
-
Acasa > Cultural > Vizual > LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 167 din 16 iunie 2011 Toate Articolele Autorului California, El Dorado-ul visului împlinit ! Etimologii naive și obârșii native hispano-amerindiene. Orașul Sfântului Francisc de Asssi chiar sub ...tălpi ! Nu există alt metal decât aurul. Goana după aur începe oficial în ajunul Crăciunului din 1848. Rușii din Alaska au ridicat avanposul militar de la Fort Ross pentru a vâna vidrele
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/La_capatul_lumii_california_.html [Corola-blog/BlogPost/341733_a_343062]
-
mergem prea repede și nu mai avem timp să privim cerul, care se oglindește pe umerii noștri”, afirma Victorița Duțu. În „Cerc”, poemul cu care se deschide volumul „Spații", autoarea încearcă să privească cerul, într-o încercare de revenire la obârșie, care este de fapt, întoarcerea spre Dumnezeu. Versurile oglindesc universul spiritual al autoarei prin viziuni răsturnate, tragice, ale neputinței ce se transformă în negație, într-o decădere a cunoașterii biblice, de la începuturi. Trecerea la ideea de zbor, de aripă se
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_spatii_de_victorita_dutu_atunci_cand_gandul_pur_ia_forma_de_stih.html [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
de-abia sosită din Canada; ne înțeleseserăm să se vadă pentru a se cunoaște și pentru a-mi aduce în Cipru cartea lui Buni; vrednica scriitoare și buna mea prietenă străbătuse mii de kilometri venind de la Toronto, fiindcă “Întoarcerea spre obârșii”, musai era să fie lansată ACASĂ! Deschizând zilnic diverse reviste online este imposibil să nu dai cu ochii de vreun crâmpei din încondeierile domnului Marin Voican! Eu îi remarcasem prezența periodică mai ales în două dintre publicațiile ce-mi este
“NE VEDEM LA PARIS!”- DAR PE CRIZA ASTA ... BINE-I ŞI LA BUCUREŞTI! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/_ne_vedem_la_paris_dar_pe_criza_a_georgeta_resteman_1346790059.html [Corola-blog/BlogPost/343761_a_345090]
-
ca niște pași alunecând pe trotuare doar balcoanele din evantaiul acela de lumini ne mai ațin privirile inconștient și pietrele tăiate în jumătăți de secundă ni se depun în fiecare palmă strivită de aer pașii ni s-au întors spre obârșii mediocră sclipire de imagini pierdute dați timpul înapoi să ne înțelegem cu un crâmpei de cuvinte să zugrăvim tot ce nu s-a putut zugrăvi o vară întreagă 15-05-03 Referință Bibliografică: Palmă de aer / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PALMĂ DE AER de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1469258213.html [Corola-blog/BlogPost/378097_a_379426]
-
construcții, utilizând bețe de chibrit. Toate sunt unice la nivel național, este o opțiune artistică, care se deosebește de o cale de mijloc, conservatoare, deoarece se orientează spre stilizare. Popasul meu la această “joacă” cu bețele de chibrit își are obârșia în anul 2010, ideea venind în urma dorinței de a transmite prin simboluri, unele purtătoare și de umor, de ironie, mesaje cu multe înțelesuri, la sfera socialului și a individului. La început am crezut că este ceva “naturalist”, nu mi-am
INTERVIU CU ARTISTUL-FOTOGRAF, MARIUS PETRESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_fotograf_ana_maria_gibu_1366900910.html [Corola-blog/BlogPost/345986_a_347315]
-
viciile de procedură în introducerea pe listă a numelor viitorilor marsupiali europeni (parlamentari, vream să zic, pentru cine nu iubește cangurul!)... Nu vechimea, nu experiența politică și, mai ales, europeană, nu studiile, nu competența ori probitatea profesională sau vârsta, ci... obârșia este elementul valoros de natură a te catapulta în fruntea nației (să ne ierte Măria Sa, Kogălniceanu, realizatorul în mare parte a acestei „națiuni de sine stătătoare”!), frați români sancționați pentru viciile vieții voastre. Obârșia, mișcarea trupului goluț în public pe
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_viciile_vietii_mele_marian_malciu_1329676756.html [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
ori probitatea profesională sau vârsta, ci... obârșia este elementul valoros de natură a te catapulta în fruntea nației (să ne ierte Măria Sa, Kogălniceanu, realizatorul în mare parte a acestei „națiuni de sine stătătoare”!), frați români sancționați pentru viciile vieții voastre. Obârșia, mișcarea trupului goluț în public pe podiumul de prezentare și puțină oratorie ieftină, cu greșeli gramaticale numite „licențe politice europene” sau „vicii de limbă”, sunt criteriile definitorii ale viitorului parlamentar marsupial european... Bine, asta nu înseamnă că trebuie să privim
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_viciile_vietii_mele_marian_malciu_1329676756.html [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]