340 matches
-
că mandatul de arestare a fost emis după ce acuzatul a plecat din țară?, mă întreabă Haralampy. -Dar a fost dat în urmărire generală, zic eu. -Da, și ? Habar n-ai ce puteri are un guru... -N-am. În timp ce peste văile și obcinele mioritice se plimbă un ecou aducând discret cu vocea lui Gregorian Bivolaru: -MISA ruuuuupt-de-vooooooi! MISA ruuuuuu-deeeeeee... MISA ruuuuu...
Urmărirea generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12783_a_14108]
-
un soi de enciclopedism moral sugerează un numitor comun al poemelor) se înscriu și notele deviante ale motivului erotic: fetișismul ("primul s-a îndrăgostit de o cabină telefonică/ un sticlar cu oborajii umflați tocmai o suna pe iubita/ lui din Obcini cînd și-a dat seama că el stă la cald/ pe divanul unei femei de sticlă pe care mai încap și niște trandafiri de plastic grozav îi mai plăcea/ să fie iubit așa " - ceva ce se aude uneori pe fereastra
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
Publicat în: Ediția nr. 1900 din 14 martie 2016 Toate Articolele Autorului A albină B bondar C colină D dosar E elină F fular G găină H hotar I insignă J jaguar Koreană L lăstar M mașină N notar O obcină P podar R rășină S sobar T tulpină U umbrar X xilină V vicar Y e yolă Z zidar *** Volumul manuscris "Jucării pentru copii" Referință Bibliografică: Alfabet ritmat / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1900, Anul VI
ALFABET RITMAT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384178_a_385507]
-
și în patrimoniu UNESCO, monumentalele porți de lemn, în care sunt încrustate simbolurile vieții, perspectiva satirică asupra vieții și morții, sublim sintetizată în Cimitirul vesel de la Săpânța ș.a.. Bucovina constituie o zonă turistică de mare importanță, atât în spațiul montan (Obcinele Bucovinei, Rarău, Giumalău), cât și în zona de podiș (Podișul Sucevei). Peisajul natural pitoresc, cu forme de relief spectaculoase, ape minerale și suprafețe întinse cu păduri de conifere, este completat de obiectivele antropice. Cele mai importante atracții turistice sunt: mânăstirile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
răsărită din lutul albastru al înălțimilor, o pădurice de brazi ținea tovărășie norilor, chiar pe vîrf. În continuare se prelungea o culme cu țancuri ascuțite și văi prăpăstioase. Pesemne că pe întreaga creastă existase, cu multă vreme în urmă, o obcină sau o cărare, ușor de identificat după anumite pîlcuri de brazi dispuși într-o oarecare ordine, dar furia apelor o tăiase ca pe o creastă de cocoș făcînd-o astfel impracticabilă. La poalele stîncii se afla un lac nu prea întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
răsărită din lutul albastru al înălțimilor, o pădurice de brazi ținea tovărășie norilor, chiar pe vîrf. În continuare se prelungea o culme cu țancuri ascuțite și văi prăpăstioase. Pesemne că pe întreaga creastă existase, cu multă vreme în urmă, o obcină sau o cărare, ușor de identificat după anumite pîlcuri de brazi dispuși într-o oarecare ordine, dar furia apelor o tăiase ca pe o creastă de cocoș făcînd-o astfel impracticabilă. La poalele stîncii se afla un lac nu prea întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
vestitei ctitorii ștefaniene ("Ierusalimul nea-mului românesc", definea Mihai Emi-nes-cu complexul mănăstiresc de la Put-na), stă aproape într-o rână. Prin acoperișul de draniță, prin bârnele și stâlpii pereților ploile piezișe, viscolele pătrund lesne înlăuntrul bisericuței, grăbind stricăciunile timpului. Iar la poalele obcinelor bucovinene, ploile reci, zburlite rău, viscolele, adesea, siberiene, își fac de cap cam jumătate de an. După atestări istorice (în pomelnice, pisanii și alte inscripții, în felurite izvoade) și cercetări dendrocronologice, dar și după informațiile sugerate de tradiția orală, uneori
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
Bucovina, în general, a scris despre semnificația coloanei astfel: „Stâlpul lui Vodă rămase ca semn al neașteptatei manifestări războinice făcute de un voievod moldovean într-o epocă de slăbiciune și înjosire, pe drumul lui Petru Rareș, cel puternic și mândru”. Obcinile bucovinene sunt locuri mirifice, dăruite de Dumnezeu credincioșilor săi, căci Vatra Dornei, stațiune balneară bogată în burcuturi tămăduitoare, cu un climat numai bun pentru bojocii tuberculoși sau inimă rea, și comuna turistică Vama, supranumită Mica Sinaie, datorită formelor de relief
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
înțeleg de ce. Mă aflu prea pretutindeni în pictura lui. Răscolesc în scrin, după eboșele pentru vitraliu. Cel din partea stingă. Partea inimii. Nu găsesc răspuns în crochiurile năvalnic-apăsate, ca și scrisul. Mai sînt fotografii după o expoziție la Roma. Exclusiv peisaje, obcine românești. Totdeauna m-a ținut Russ la curent cu ce face. Obcine, la un anume ceas al dimineții. Și mă cuprinde un soi de fericire nebună, prostească, inexplicabilă, cînd ating culoarea aceea cu vîrful degetelor. Imaginile tale se nasc firesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
după eboșele pentru vitraliu. Cel din partea stingă. Partea inimii. Nu găsesc răspuns în crochiurile năvalnic-apăsate, ca și scrisul. Mai sînt fotografii după o expoziție la Roma. Exclusiv peisaje, obcine românești. Totdeauna m-a ținut Russ la curent cu ce face. Obcine, la un anume ceas al dimineții. Și mă cuprinde un soi de fericire nebună, prostească, inexplicabilă, cînd ating culoarea aceea cu vîrful degetelor. Imaginile tale se nasc firesc, Russ. Tactile, olfactive, mustind de prospețime, mă trezesc eu vorbind celebrissmului prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de a fi români, stăpânirea sovietică îi va lega, ca pe vite, obligându-i să mănânce dintr-un jgheab de piatră, sau ,,ieslișoară". Așa ne spune un martor pe care ura, se vede, nu l-a distrus, seninul de deasupra obcinelor sau foșnetul fagilor, Buchlandul i-au dat puterea să se bucure, să găsească, cum vedem, diminutivul exorcizant sau litota relativizantă, fibra de creștin care surâde. Diminutivul e primul semn de artă sau de înțelepciune. S-ar fi putut întâmpla cu
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
stilistice și peste însăși convenția constitutivă a filmului -, aluziile plastice tresărind acolo duceau spre marile visări universaliste, spre Piero della Francesca și Leonardo. In actul de a se înrădăcina din nou, cu gratitudine, în legănarea de peisaj, ferice vegheată de obcinele Bucovinei, compatriotul nostru a coincis cu orbitele unei traiectorii perene. Prin Constantin Flondor, situarea noastră sub semnul contemplației artistice și-a cucerit merite fără scădere, unind murmurul candid al livezilor moldave, răcoarea lor fragedă, și empireul nedomolit al Ideii. III
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
cu un ștergar), Gorganul Găinii (nimeni nu mai știa de ce se numește așa), Măgura Dulce, Colina Zdrențărosului, Movila Galbenă, (unii îi spuneau Movila Galbenilor), Culmișul Pahonțului, Greabănul Tânguirii (aici se spune că fusese înfipt în trecut un stâlp al infamiei), Obcina Mică și Obcina Mare, sau Piscanul Prisăcarului, încât Ștefan, uneori, se gândea la câmpia acoperită de colnice ca la o geografie mitică, o geografie unde mari ritualuri din an adunau popoare cu slavă sacră, pentru un șotron cosmic. Nu-și
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
Gorganul Găinii (nimeni nu mai știa de ce se numește așa), Măgura Dulce, Colina Zdrențărosului, Movila Galbenă, (unii îi spuneau Movila Galbenilor), Culmișul Pahonțului, Greabănul Tânguirii (aici se spune că fusese înfipt în trecut un stâlp al infamiei), Obcina Mică și Obcina Mare, sau Piscanul Prisăcarului, încât Ștefan, uneori, se gândea la câmpia acoperită de colnice ca la o geografie mitică, o geografie unde mari ritualuri din an adunau popoare cu slavă sacră, pentru un șotron cosmic. Nu-și cunoștea vârsta Ștefan
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
drumul european E85, nu departe de sfintele mănăstiri Voroneț, Moldovița sau Sucevița, la numai 16 kilometri de orașul Câmpulung Moldovenesc. A căpătat acest nume, cu sute de ani în urmă, tocmai pentru că, aflată la intrarea în Carpații Orientali, străjuită de Obcina Feredeului, a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Este atestată documentar în anul 1408, când se numea deja Vama Moldovița, apărând într-un privilegiu comercial din 8 octombrie al acelui an, în care se
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Oricum, Petru Rareș rămâne și în acest caz ctitorul ei, alunecările de teren amintite putând fi provocate de cutremur. Vechea mănăstire din lemn fusese construită de pustnicii care viețuiau încă din secolul al XIV-lea prin codrii bogați ce acopereau obcinele ce străjuiau valea Moldoviței, precum și pe pârâul Ciumârna în sus. Pe lângă bisericuța din lemn ei au ridicat chilii și au reușit să închege comunitatea duhovnicească din care-și trage rădăcinile puternicul edificiu de cultură religioasă de mai târziu. Mănăstirea Moldovița
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
de sud a Podișului Moldovenesc, între Podișul Central Moldovenesc la nord, Câmpia Română la sud; partea de vest este delimitată de Valea Siretului, iar cea de est de Valea Bârladului. Limita nordică a Colinelor Tutovei este dată de Valea Rahovei. Obcina Obârșiilor din care izvorăsc Rahova, Tutova, Zeletinul și Berheciul și Valea Morii, a pârâului Morii, afluent pe stânga al Siretului. Limita sudică este dată de sudul așezărilor din podgoria Nicorești, pe o linie situată între Ionășești și confluența Berheciului cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se repetă pe spații întinse, cu altitudini între 200 și 500m. în structura solului predomină gresiile și nisipurile, în alternanță cu argilele și marnele, fapt care explică succesiunea aproape regulată de interfluvii prelungi și nu prea înalte. în acest sens, obcinile pornind din zarea Mărăștilor se dirijează spre sud până la Piscul Scaunului (la est de Petrești), unde caracterul de obcină este mai șters, din cauză că separă pâraie mai puțin importante, având aspect de coline. Din zarea Bălăii, înspre est, continuă culmile dealurilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alternanță cu argilele și marnele, fapt care explică succesiunea aproape regulată de interfluvii prelungi și nu prea înalte. în acest sens, obcinile pornind din zarea Mărăștilor se dirijează spre sud până la Piscul Scaunului (la est de Petrești), unde caracterul de obcină este mai șters, din cauză că separă pâraie mai puțin importante, având aspect de coline. Din zarea Bălăii, înspre est, continuă culmile dealurilor Oțelești, Tarnița, până la Oncești. Tot de aici pornesc dealurile Buduioasa, Dealul Frasinului, șihla (Sihla), Dealul Stânii, Valea lui Pește
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mult ori mai puțin vechi sau importante, care s-au petrecut de-a lungul timpurilor și au impresionat într-un chip oarecare sufletul popular”. Cele mai vechi toponime au fost la început apelative: deal, vale, poiană, pădure, copac, baltă, zare, obcină, jidovină, sihlă, tihărie, numite chiar așa de cei care erau puși în situația de a se orienta în spațiu. Insuficiența, pentru orientare, a acestor apelative, i-a determinat pe locuitorii unui spațiu geografic, decupat din întreg, să precizeze care deal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a mânăstirii. Cupola lui cuprinde până departe văile și satele, munții și poienile, pădurile cu vietățile din ținutul nobil și sfânt al Bucovinei. Îmi pare că bolta cerului reflectă infinitele glasuri omenești de prin sate și târguri, de prin văile obcinelor și lanurilor din câmpuri. Orice s-ar zice, un bucovinean nu e deloc un taciturn: vorbește mult și sfătos, rostind într-una cuvinte de laudă. Își laudă ce-i al lui, dar adesea și lucrul bun văzut la altul. Nimeni
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
-o! Că într-o parapanta imaginara, veți călători cu noi prin munții Baiului și Neamțului, Basarab, Retezat, Rodnei, Iezer-Papusa, Persani, Cernei, Mehedinți, Maramureșului, prin împrejurimile Cheilor Bicazului, prin Alpii francezi și elvețieni, prin Fagarasii, măi altfel, prin munții Lotrului, Ceahlău, Obcine bucovinene. Prin unii vom trece de mai multe ori, în mai multe anotimpuri. Mai ales prin „munții de lângă noi"- Apusenii- atât de dragi nouă, clujenilor, munți mai mici, dar încarcați de Frumos, de Istorie și de Nostalgie, munți în care
ANOTIMPURILE MUNTELUI LA... CLUJ-NAPOCA de MARLENE MITITEANU în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367038_a_368367]
-
Scrieri > CU ȘCOALA LA PLANTAȚIE Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Cu școala la plantație Unde sunt pădurile mai falnice decât în ținutul Bucovinei? Unde cresc fagii mai armonioși decât în Obcina Feredeului? Pădurea și pășunile sunt adevăratele bogății ale locurilor. Nicio palmă de pământ nu este pustie, fie este apă, fie pădure, fie pășune. Dar, ca să fie așa în acest ținut binecuvântat de Cel de Sus, trebuie ca și oamenii să
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
profesional) și a purces imediat la lucru. „Asta-i bucuria mea!” Suprafața pictată de Dan Cornel este o suprapunere vizuală de anotimpuri (nu o succesiune a acestora), o înșiruire cromatică de simboluri și interpretări. Având la bază relieful vălurit al Obcinilor Bucovinei, lucrarea, în care fiecare coroană de arbore este un adevărat univers survolat de păsări și fluturi, este aidoma unui covor tradițional punctat de bogăția floricolă a verii, de frunzele toamnei și de fulgii de nea ai anotimpului hibernal. Dan
PĂDUREA DIN STRADĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349573_a_350902]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > TRECUT-AM APA Autor: Ioan Adrian Trifan Publicat în: Ediția nr. 1624 din 12 iunie 2015 Toate Articolele Autorului TRECUT-AM APA... Trecut-am apa dintre plaiuri În obcina cea soră și străbună Și dealurile se perpeleau în valuri, Mânate ca de-o strună. Se tânguia surata, plânsă... Căci tare greu i-a fost Când fragedă și galeșă mireasă Ne-a fost furată-n zi de post. Și obidită
TRECUT-AM APA de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348568_a_349897]