120 matches
-
Necula din Familia orădeană din ianuarie despre Generația Cioran. Peisaj de epocă în nuanțe de smarald. Smaraldul fiind verde, titlul indică deja culoarea, am zice, preferată. Dl. Necula adoptă un ton aparent obiectiv. În anii '50, ar fi fost considerat obiectivist. Nu face aprecieri, lăsînd subtextul să vorbească. În fond, autorul e de părere că adeziunea la legionarism a multor intelectuali din anii '30-'40 se leagă de exigențele unei tinere și talentate generații care pășea pe scena culturală. Se simțea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15509_a_16834]
-
instituții întocmeau note scrise pentru fiecare revistă sau carte ce urma să apară, în care se atrăgea atenția asupra a cinci posibile categorii de „infracțiuni” ale autorilor și editorilor: „1. Denigrarea realității noastre economico-sociale; 2. Manifestări de naționalism; 3. Tendințe obiectiviste; 4. Încercări de propagare a misticismului; 5. Diverse greșeli politice.” (vezi p. IX) În funcție de acești parametri cenzorii puteau să dea verdictul „bun de tipar”, să solicite rescrierea unor fragmente sau să interzică apariția unor articole, poeme, eseuri, povestiri și chiar
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
pornind de la suportul său material însă dincolo de el, opera este imaginară, desfășurându-se în afara lumii reale, așadar într-o dimensiune de irealitate principială. Nerecunoașterea statutului ontologic al operei de artă de către cunoașterea științifică și de către estetica științifică (care prelungește finalitatea obiectivistă a acesteia) este cea care determină o atare "estetică" să confunde opera cu suportul său, să-și închipuie că autenticitatea celei dintâi o acoperă în mod riguros pe aceea a celei de-a doua și că, dacă suportul a fost
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sine în calitate de fiind, dacă este adevărat că la această cunoaștere prealabilă și presupusă se raportează fiecare dintre determinările ideale din care este făcută știința? Oare nu această cunoaștere prealabilă, chipurile vagă și indeterminată (ea nu este astfel decât în ceea ce privește proiectul obiectivist al științei), este mai curând cea pe care se cuvine s-o aprofundăm, și aceasta într-o analiză filozofică? A înțelege un singur act erotic, independent de faptul de a ști când, cum, de câte ori, în ce condiții s-a produs
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
a acestuia. Contingența de care vorbim este în ultimă instanță cea a mănunchiului parametrilor prin care se încearcă a se conferi datelor fenomenului uman o expresie cât mai obiectivă și mai științifică posibil, o expresie matematică. Construcția și deconstrucția iluziei obiectiviste a proiectului galilean aplicat omului ne permite să surprindem în geneza lor interioară ce sunt "științele umane"; ele sunt construcția și deconstrucția acestor științe. Deconstrucția ne face să vedem construcția însă pentru a-i contesta legitimitatea, și aceasta la fiecare
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și pe cel al politicii: în spatele respingerii "subiectivului", în căutarea și revendicarea unei obiectivități absolute se ascunde o aceeași suferință, o aceeași nemulțumire tainică a individului, din care purced și una și cealaltă, la care fac trimitere amândouă. Contradicția proiectului obiectivist, în măsura în care el purcede din subiectivitatea pe care vrea s-o elimine, își află expresia cea mai complexă în cea de-a doua mare ideologie care domină secolul XX, freudismul. Ceea ce îl caracterizează pe acesta de fapt este, pe de o
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
forțe scufundate în ele însele și prada patosului propriu al fiecăreia dintre ele. Prin aceasta psihanaliza se disociază de științele umane și se opune reducției galileene, mai cu seamă reducției sale lingvistice, în măsura în care, în chiar inima nimicirii umanității de către cunoașterea obiectivistă și de către pretențiile sale exorbitante, ea afirmă și menține, chiar dacă fără s-o știe, dreptul ineluctabil al vieții. Mai grave totuși decât eliminarea vieții de către demersul galilean și de către multiplele științe în care acesta proliferează și se dispersează se dovedesc
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
vieții de către demersul galilean și de către multiplele științe în care acesta proliferează și se dispersează se dovedesc a fi consecințele acestuia pe planul vieții înseși și pentru aceasta. Prin faptul că este îndepărtată, atât cât se poate, din tematica cunoașterii obiectiviste precum și din ansamblul procedurilor și comportamentelor tehnice pe care le generează aceasta, viața nu încetează să subziste acolo unde se află și nu contenește să se înfăptuiască. Însă, deoarece aceste moduri de înfăptuire nu mai sunt integrate în proiectul general
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
capătul unei alunecări frauduloase de care nici măcar nu ne mai dăm seama, de un substituit oarecare care pretinde a fi echivalentul său dar a cărui alegere depinde de fapt de aptitudinea sa de a se subordona unor metode de tip obiectivist, și mai cu seamă matematic. Dacă este vorba de pildă de literatură, considerația lingvistică ascunde sau corupe analiza literară, textul, sau mai curând limbajul perceput în obiectivitatea sa reziduală substituindu-se creației imaginarului în care se produc semnificațiile estetice care
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
care își urmează fiecare calea sa fără să aibă habar de cealaltă. Or rațiunea unei astfel de situații este limpede pentru noi, fiind consecința strictă a absurdității proiectului galilean aplicat cunoașterii omului: expulzarea vieții transcendentale în afara domeniului cunoștinței de către psihologia obiectivistă a comportamentului antrenează refularea sa în "inconștient", sub a cărui titulatură este recuperată de psihanaliză. Psihanaliza este substitutul inconștient al filozofiei, a cărei nobilă sarcină a preia: delimitarea humanitas-ului omului. Preluare imposibilă în lipsa unei metode transcendentale și mai cu seamă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
metode transcendentale și mai cu seamă eidetice, în lipsa unei delimitări conștiente față de obiectivismul galilean la care, în mod contradictoriu, psihanaliza revine fără încetare. De aceea ea nu a putut construi decât o psihologie bastardă, pe jumătate subiectivă și pe jumătate obiectivistă, o psihologie empirică în care ambiția de a determina concepte empirice (raportarea la Tată, sexualitatea anală etc.) să joace un rol transcendental nu poate sfârși decât într-o confuzie extremă. În calitate de aplicare a proiectului galilean la cunoașterea omului, psihologia se
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și a proceselor sociale împreună cu, drept corelat, cea a legilor sociologice autonome, independente de legile subiectivității individuale și, chiar mai mult, impunându-se acestora aceasta a fost afirmația decisivă formulată de Durkheim, singura capabilă de fapt să fondeze o sociologie obiectivistă și ca atare științifică. Absurditatea potrivit căreia "viața acestei societăți urmează legi opuse legilor care îl fac pe om să acționeze ca individ" absurditate denunțată de Marx în polemica sa împotriva lui Proudhon devine principiul explicit al noii sociologii, care
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
noii sociologii, care, lăsată pe mâna unui marxism care ignora tot în legătură cu Marx, avea să o oculteze definitiv pe cea a lui Tarde, ocultând în același timp posibilitatea unei sociologii dinamice și însuflețite. Am arătat în ce fel această sociologie obiectivistă cu ambiție științifică se însoțește, în marxismul devenit leninism, de o ideologie politică și în același timp de o etică îndoielnică. Deoarece relația Societate / Individ (care sunt în realitate un Același, care au aceeași substanță subiectivitate, intersubiectivitate, parxis în așa
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Daniel Cristea-Enache Negativist, intelectualist, obiectivist, rezistent prin familiarismul atitudinii și al producției literare, cu un scris ambiguu și iresponsabil; un element dubios, cu rude în străinătate; o javră mic-burgheză... Calificativele din repertoriul anilor '50, ai luptei de clasă și ai realismului socialist, i se potrivesc
Spovedania unui convins by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10761_a_12086]
-
corect și subtil probabil că este vorba de procese asociative extraordinar de rapide (L.L. Sepiuto, 1963) decurgând mai ales din subconștient; 3)tipul abstract, teoretician; 4)tipul concret, de multe ori empirist; 5)tipul probabilist al “calcului mintal”; 6)tipul obiectivist - la care aprecierea datelor aduse de laborator îmbracă aspectul de prejudecată; 7)tipul logist - care judecă în termeni de “sau - sau”. Printre medicii practicieni, există tipuri care excelează în diagnostic și altele care excelează în terapeutică sau în prognostic. De
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
nu poate fi concepută în absența apartenenței la un grup sau comunitate, deci în absența identității colective. În încercarea de a explica fenomenul identității de grup, au fost construite două mari tipuri de abordări: pe de o parte este viziunea obiectivistă (sau primordialistă, esențialistă), care analizează identitatea pornind de la criterii "obiective" amintite mai sus rudenia, etnia, limba, religia, legăturile cu un anumit teritoriu. Promotorii acestui curent printre care Eduard Shils și Clifford Geertz (1972) susțin că aceste date au o "influență
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
după sine și Întărirea unor convingeri, formarea anumitor opinii și atitudini, a discernământului, o concepție științifică despre lume și viață, o solidă armătură filozofică. Transformarea lor În convingeri, În idei călăuzitoare, trebuie să constituie obiectul unei atenții speciale. Or, atitudinea obiectivistă, scientistă sau tehnicistă, indiferentă sau formală, pe care profesorul o imprimă informației prin intermediul metodei de comunicare folosite, prejudiciază Îndeplinirea acestei sarcini esențiale. Unele vor fi semnificațiile formative imprimate cunoștințelor expuse și Însușite de-a gata și altele ale celor obținute
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fapt nu a trecut neobservat și, deși antologia a fost premiată de Academie, ea va fi dur atacată de ideologii partidului, în temutul oficios de partid „Lupta de clasă”, incriminându-se devieri de la linia ideologică oficială, îndeosebi așa-numitele poziții obiectiviste. G. Călinescu a înțeles repede că, de fapt, atacul era dirijat împotriva sa, nu împotriva autorilor masivelor tomuri antologice, I.C. Chițimia, Ovidiu Papadima, Gheorghe Vrabie. Scrie, în consecință, câteva articole pe tema „actualității” folclorului și se hotărăște să realizeze, la
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
care gustul epocii încă nu o accepta, dar agravată de patimă și de invidie). Constantă, structurală, rămâne opoziția față de intimismul elegiac și față de tradiționalism. Excesele moderniste sub semnul cărora a fost așezată revista sunt totuși rare. Poezia parnasiană, picturală și obiectivistă, este respinsă pentru lipsa „simțământului” (Bonifaciu Florescu, Despre poezia descriptivă). Articolele lui Macedonski Poezia viitorului (1892) și În pragul secolului (1899), ca și Noul curent literar (1899) al lui Șt. Petică au fost considerate actul de naștere al simbolismului în
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
supraviețuitor, să Îmi ascund și să Îmi Înnobilez o lașitate de care mă simt vinovat. Cornel Vâlcu: Eu cred că sunt două modalități de atestare și o confundăm pe una cu cealaltă. Corin salută acest text pentru că el este scris obiectivist. Noi punem o groază de Întrebări Sandei, care ne dă niște răspunsuri mulțumitoare din punctul meu de vedere, dar care nu sunt În acest text, și care pornesc de la următoarea idee: Cum de a rezistat spiritul meu? Cum de sunt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acestor oameni. Greșeala ta, Sanda, este că articolul tău nu Începe așa: vreau să vă povestesc despre o chestie care nu trebuie judecată În termenii moralei, ai eroismului, ai spațiului public ș.a.m.d. Textul apare scris Într-o manieră obiectivistă, câtă vreme el răspunde unei investigații de alt ordin. Sanda Cordoș: Fiecare din cercetările noastre are rădăcini personale... Cornel Vâlcu: Nu, Întrebarea mea este de ce nu spui explicit În text care este marea problemă pe care o abordezi? Dacă textul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe care o abordezi? Dacă textul ar Începe cu această declarație, atunci abordarea ta devine inteligibilă. Dacă nu, atunci textul se cere privit așa cum l-am văzut eu, adică din afară, fără să știu de unde face parte, drept o declarație obiectivistă despre starea de lucruri a epocii. Or, În aceste condiții, este normal ca fiecare dintre noi să Înceapă să se Întrebe: Bine, dar care ar fi modalitățile de atestare? Și apar probleme de genul: este rezistent dacă a fost bătut
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
învățată exclusiv pentru compunerea cânturilor liturgice și a melodiilor bisericești - ca un fel de anexă persuasivă, ca o tehnică auxiliară de impresionare a credincioșilor și necredincioșilor. Alcuin și-a prezentat reforma curriculară nu în termenii tehnici seci ai unei construcții obiectiviste din zilele noastre, ci însoțită de argumente teologice solide pe care erudiția sa imensă i le permitea, ceea ce a stimulat un anumit cult al erudiției cu efecte mai largi în plan cultural. Au beneficiat de ele mai ales disciplinele cuprinse
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
gândirii educaționale. Pătrunderea fenomenologiei și a hermeneuticii în cercetarea și optimizarea curriculară le-a părut însă multor pedagogi și teoreticieni moderni ai educației surprinzătoare și neavenită. Era o reacție firească. Cele două orientări epistemologico-metodologice se definesc prin detașare de raționalismul obiectivist al Iluminismului, pe care s-a întemeiat pedagogia modernă și teoria modernă a curriculumului. Așadar, în pedagogie, atât fenomenologia, cât și hermeneutica apar ca mișcări postmoderniste. Desigur, fenomenologia, al cărei întemeietor a fost Edmund Husserl 103, și hermeneutica radicală, al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru a acredita teza conform căreia ne aflăm în fața unei schimbări profunde de optică în legătură cu problematica educației care va marca definitiv destinul disciplinelor pedagogice. Se poate spune că odată cu această înnoire s-a încheiat era superficialității și a mimetismului pedagogic obiectivist și au început explorările „de mare adâncime” ale cercetării educaționale. Este o schimbare seismică, ale cărei semnificații nu au fost intuite de la început de către pedagogi. Un exemplu este George Willis, o personalitate semnificativă a teoriei fenomenologice a curriculumului. În 1979
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]