34 matches
-
medievali: Sufletul nu este în corp, ci corpul în suflet". Odată ce corpul democrației se va afla în sufletul ei, individul va simți că există, nu pur și simplu, ci există intru ceva transcendent. Acel "ceva" nu va mai fi transcendență obiectivizata, exterioară omului, acea transcendență normativa care a dat naștere Inchiziției medievale și totalitarismului comunist și nazist, ci transcendență energetică, născută din sămînță imanentei însăși. Democrația transcendență va transfera în plan politic idealul ontologic al "transcendentei în și prin imanenta". Acest
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
oricărei libertăți "burgheze" a liberului arbitru, s-a transformat în sclavie absolută. Noțiunea de "transcendență", concepută că "suflet" sau "cîmp", ca energie ce transfigurează imanenta dar nu se plasează exterior ei, a fost recuperată în chip raționalist de o transcendență obiectivizata, de o "esență", statică, metafizica, o altă versiune a Dumnezeului raționalist. Nu este Hitler, Stalin, sistemul totalitar în sine o transcendență ce se plasează în chip absolut deasupra lumii? Iată de ce Havel nu vrea să propună nici un fel de nouă
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
o legătură directă, dialogica între Subiect și Obiect, oferă un instrument critic de înțelegere a limitei prezentului model multicultural. Avem astfel posibilitatea să analizăm manieră în care, prin conceptul multiculturalist al identității de grup, "multiculturalismul" reintroduce "esență metafizica" și transcendență obiectivizata în peisajul politic și discursul științelor umane din Occident. Ca și Omul Tehnologic, a cărui versiune "soft" este, Omul multiculturalist occidental se uită în jur și vede o lume de umbre. Imagini plate, echivalente care nu opun rezistență una alteia
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
sufletul democrației, cuvintele criptice vor fi deslușite, vor fi pe buzele tuturor. Ca si Martin Luther King, "I have a dream". Visez o Europa unită, o Europa a dialogului între culturi, revitalizate de suflul adevăratei transcendente, o Europa fără metafizici obiectivizate, fără birocrații multiculturale și conglomerate de entități abstracte. După un istovitor marș prin pustie, pe poarta acestei Europe democratice va pași cultura română. Dar nu cultură, ca un grup compact, ci realitățile ei transfigurate, personalitătile-eveniment. Din aula Universității Stanford, Havel
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
oarecare măsură chiar și Iinimi cicatrizate. Cea de-a doua scriere a lui Blecher nu este afectată în aceeași măsură, nu i se contestă calitatea de roman, deoarece beneficiază de prezența persoanei a III-a naratoriale, deci de o perspectivă obiectivizată, asemănătoare formulei romanești tradiționale și prin comparație cu întâmplări... seamănă mult mai mult cu producțiile momentului. De la jurnal, la integrarea operei lui Blecher sub umbrela prozei de analiză psihologică, analiză atât de la modă în epocă, nu a mai fost decât
M. Blecher în epoca sa by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/8078_a_9403]
-
chiar în travesti, îi apare detestabilă. Dumitru Chioaru trece, în acest punct, cu subtilitate la romanul lui Joseph Roth, Cripta Habsburgilor, o apocalipsă implozivă a Imperiului. Fragmentul reprezintă pentru drama lui Rebreanu o nemaipomenită cutie de rezonanță, care pregătește discuția, obiectivizată deja, despre cazul lui Apostol Bologa. De ce era necesară, tocmai acum, într-un moment fast, o precizare realmente halucinantă? "Probabil că tocmai obsesia identității sale românești, ca temă centrală a romanului Pădurea spânzuraților, a determinat alegerea, în cele din urmă
Bulina roșie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6820_a_8145]
-
propriu), precum și de străinătatea la propriu și mass media internațională a organizat o gală a românilor de „nota 10”. Fixată în modul cel mai profund uman pe reificarea dreptății și libertății, categoria „Curaj” a evidențiat trei personalități opuse totalmente omului obiectivizat, trei personalități cu principii foarte accentuate, cu trăsături fundamentale de conștiință morală, spirit de dreptate și ardoarea libertății: judecătoarea Gabriela Baltag, actorul Mircea Diaconu, pensionarul de la Suraia Verbiță Lisandru. „Învăț lecții de curaj în fiecare zi. Dacă nu aș fi
JUDECĂTOAREA GABRIELA BALTAG, PREMIATĂ DE ANTENA 3 PENTRU CURAJ. UMANITATEA JUSTIŢIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384486_a_385815]
-
Îl privesc pe celălalt și că celălalt mă privește pe mine Îmi descoperă că toți trăim Într-o lume a privirii, Într-un spațiu imagistic, vizual. În felul acesta, atât existența, cât și experiența umană devin un fapt vizibil și obiectivizat. Prin privirea celuilat, Eu mă simt transformat, la fel ca și lumea. Această transformare Înseamnă valorizare. Privirea este cea care descoperă lumea și-i impune acesteia semnificațiile sale. Prin privire, Eu mă văd pe mine, dar, concomitent, Îi văd și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Îl privesc pe celălalt și că celălalt mă privește pe mine Îmi descoperă că toți trăim Într-o lume a privirii, Într-un spațiu imagistic, vizual. În felul acesta, atât existența, cât și experiența umană devin un fapt vizibil și obiectivizat. Prin privirea celuilat, Eu mă simt transformat, la fel ca și lumea. Această transformare Înseamnă valorizare. Privirea este cea care descoperă lumea și-i impune acesteia semnificațiile sale. Prin privire, Eu mă văd pe mine, dar, concomitent, Îi văd și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dinamica întregului ca perpetuîndu-se de la sine. Dacă acestea sînt legile obiective pe baza cărora se poate deduce funcționarea părților sale, ca în legile marxiste clasice ale capitalismului, atunci teoria face parte din naturalism. Pentru holismul hermeneutic, nu pot exista structuri obiectivizate, ci doar practici intersubiective, care, pentru a fi reproduse, trebuie validate și înțelese prin acțiune individuală. Aceste dihotomii au fost intersectate într-o matrice, pentru a pune în lumină patru poziții metateoretice principale, matrice ce se poate regăsi atît în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sale, pierzându-și simțul identității umane; atunci când performează, tehnologia și corpul său se împreunează pentru a forma un sistem de părți coerent și colaborant (vezi Stelarc în Melanitis, 1999Ă. Scopul artistului este de a spori facultățile extrasenzoriale ale trupului uman obiectivizat care obține, în mod contradictoriu, transcendența, desprinderea de constrângerile gravitației 12: ca obiect, corpul poate fi amplificat și accelerat, extins și poate evada din forța de gravitație planetară. Un alt front pe care operează artistul este cel al inserării tehnologiei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a fi corp înseamnă a fi legat de un anumit spațiu, astfel că a fi corp înseamnă nu doar a fi în lume, ci a aparține lumii. Trupul uman este întotdeauna deja în lume așa încât corpul în sine sau corpul obiectivizat nu poate exista în mod concret. Trupul uman este, dimpotrivă, un subiect intențional situat în spațiu, interacționând cu mediul și conectat lumii: dacă este adevărat că dobândesc conștiința propriului corp prin intermediul lumii, el fiind termenul neobservat, situat în centru, spre
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Resursele didactice, metodice; Evaluarea finală sau ce se așteaptă la sfârșitul anului de pregătire și concurs. În această situație, la nivelul unei școli generale sau a unui liceu un model de pregătire ar trebui să cuprindă cel puțin următoarele componente obiectivizate și eșalonate în timp, pe parcursul anului școlar pentru rezolvarea lor. Modelul de pregătire al echipei reprezentative de handbal a școlii pe anul școlar 2003 - 2004 Componentele modelului: 1. Obiective de performanță pe anul respectiv; 2. Calendarul competițional oficial și amical
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
Resursele didactice, metodice; - Evaluarea finală sau ce se așteaptă la sfârșitul anului de pregătire și concurs. În această situație, la nivelul unei școli generale sau a unui liceu un model de pregătire ar trebui să cuprindă cel puțin următoarele componente obiectivizate și eșalonate în timp, pe parcursul anului școlar pentru rezolvarea lor. MODELUL DE PREGĂTIRE AL ECHIPEI REPREZENTATIVE DE BASCHET A ȘCOLII PE ANUL ȘCOLAR 2006 - 2007 Componentele modelului: 1. Obiective de performanță pe anul respectiv; 2. Calendarul competițional oficial și amical
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
unor constante biochimice, funcționale, imunologice, genetice sau sistemice, consecință a expunerii la un agent din mediul de muncă; ... d) răspuns al organismului - orice modificare reversibila sau ireversibilă a structurii ori funcției unui organ, aparat sau a organismului în ansamblul lui, obiectivizata prin simptom, sindrom, entitate patologica pentru care există dovezi științifice de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea la un agent din mediul de muncă; ... e) răspuns specific al organismului - complexul de modificări clinice și paraclinice care, în condiții de expunere la
ORDIN nr. 803 din 12 noiembrie 2001 privind aprobarea unor indicatori de expunere şi/sau de efect biologic relevanti pentru stabilirea răspunsului specific al organismului la factori de risc de imbolnavire profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139141_a_140470]
-
unele părți ale jurnalismului literar erau foarte similare cu ceea ce avea să fie numit articol de atracție, au evitat formula acelui tip de articol, cu previzibilitatea și clișeele sale" ("Third Way", 6). În orice caz, prinși între cerințele știrilor factuale obiectivizate și o versiune mai subiectivă, cunoaștem alegerile făcute de jurnaliștii modelului narativ literar. Povestea acestui model are o istorie lungă și venerabilă, ceea ce este important în stabilirea geanologiei jurnalismului literar narativ printre celelalte modele narative. De fapt, într-un ecou
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sau nu ideologia, practicanții jurnalismului literar aveau un lucru în comun: recunoșteau cu toții în mod deschis importanța subiectivității în cadrul povestirii. La începutul anilor '30, încercarea de a micșora distanța dintre subiectivități se reflectă în comparația dintre jurnalismul literar și versiunile obiectivizate ale aceluiași eveniment. Un exemplu relevant îl constituie paralela dintre un articol de Edmund Wilson publicat în ziarul The New Republic în 1931 și o relatare a aceluiași subiect - un marș de protest organizat de comuniștii din Manhattan - apărută în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
incert al lui Bakhtin. Ba, mai mult, deși jurnaliștii începători sunt sfătuiți să respecte cu sfințenie seria de întrebări ce pot aduce răspunsuri edificatoare - cine, ce, când, unde, de ce și cum - pentru a putea prezenta în mod obiectiv o lume obiectivizată, Wilson nu îi oferă cititorului asemenea răspunsuri, incitându-l astfel la întrebări și la implicarea propriei subiectivități. După cum afirma Cathy N. Davidson în opera sa de interpretare a lui Bakhtin, o asemenea implicare în prezentul neconcludent "dă putere, cel puțin
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
evident, stilul jurnalistic dominant din Washington nu era potrivit pentru această sarcină, iar Moley dorea un jurnalism care să încerce să exprime sau să reflecte mai deschis subiectivitea "fermierului" și "a vecinului", lucru ce nu putea fi realizat prin jurnalismul obiectivizat. Un alt comentariu relevant îl constituie evaluarea jurnalismului lui Anderson de către Moley: "nu are niciun scop ascuns, nici o cauză de susținut" (3). Acest comentariu reflectă intenția unui reportaj documentar descriptiv și nu instrumental, oricât de problematică ar fi subiectivitatea într-
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
regiuni ale țării... vei afla poveștile locuitorilor săi în variante veșnic schimbătoare" (4). "Să vezi și să cunoști oamenii și activitățile lor" amintește de efortul unor practicanți mai vechi ai jurnalismului literar de a micșora distanța dintre subiectivitate și bruta obiectivizată. Mai mult, "variantele veșnic schimbătoare" ale lui Caldwell țin de o formă ce și-a propus o sarcină imposibilă: versiunile veșnic schimbătoare confirmă existența unei lumi nedeterminate ce nu acceptă concluzii decisive. Stoot mai spune că "I've seen America
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
așa dintr-un oraș într-altul" (5). Când un jurnalist se dedică știrilor obiective, îi este ușor să călătorească dintr-un oraș în altul, fără să își implice subiectivitatea. Caldwell își anunță încercarea de a micșora distanța dintre o lume obiectivizată și propria-i subiectivitate prin comentariul: "A nu se crede că a călători înseamnă să admiri peisajele și împrejurimile; acesta ar fi un mod neproductiv de a petrece timpul". Am putea adăuga și că este un mod de a petrece
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în al doilea rând, anticipează jurnalismul anilor '60 ai secolului al XX-lea. Prin urmare, ambele lucrări reprezintă cei doi poli ce formează un spectru prin care subiectivitatea pare să opereze în încercarea sa de a se apropia de lumea obiectivizată. La fel ca Lafcadio Hearn la sosirea sa în Japonia în 1890, Agee a fost însărcinat în anul 1936 cu scrierea unei povești pe care el nu a considerat că ar putea-o trata așa cum voiau editorii săi de la revista
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
147). Astfel, ea a reușit ca o carte ce își propunea, asemeni lucrării lui Stephen Crane, An Experiment in Misery, un schimb sau o împărtășire a subiectivităților, nu numai prin observarea de la distanță a modului de viață al "celeilalte jumătăți" obiectivizate, ci și prin încercarea de a o experimenta prin tehnica "detaliului simțit" al lui Trachtenberg. Bineînțeles, prima jumătate a anilor '40 ai secolului al XX-lea a fost și perioada unui reportaj de război remarcabil. Liebling a scris despre Londra
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
emoții evidente în reportajul de un stil arid al lui Hemingway, cum ar fi în lucrarea "Italia, 1927". În schimb, Hiroshima există undeva pe un spectru, între subiectivitatea reflexivă și o obiectivizare "denaturată". Ar putea fi situată mai aproape de partea obiectivizată a spectrului, dar ambiția sa narativă încă tinde spre micșorarea distanței dintre subiect și obiect din cauza alegerilor emfatice pe care le-a făcut când a selectat tehnici de scriere tipice romanului, dar și pentru că Hersey își recunoaște subiectivitatea foarte rar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
este clar că jurnalismul, sau versiunea literară despre care vorbim aici, a pus stăpânire pe el. Nu s-a putut abține să nu încerce, încă o dată, să elimine distanța dintre o subiectivitate ce nu se dezvăluie decât rareori și lumea obiectivizată. Probabil nu este surprinzător faptul că una din ultimele sale lucrări publicate, Sărbătoare de neuitat (The Moveable Feast), era tot un fel de jurnalism literar. În principiu, este un memoriu despre anii pe care i-a petrecut la Paris. Dar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]