650 matches
-
stilistic, le compar, le reordonez grafic. Nimic. Sensul continuă să-mi scape. Ardeleanul bănățenizat din mine mai primește o palmă de la ardeleanul bucureștenizat: știam eu că munca intelectuală e grea, trebuia să rămân, asemeni strămoșilor, la coarnele plugului, să lupt oblu pe arătură, și nu pe pagina de ziar. Reiau, insist (aici, la stăruință, stau mai bine: mersi, strămoși!), însă nu avansez deloc: Dinescu ăsta, dracul gol cum e, rămâne mai presus de orice bănuială! A treia, și cea mai tare
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
state de care europenii nu prea au chef. Ar trebui să fim prea orbi pentru a nu vedea că România e departe de pretențiile țărilor occidentale. De la nivelul de trai la mentalitate, de la deficitul de civilizație la preferințele muzicale tragem oblu spre Orient. Un prieten din Galați, profesor universitar, îmi spunea, îngrozit, că, în căminele din orașul său, studenții ascultă, în proporție de nouăzeci și nouă la sută, manele. Ei și? veți spune. Să asculte ce vor, că de aia e
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
se așternuse peste tot șesul răsăritean al țării... De pe acest tăpșan culminant de unde munții Săcuieni cotesc spre țara Vrancei, tot Bărăganul, tot câmpul Brăilei, tot șesul Galaților cu matca Râmnicului, cu valea Buzăului, cu lunca Siretului, toată acea lată și oablă câmpie se arăta scăldată într-o lumină gălbuie și lucioasă, ca fața unei uriașe sinii de aur...” (Alex. Odobescu - Pseudokinegheticos, capitolul XI) Dacă acționăm împotriva firii, natura își pierde din feeria sa și-atunci se dezlănțuie. Răzvrătindu-se, natura pare
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
publicul. Fiecare dintre noi, cu sau fără stea în frunte, avem de-a face zilnic cu vânzătoarele de la magazine (nu zic shopuri), cu funcționarele de la ghișee, sau din alte birouri și anticamere ale vieții cotidiene. Înainte de ’89, lucrurile erau oarecum oable: Dacă dai, nu ai; dacă nu dai - ești om rău". Până și turcimea ar fi fost invidioasă (sau mai e încă), observând perfecțiunea artei peșcheșului și bacșișului, la care se ajunsese și pe stil românesc, și pe stil balcanic. Regulile
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
o pornesc pe ștrec fiecare oaie este un berbec d'aia nu ne merg lucrurile bine că nu ne conduce ăla, știu eu cine care este surd, care este mut vindem participii scoase la rebut una peste alta treaba este oablă și destinul nostru, ați văzut: din tablă nu tai, nu adaugi că nu ești cârpaci tu ești ăla micu, înghite și taci! Citește mai mult că e greu sau e ușor,toată viața alergăm de zordăm ocol la treburi dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
lui Mateiu (sau - cine știe? - poate că a sorții!). Căci, între "turnurile" astea "fulgerate" (care, la Tarot, nu vor să zică decât "ruină", "deznădejde", "suicid"), printre atâtea "măguri" și "negoiuri" în paragină, și mai presus de ele, nu se ridică, "oblu, berbecește", decât un singur "turn" îndeaievea (fie și dacă-ntors cu josu-n sus), pe ale cărui flamuri poate că scrie "Perge!", - și care este Pirgu. În limba greacă, pirgos (ca și,-n latina grecizată, pyrgus) semnifică nu alta decât "turn". V
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
Patru lei și șaptișpe bani... Tăcuseră un timp, apoi Parmenia zisese: - Eu cam am grabă... - Eh, doamnă, lasă că... De fapt, te deranjează că stai la masă cu mine? Te temi de dom' Calindrosu? Sau, hai să ți-o spun oblu: matale ți-ar strica la prestigiu o relație cu... Să zicem, cu mine? Uite, mă rad, îmi pun cravată și mă fac un intelectual foarte valabil. Și-ți spun: dacă vrei, vând cinșpe tablouri și o luăm către Veneția - îți
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
vieții, o viață care nu surâsese prea tare familiei Panait, în general, și lui Lache, în particular, și care se târa mofluză în pantofi greoi, duri și frustrant de mici, de-i venea lui Lache uneori să o ia tot oblu, pe câmpii, până unde o vedea cu ochii, departe, tot mai departe, spre orizont, încă un orizont, doar-doar o uita că locuiește într-un cartier muncitoresc, că școala îi mănâncă tinerețea, că speranțele lui sunt cu totul și cu totul
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
zăcea zilnic la terasa talciocului citind ostentativ, neuitându-se la mine, deși vedeam că nu-i scapă nimic împrejur. Când mânca ceva, mesteca exaspe rant de sonor și solemn. Luase literalmente prin cipiul yoga potrivit căruia, atunci când - din păcate - ești obli gat să mănânci, trebuie să rumegi până ajungi să-ți bei alimentele și, tot așa, trebuie să-ți mesteci apa. Odată am numărat că a mușcat de treizeci de ori dintr-un măr, rupând lent cu dinții din față carnea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ieșim pe aici și mergând în sensul acelor de ceasornic, pas cu pas vom ajunge de unde am plecat... Ceva cam în genul definiției liniei curbe dată de „școlerul” lui Mariu Chicoș Rostogan, pentru care, o linie curbă „ e o linie oablă, oablă, care mere și mere și mere și iarăși se întoarnă ghe unghe o purces”. Am credința că am fost destul de limpede „respechive esact”. Nu? O țandără de cântec... Sandu Teleajen Și fiindcă primăvara este anotimpul renașterii să pornim în
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
pe aici și mergând în sensul acelor de ceasornic, pas cu pas vom ajunge de unde am plecat... Ceva cam în genul definiției liniei curbe dată de „școlerul” lui Mariu Chicoș Rostogan, pentru care, o linie curbă „ e o linie oablă, oablă, care mere și mere și mere și iarăși se întoarnă ghe unghe o purces”. Am credința că am fost destul de limpede „respechive esact”. Nu? O țandără de cântec... Sandu Teleajen Și fiindcă primăvara este anotimpul renașterii să pornim în calea
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
nicio problemă, garantez!" "Băi, Relule, garantezi tu, da' faptele-s fapte. Ți-o spun pă șleau, nu mă dau pă după cireș, în situația asta e foarte greu să mai facă un om serios vreo afacere cu tine. Treaba-i oablă ca covrigu'. Cineva-ți poartă sâmbetele și cine-ți șade alături riscă să să murdărească și el dă zoaiele pă care ți le pregătește ăla. N-am niciun chef dă belele, mai ales în perioada asta, cân' să schimbă caii
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
așa, e liniuță, normal că s-au trezit în el sentimentul patriotic, amorul de neam și istorie. Întotdeauna prima generație purtătoare de chiloți e naționalistă, mâncătoare de evrei și de unguri. Cât a trăit, după două-trei cin’zeci, o lua oblu de la cucerirea Daciei de către romani, cum înaintau legiunile în fiecare zi, greu, că se luptau și lăieții de daci, ieșeau ăștia din păduri cu fânu-n bărbi când te-așteptai mai puțin și-i hărțuiau, noaptea se odihneau... și nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
câte doi ori urmați de alaiul cucernicilor. Unii Își lăsau catârii sau cămilele la marginea satului, la poalele muntelui ori În vreo vâlcea din apropiere, alții veneau cu escortă Înarmată (când propovăduitorii aduceau cu o adunătură de comedianți) ori năvăleau oblu pe catâri, când, fără a mai descăleca, Însăilau niscaiva solomonii. Căci, În ultimii cincisprezece ani de la moartea acelui Nazarinean, Începuseră să‑și facă apariția tot soiul de bărbați tineri și zdraveni, cu bărbi respectabile sau Încă imberbi, În mantii albe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
bun Început, ci deoarece, faptul l-am aflat de la unul din ei, nu-și Închipuiau că Ruba e În stare să deseneze, cromatic și volumetric, configurațiile contingentului. Cu poezia, e alt ceva: ea are un limbaj propriu, diferit de tranzitivitatea obli ga torie a prozei, iar proza, oricît de interiorizată ar fi, are nevoie de epic, de concretul existenței reconstruite, recolo rate cel puțin În convențiile sale elementare. Or, potrivit lor, poate R.S.R. să ofere mai mult decît o imagine sărăcită
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
singură situație, când oftatul a fost slobozit de un cârjist țâfnos pentru că tocmai îi făcusem lipeala pudelului său de apartament, aflat în călduri, cu o maidaneză mioritică puțin șifonată estetic -, am avut vagul sentiment că treaba n-ar fi prea oablă cu mine. Cu eleganța lor specifică, pentru a mă salva din mrejele depravării, după un sfat de taină la care n-am fost chemat să-mi dau cu opinia, aripa înțeleaptă a familiei a hotărât să mă deporteze cumva, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și cu o mustață fină. Acest al doilea tânăr tocmai aruncase frâul calului său și, după ce făcuse câțiva pași Înapoi, scotea cu viteza fulgerului oțelul din teacă. Eretic sau bun catolic, asta punea lucrurile la punct; așa că Alatriste Îl atacă oblu, iar când englezul Întinse spada ca să se apere de la distanță, se propti bine pe un picior, Îl Întinse pe celălalt În față, Își atinse rapid oțelul de al inamicului, și de cum acesta Își retrase spada, căpitanul lansă o lovitură laterală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
am învățat cioacele consacrate: șanul, brăila, para-ndărăt la pace etc. Jocul însă nu m-a prins" (horiastoicanu.com); Pentru că tot pomeniși de barbut, cum facem, jucăm la Ťce vineť , la Ťpara'n coadăť, la Ťperechiť? și ca sa fie treaba oablă, dăm cu babaroasele Ťpe dreptateť, nu le răsucim, să nu fim nevoiți să zicem Ťtăiateť, da?" (ziua.ro). Alte surse din internet (forum.computergames.ro, ionut-puerava.blog.com) acumulează și mai multe expresii, probabil variante - "nu întinde mâna la zar
„Para-ndărăt” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7572_a_8897]
-
Alin Ioan Tocan, fostul redactor-șef și, apoi, director al cotidianului Bună Ziua Iași, a încetat din viață la Spitalul Clinic de Neurochirurgie Prof. Dr. Nicolae Oblu din Iași, scrie bzi.ro. Alin Tocan a fost director la două firme. În anul 2000, a intrat în presă la fostul cotidian Monitorul, după care s-a transferat la ZIUA de Iași, unde a ocupat pe rând funcțiile de
Doliu în lumea presei. Un cunoscut gazetar a încetat din viață () [Corola-journal/Journalistic/44044_a_45369]
-
relua demonstrația. De reținut mi se pare faptul că sinteza la care mă refer are caracter modular. Nu e didactică (cum sunt, declarat sau nu, cele mai multe istorii), nu e cursivă și narativă (începând dintr-un punct fix și ducându-se, oblu, către o concluzie). Acoperirea domeniului, Ion Bogdan Lefter scontează s-o realizeze printr-un soi de puzzle (e și titlul uneia dintre cărțile sale). Uneori, piesele se suprapun, se întâlnesc, se „citează” reciproc. Cum s-ar spune, comunică. E, în
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
pe năsărâmbe; Cad în pragu-mi pastoral Și pe gardurile strâmbe. Cad buluc, sau mai înceți, Stăruind să îmi arate Doară ei că îs poeți: , , D' ăia clasici, măi fârtate!'' Cad în jos; au și humor, Că admit să mă amastic Oblu în fiesta lor, Cu limbaju-mi pleonastic. ........................................................ Iarnă-i! Și mă-ntreb mereu: Unde-or fi, la o adică, Anii mei de cicisbeu??? D'aolică! D'aolică! Tu, bunget, iartă-mă, bătrâne! Cum straiul casei mi-e subțire, Când geru-i crunt
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
una de ingeniozitate.". Un fragment tipic pentru scrisul lui Șerban Foarță. Și în cele mai convenționale texte, poetul nu se poate abține să ,literaturizeze", să forțeze jocuri de cuvinte (,calupului"/ ,ca a lupului"), să complice inutil ceea ce putea fi spus oblu. Ni-l putem închipui redactând o cerere către o oarecare instituție de stat: ce risipă de calambururi va face artistul pentru o simplă schimbare a numărului de telefon, ori pentru mai laborioasa reziliere a unui contract!... În ,rimelările" sale, aproape
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]
-
desueți, dar nu mereu. Dovadă: fostul rege al Danemarcei, devenit fantomă. * Uneori, ai drumul propriu atît de bine trasat - printr-o alegere făcută timpuriu, prin voia sorții sau pentru că ești obtuz și nu ai nici o urmă de imaginație -, încît mergi oblu - sau, în alte cazuri, sinuos - fără a lua în seamă, poate chiar fără să vezi măcar cărările cotite/drepte, care îți intersectează calea. Sînt oameni care au scris un singur opus - dar, poate, fundamental. Totuși există și situația mult mai
Despre alegeri, timp și mărturii by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11014_a_12339]
-
De-o vei lua la stînga, te vei căi, de-o vei lua la dreapta, iară te vei căi." Ca să nu mai spun că răspîntia o străjuiește, de-obicei, vreo sfîntă cîrcotașă, ce habar n-are, chipurile, de calea cea oablă. Așa că, sorții nelăsînd s-o faci pe craiul din Alexăndrie, nu-ți rămîne decît să mergi între două cărări. Înfundate. Adică (fiindcă acum se scriu basme urbane, cu mașini...), să depășești tot timpul pe linie continuă. E tocmai ce face
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
emisiunii: "-Vreți dumneavoastră, domnule primar Antonie Solomon, să vă considerați un armăsar ?", autorul "Catilinam"-elor, ar scăpa doar printr-o minune de preinfarct, abia putând să mai continue într-un verosimil și cucernic grai harghitean: -Noa, Doamne-ajut-o pe doamna, că oblu de fain le mai zâce! Ideea l-a emoționat, însă, chiar și pe Haralampy atât de tare, încât n-a mai percutat decât la știrea transmisă de toate posturile noastre de televiziune, cum că domnul Varujan Vosganian a dispărut fără
La Bruxelles, in poarta, oare cine bate? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10148_a_11473]