245 matches
-
se adună și sunt fericiți. Vorbesc într-o limbă pe care n-o pot înțelege, Trăiesc într-o lume pe care n-o pot vedea. Mintea mea desenează cercuri, triunghiuri, pătrate, Ei cântă dincolo, dincolo de mine. Nu-i moartea. Doar ofilirea. Toamna târzie, Când rămâi gol și vântul te arde pe piele, Iar ploaia te-mbracă în frig. Puah! Ca guma de mestecat lipită de pantaloni, Ca o pată pe retină, ca un furuncul, ca urma Unei operații nereușite. Oamenii fericiți
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/3877_a_5202]
-
adormit fără cearșaful sub care ne-am acoperit unul pe altul ca pe morți mi-a fost teamă am sunat primul comis voiajor i-am arătat trupul sub care zăceau florile înfipte în piele rânjetul copiilor cu sexul pătat după ofilire: vântul care bătea dintr-o parte tu ieșit la mal laolaltă cu animalele care zvâcnesc în herghelii //m-am oprit de prea multe ori în dimineața asta Forma noastrî fonicî pe o plajă cu cerul găurit facem iubiri non stop
Poezie by Andra Rotaru () [Corola-journal/Imaginative/9539_a_10864]
-
aparență pentru debandadă și lipsă de substanță! Uneori îmi vine să-mi acopăr timpanele. Să tacă muzica! Numai că sfârșirea muzicii, moartea ei, se produce, o știe orice meloman, fără impactul duhorii și fără perspectiva hoitului. Nici măcar nu simțim uscarea, ofilirea, deshidratarea ori dezagregarea melodiei și a ritmului. Nimic pestilențial, cadaveric sau putrid. Aceasta pentru că nu suntem în stare de a contacta un opus sonor decât prin intermediul auzului. Nicidecum prin miros, văz, gust sau pipăit. Decesul muzicii înseamnă trecerea de la sunet
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
unor iriși deschiși la culoare, ape-ape cînd plîng. O feerie cu peisaj este Priveliște, una nu tocmai reușită, compusă în același registru, al decăderii regretate domol, fiindcă și ea înțeapă discret, atît cît te poate amenința, mai mult neliniști, o ofilire lîncezitoare. În schimb, un început de viziune, care să strice liniștea de mecanism savurîndu-și rugina, izbucnește de sub un titlu întrutotul cuminte, Decor vechi: "Fereastra-și frînge arcul învechit/ Pe-o rîpă unde soarele apune;/ Și lîngă vatră foale vechi înghit
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]
-
a incompetentei manageriale, a politicianismului cinic al guvernanților, a lentorii în privatizare, chiar dacă fiecare din acestea interpretează roluri solistice în concertul catastrofei naționale. Ar fi o eroare să dăm vina chiar și pe economia subterană, ce pare a înflori în contrast cu ofilirea dramatică a economiei de la lumina zilei. Dimpotrivă. Faptul că "piața la negru" merge înfloritor e singurul semn bun legat de capacitatea societății românești de a funcționa. Nu de a funcționa normal, ci de a funcționa. Pentru simplul motiv că, fie
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18177_a_19502]
-
Pleijel, Andrei Bart și Boni Herlin. Și "pățanii" de tot felul, înspăimîntătoare deseori, dar depășite, ca simple "încercări" , cu sentimentul că "știu atîtea lucruri neesențiale despre mine". Se apropie, din ce în ce, "schimbarea de pene". O tîrzie și definitivă "ofilire" a costumelor pe care, tot timpul, le purtăm. Aici ajunge, purtîndu-și, în paralel, "datoria" de-a reține (aproape) toate lucrurile din care e făcută viața "diurnă" și menirea de-a da un sens vocilor de noapte, jurnalul: la ceasul cînd
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
parc/ A'ncremenit sub lună.// Și trece vântul, trist monarc,/ Și frunze moarte-adună." (Dincolo). Un cadru care explică o patimă... estetică, știuta, de la Bacovia, "vreme de beție". Titlul ciclului următor, Foi îngălbenite, înșală. Poetul se desparte, de fapt, de retorica ofilirii, recuperînd epica, fa-bula din vîrste mai vechi ale poeziei. Iată o imagine cu poantă a dimineții ridicate peste mahala care, cu tot derizoriu-i, scutește un final frumos: "Monopedul cerșetor/ Stă, cu nasul ca un mac,/ La ieșire'ntr'un
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
Batjocura grosolană și gratuită practicată de Adrian Năstase în raporturile cu adversarii politici și cu toți cei care îl inoportunaseră în vreun fel nu are nimic din sensul socratic al ironiei. Ea devine o expresie a resentimentului pur, semn al ofilirii sufletului, cu totul neașteptată la un om ajuns într-o asemenea demnitate și care - circumstanță agravantă - este de formație jurist: "Citind criticile în legătură cu acest tic de a ironiza lumea, nu fără o... prostuță trufie (...), m-am întrebat cum se explică
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
există totdeauna ceva fluid și înfiorat, ceva mobil și parcă vibrant în persoana ei. A îmbătrânit, mai ales în ultimul timp, iar chipul ei a căpătat oarecum un aspect „fanat”, care se asociază în general, după câte am observat, cu ofilirea și descompunerea unor trăsături rafinate prin însăși natura lor - lucru valabil și în cazul ei. După părerea mea o asemenea înfățișare poate fi, și chiar este în cazul Antoniei, extrem de atrăgătoare și de emoționantă, dobândind o distincție pe care aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
să nu vomite sau chiar să leșine, după ce, la finalul demonstrației, și-l scoate în sfârșit din gură.Musculatura gurii și a mandibulelor va fi antrenată, iar utilizatorii de Facial Flex vor arăta proaspeți ca niște boboci de fată, amânând ofilirea pe termen nedeterminat.
Ce mai cumpără femeile: un aparat de înfrumuseţare odios. VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/70220_a_71545]
-
care își amintește E. B., legenda dafinului în care s-a preschimbat fecioara antică ca să curme insistențele unui zeu năbădăios. Scufundată în vegetal, fata și-a păzit virginitatea, frumusețea neprihănită de seră, dar n-a putut opri lenta și nemiloasa ofilire. Din spaima de masculinitate începe lungul somn al erosului. Nici doamna Iamandi nu se mai poate eschiva și repetă aplicarea sancțiunii, prin jertfa propriului corp, jertfă de care uzase și bunica, prefigurarea ei, acea siluetă feminină, cu o carne albă
O metaforă-cheie by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/7522_a_8847]
-
Pentru că există un soi de intelectualism care stăvilește puterea vizionară. Sensibilitatea metafizică pare să se înfiripeze, dar trăiește prea mult la gradul invocării lipsite de mister. Sfințenia încă mai adastă între noapte și puterea soarelui, între "două cruci", sub amenințarea ofilirii crepusculare, între viață și moarte, întoarcere și plecare, trecut și viitor fără prezent: "Singură descopăr, / Și fără să mă poată ajuta cineva, / Această enormă mirare / A trupului încă al meu / Dar rămas / Ca pe un țărm părăsit în prăpăd, / În timp ce
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
scăzută. James Ponde, un patolog de plante de la Institutul de Cercetare și Dezvoltare a Agriculturii Zonale Buginyanya, localizat în sectorul Bulambuli, spune că aceste schimbări climatice au dus la apariția dăunătorilor și a diverselor boli, cum ar fi ruginirea și ofilirea frunzelor. Bolile boabelor de cafea afectează 75 % din plante în sectoarele Bulambuli, Kapchorwa, Bukwo, Kween și Bududa. Conform Uganda Coffee Development Authority, ofilirea cafelei, care afectează în principal zona de șes unde se găsește cafeaua Robusta, a distrus peste 12
Schimbările climatice amenință producția de cafea by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/51244_a_52569]
-
aceste schimbări climatice au dus la apariția dăunătorilor și a diverselor boli, cum ar fi ruginirea și ofilirea frunzelor. Bolile boabelor de cafea afectează 75 % din plante în sectoarele Bulambuli, Kapchorwa, Bukwo, Kween și Bududa. Conform Uganda Coffee Development Authority, ofilirea cafelei, care afectează în principal zona de șes unde se găsește cafeaua Robusta, a distrus peste 12 milioane de plante din 1993 până în prezent. Deși cafeaua Arabica, care este crescută în zonele mai înalte, nu a fost foarte afectată, producția
Schimbările climatice amenință producția de cafea by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/51244_a_52569]
-
trupul se sleiește: spiritul. Bătrînețea e un apogeu fiindcă, odată cu dispariția instinctelor secundare, spiritul se poate manifesta fără frîna pornirilor joase. În schimb, pentru Jean Améry, bătrînețea e o catastrofă din care nici un zeu nu ne mai poate salva. O ofilire completă în fața căreia cea mai cuvenită atitudine e revolta tăioasă. Între ei stă moderația unui stoic ca Marc Aureliu: senectuatea e suportabilă dacă știi să poftești numai la lucrurile care îți stau în puteri. Numai că Livius Ciocîrlie, în logica
Algor senectae by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4800_a_6125]
-
din repulsia pe care o resimțea față de ruina propriului trup, dar și din revolta pe care i-o dădea gîndul că veștejirea era ineluctabilă. Potrivit autorului, bătrînețea e o fatalitate de a cărei cruzime nu se face nimeni vinovat. O ofilire treptată care ține de firea lucrurilor, adică de acel nemțesc Lauf der Dinge (mersul lucrurilor) căruia francezii îi spun la force des choses. Singurul amănunt îmbucurător este că suita de simptome pe care le aduce îmbătrînirea - căderea părului, zbîrcirea pielii
La force des choses by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5766_a_7091]
-
avut ca actori principali pe autori că Antonio Labriola, Benedetto Croce, Giovanni Gentile, iar peste câțiva ani, pe Antonio Gramsci. Croce și Gentile au fost cei care au diseminat ideile lui Marx în interiorul curentelor fecunde ale culturii continentale, evitând astfel ofilirea acestora, prin reducerea marxismului la schemă "revizionismului împotriva ortodoxiei" care se regăsea la acel moment în plină dezbatere în interiorul celei de-a doua Internaționale. Croce îl recitește pe Marx accentuând aspectul metodologic, punând în evidență importantă enormă a descoperirii factorului
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
toate măruntaiele mele de lepădătură soarele tău de crepuscul prin toate razele s-a pornit să mă doară interiorul unui cuvânt sau doar umbra peceților care cad - desfoliat trandafir cu cătușe pe fiecare petală nostalgică - (ci adu-mi în cadența ofilirilor și renașterilor atavice bard poezia scrijelată cu briceagul, neblândă neantinevralgică) paveze-n ciuturi de sânge se-nmoaie, vorbele în răspăr iată un ciob de gravat pe o rană: mă întunec și iluminez întru adevăr înscrisuri pe piele în rugul acestei
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului CREPUSCUL Când vine toamna, într-o zi de joi, Pădurea-i mai săracă în frunziș, Lumina cade strâmbă și pieziș, Copacii-s singuri și străini și goi. Pe margini sunt și trandafiri uciși, Căzuți în ofilire și noroi, Așa suntem de-un an, de-un timp și noi, Uitați de fericire și proscriși. Iar fluturii, chiar au murit aseară Și stelelor n-or să le fie gineri, Li s-au topit aripile de ceară, Dar vor
CREPUSCUL de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384890_a_386219]
-
20 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului CANDOARE N-am fost atenți când au plecat cocorii, Nici frunzele când, galbene-au căzut, Iar ploile deodat-au început, Când cerul l-au umplut, degrabă, norii. Chiar dacă-n anotimp am tot zăcut, De-nsingurări, de ofilirea florii, Tot am salvat luminile candorii, Cu-mbrățișarea caldă din sărut. Și-am pus, în loc de lacrimi, limpezi, stropii Prelinși pe fața toamnei, tristă, lungă Și am aprins culorile din ochii Ce căutau spre infinit s-ajungă. Iar lângă drum ne-
CANDOARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384893_a_386222]
-
și tremuri.Leonte PetreSursa foto: Internet... CREPUSCULCând vine toamna, într-o zi de joi,Pădurea-i mai săracă în frunziș,Lumina cade strâmbă și pieziș,Copacii-s singuri și străini și goi.Pe margini sunt și trandafiri uciși,Căzuți în ofilire și noroi,Așa suntem de-un an, de-un timp și noi,Uitați de fericire și proscriși.Iar fluturii, chiar au murit asearăși stelelor n-or să le fie gineri,Li s-au topit aripile de ceară,Dar vor rămâne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385026_a_386355]
-
să vadă cum i se reamintește asta în fiecare minut al existenței. Uneori e mai bine să nu știi chiar totul. Bogdan suferea, se pare, de o boală gravă a curului, care urma să îi cadă în scurt timp din pricina ofilirii. Și, odată căzut, curul urma să antreneze după el și căderea altor elemente din corp, într-un domino fără de scăpare al morții, care avea să-i determine pieirea. În timp, bineînțeles că doctorii încercaseră să-l salveze în fel și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
raze deget șters înting - Un liniștit, un rar și tânăr mugur Prin ger mutat, prin tufele de zinc, La stâncile culcate: să le bucur. SUFLET PETRECUT Scăzută zării blândă e țara minerală. - Inel și munte, iarbă de abur înzeuat. A ofilirii numai această foarte pală Făclie, pe ghicirea Albastrului ouat. Mințiri, lumini! Scăpată, doar sfânta, ca o maică - Ars doliul ei; cu fruntea călcată de potcap: Scăldând la dublul soare, apos, de la Drăgaică, Rotundul, scund în palmă, duh simplu-n chip
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Publicat în: Ediția nr. 1600 din 19 mai 2015 Toate Articolele Autorului de ce dor crucile sau poate nu ele dor ci centrul lor doare ca un spin ridicat de curând sau dintotdeauna în inima copilului nenăscut. să mori într-o ofilire continuă este datul sau să crești până la tavanul care imită cerul într-un continuum de puncte întâlnindu-se undeva într-un pocal. acolo zace credința pe care fără să o accesezi crește în tine mereu ca un semnal de alarmă
CIUDATĂ FÂNTÂNĂ ESTE OMUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362986_a_364315]
-
blajin frumusețea ninsă-i goliciune, în os bătrân cu ger de dor pătrunde din tinerețea noastră mai rămâne sudoarea-mpotrivirii-nchisă-n șip de sticlă frumosul chip cu riduri moi-pâgâne se rătăcește primitiv în pâcla Dar florii ce-ntâlnește iarna-n cale, în ofilirea-i muta, parfumul îi rămâne-n drum... agale. Sonnet V Shakespeare Those hours, that with gentle work did frame The lovely gaze where every eye doth dwell, Will play the tyrants to the very same And that unfair which fairly
ACESTE ORE ÎMBRĂCATE-N CĂLDURA GINGAȘĂ A VIEȚII de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367689_a_369018]