1,160 matches
-
există un proiector pentru pelicula de 8 mm, dar ai mei n-au reușit să găsească de împrumut unul pentru Super 8, iar între timp rola s-a și pierdut. Cel care a filmat nuntă este unchiul meu, Augustin, un oltean hâtru, cu barbă neverosimil de neagră pentru o familie în care cei mai mulți bărbați au părul roșcat. A terminat Facultatea de Fizică, dar și-a urmat pasiunea descoperită în liceu la Cercul de Foto-Cinematografie al Școlii Populare de Arte din Craiova
Filmări nunţi şi botezuri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82699_a_84024]
-
și n-ai avut ce face, trebuia să le hrănești cu hoitul unui subiect fisiit. Vas’că după tonele de analize ale rasolului lui Olteanu, vine și meta-analiza. De-abia în lumina ei “crepusculara” înțelegem de unde vine frichinitul paranoic al Olteanului, vine din “din ultima jumătate de veac( adică de prin anul 1957, după calculele lui Bucu, cînd stalinismul era instaurat de mai mult de un deceniu),perioada cînd demnitatea și suveranitatea nat au fost invers proporționale cu democrația” etc. După
Coloana vertebrală gonflabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82919_a_84244]
-
și includ între maneliști și pateticii din ‘industria muzicală românească’) sunt atît de răspîndite încît e aproape imposibil să mai iasă ceva bun de-acolo. :)) la o astfel de asociere nu poți decât să zâmbești aiurea... și cred că un oltean poate să iți explice care-i treaba cu manelele...plenitza, craiova sunt aproape ..iar în craiova e o minunăție de cartier de maneliști... dacă mă gândesc, sunt mai multe... poporu` a vrut miorița..poporu` vrea manea... asta e... Eu văd
Yet anOtherinconvenient truth by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82964_a_84289]
-
ne vom referi la "investiția în Garcea", provenind de la MediaPro Pictures. La conferința de presă de la Furia, producătorul executiv (Andrei Boncea) s-a simțit dator să evoce numele lui Adrian Sîrbu, în legătură cu existența celor două filme: Furia și Garcea și oltenii. Despre Garcea... s-a spus, tot acolo, că ar fi "un mare succes de public". Doar că, în România, asta nu înseamnă mare lucru, financiar vorbind; oricît de "mare" ar fi un succes de public la noi, el nu acoperă
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
mari și de producători, am aflat, la aceeași conferință de presă, de la producătorul executiv Andrei Boncea (MediaPro) că Furia a costat 950.000 de dolari, din care circa 200.000 au fost furnizați de stat, via CNC; în Garcea și oltenii, altă producție a "casei", statul n-a investit nimic, totul a fost finanțat de "ei". Dar, despre "investiția în Garcea", într-un număr viitor. Să nu amestecăm o furie cu alta!
Alți tineri furioși by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14502_a_15827]
-
a suprapus imaginii rectorului Universității (de stat!) din Craiova și-a unei doamne responsabile cu finanțele din suspomenita instituție. Fără să clipească, fără să le pese de așa-numita „solidaritate socială” cu care ne asurzește Iliescu, om de suflet al oltenilor, respectivii, ca și câțiva profesori aleși pe sprânceană, nu se sfiau să palmeze salarii de peste cincizeci de milioane pe lună, câțiva dintre ei trecând binișor de sută... N-aș avea nimic împotrivă, dac-ar fi vorba de cine știe ce somități de
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
vivandierei locale,// mîine vor nunti cu toții,/ vor smulge cu măselele de 24 de carate/ carnea fragedă de pe mielul pascal./ Vor chiui, vor tropăi,// vor închina pahare de zăibărel/ roșu în oglinzi de cristal./ Vor așeza răcnind m-a făcut mama/ oltean dantele de argint, spumoase// pe fesele bătrîne/ scofîlcite/ ale istoriei municipale” (Fesele istoriei municipale). Partea visătorului e solitudinea, care e doar un început al punițiunii: „Singurătatea e-o pedeapsă/ prea blîndă pentru cel exilat/ între hărți, între cărți,// pentru stihuitorul
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
spus, la rîndul lui, Jupîn Dumitrache); 3. La pagina 3, ca destinatar al cîtorva Catrene de Ioan Strujan, „închinate cu drag distinsului regizor și profesor universitar Geo Saizescu, la împlinirea venerabilei vîrste de 70 de ani”; iată două dintre ele: „Olteanul care e hîtru/ Vinde umorul la litru,/ Dar Saizescu, glumeț de soi,/ Îl dă pe gratis, la butoi”; „Cum te știu poznaș, ghiduș,/ Vei fi iar spirit jucăuș,/ Convocînd pe scenă-ndată/ Să rîdă hîrb de oală spartă”; 4. Pe
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
minuni. Acolo s-au întîmplat hazoasele scene cu procurorii și prostituatele, acolo sînt frații Răducănoiu, acolo Anghel Matei întoarce o privatizare prin licitație și îl scoate din joc și din țară pe un neamț care a plătit prețul întreg pentru ca olteanul să cumpere la jumătate. Acolo umblă un senator cît o locomotivă și zice pe tine te pun director la balta cutare, face chefuri deșănțate (inclusiv la crama recuperată de la un investitor german), iar la sfîrșit adună mîncarea de pe mese în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
funcția unei referințe simbolice, ca aspirație, pentru cel care nu e o fire religioasă. Are disponibilitatea de a-și analiza marile păcate, de a le dramatiza și de a le converti în calități. Trufia este alimentată de mândria culturală de oltean și european, în același timp, care se revendică mai mult de la Brâncuși decât de la Arghezi. Dar trufia este și o chestiune de onoare, de ofensivă benefică pentru afirmarea sinelui: „De fapt, într-o oblomoviadă generală, într-o puturoșenie valahă seculară
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
Guvern și purtat în cioc de pasărea colibri, ar fi dat în apoplexie. ...Ca de fiecare dată, Marioara Murărescu a organizat un spectacol reprezentativ aducând pe scena sibiană colindători din principalele zone folclorice ale țării. Grupuri sau grupulețe, moldoveni, bănățeni, olteni, bihoreni..., au adus cu ei frumusețea și prospețimea, sinceritatea și autenticitatea colindelor. Realizatoarea, cu vocea-i caldă și vorbe naturale (poate că n-ar fi rău să mai schimbe din când în când câte-o frază-două din limbaj, deoarece cam
„Deschide ușa, creștine!” (cu atenție!) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13250_a_14575]
-
fi fericit să-l antreneze pe Mutu. Acest schimb de replici anost se transformă însă în știrea: "Dinamo intenționează să-l cumpere pe Mutu!". După ce tot Dinamo învinge pe Craiova, Claudiu Niculescu e întrebat dacă nu ar fi indicat ca oltenii să folosească... Viagra. Oarecum stânjenit și încercând să scape de întrebare și să urce mai repede în autocar, Niculescu zâmbește forțat și aruncă un "Probabil!" indiferent și cu jumătate de gură. Știrea însă sună cât se poate de dur: "Claudiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
Oarecum stânjenit și încercând să scape de întrebare și să urce mai repede în autocar, Niculescu zâmbește forțat și aruncă un "Probabil!" indiferent și cu jumătate de gură. Știrea însă sună cât se poate de dur: "Claudiu Niculescu le recomandă oltenilor Viagra!". Mda! Gherguț de la BEC Mă gândeam să scriu câte ceva și despre halul în care oamenii vorbesc limba română la televiziune (CNA-ul ar putea oare să dea și niște amenzi pentru siluirea în direct a limbii române?), de la fotbaliști
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
Fănuș Băileșteanu. Însă și alte detalii au fost de retușat. Grigore Brâncuș a intervenit cu mici revizuiri ortografice (mai ales în sensul actualizării) și cu adăugiri "scandaloase, introducând în sumar cele două povești licențioase. A făcut și alte completări: poezia Oltenii în Iași, plus cinci scrisori. Cu un aparat critic îmbogățit, cu adaosurile impuse, chiar împotriva pudibonderiei, actuala ediție academică Ion Creangă este una excepțională. Nec plus ultra. Ediția I. L. Caragiale este și ea, ca și ediția Creangă, rodul perfecționării celei
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
atrocitățile cunoscute și pedepsite de Legea 207, denumită legea crimelor contra umanității sau legea genocidului". Printr-o mai restrînsă delimitare, eseistul afirmă a se simți "euforic și mîndru ca fiu al Olteniei, născut și crescut în zăvoaiele Oltețului". Făcînd apologia oltenilor, el își dezvăluie din nou fibra colectivistă, acea "tincturare" biologică ce caracterizează spețele omenirii și pe care și-o asumă. Compămîntenii săi sînt, în vederile sale, oameni harnici, care trudesc cu tenacitate aidoma furnicilor. Dacă le sfărîmi mușuroiul, îl pot
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
documentare, absolut necesare. Nu avem încă o biografie Arghezi, destul de greu de realizat datorită numeroaselor incertitudini (volumul lui Florea Firan, Pe urmele lui Tudor Arghezi, e un început modest, afectat de aproximații, lacune și, mai ales, de supralicitarea calității de oltean a scriitorului). Tinerețea lui Arghezi oferă subiecte fabuloase, ce ar merita investigații speciale. Enunț doar trei, fără a intra în detalii: 1. Macedonskianismul originar al tânărului poet Arghezi, ca o bună soluție a ieșirii din raza acaparantă, copleșitoare, a post-eminescianismului
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
noastră echipă de fotbal cu valoare europeană. Dinamo și Steaua n-au fost lăsate s-o strice, prin ademenirea sau, pur și simplu, prin rechiziționarea jucătorilor în serviciul militar. Nici azi nu se știe cu exactitate dacă marea echipă a oltenilor s-a plămădit fiindcă echipele de București n-au luat-o în seamă decît prea tîrziu sau dacă a existat o decizie politică împotriva dezmembrării. Experimentul s-a încheiat după scurt timp. De spiritul echipei începuseră să se molipsească și
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
jucătorii, Steaua i-a absorbit o parte din stilul de joc și din voința de victorie. Fosta glorie a Craiovei, Ilie Balaci, spunea de curînd că Universitatea trebuie să folosească toate mijloacele, să nu retrogradeze. Ce mijloace? Ca să cumpere meciuri, oltenii n-au bani. Și tare mă tem că nu e doar o glumă. Dacă Universitatea va pica în B, ceea ce e aproape sigur, asta nu va fi totuși o tragedie. Poate că aerul dimineții îi va dezmetici pe suporterii echipei
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
de general, directorul a primit și un sediu nou, mult mai spațios, și o aparatură tehnică adaptată. Bătălia între instituții pentru casa Mariei Obrenovici a fost cîștigată de secretarul de partid al Sectorului 7, un activist argeșan, promovat de gruparea oltenilor din jurul Tovarășului. Istorii lipsite de orice interes pentru Letiția care, la o săptămînă după ședința povestită mai sus, a început să se întîlnească o dată pe săptămînă, în garsoniera de la capătul Bălții Albe, cu Radu.
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
gazdelor pentru căldura cu care ne-au Întâmpinat. În luna ianuarie a anului În curs, am avut treabă la Craiova, orașul anilor mei de liceu. Mi-am dorit mai demult să merg la Bulzești, comuna natală a lui Marin Sorescu, oltean de-al meu și poate cel mai mare poet al Olteniei. Acolo unde s-a născut un poet de geniu, parcă exista Încă ceva din el În văzduh, am senzația că sufletul lui este tot timpul pe aproape, că ne
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
am făcut în viață, în primul rând, a însemnat muncă. Am făcut peste 60 de filme, am 135 de milioane de telespectatori în România și peste un miliard de telespectatori în lume și, cu toate acestea, ca gorjeni și că olteni va puteti mândri pentru că întotdeauna am spus cu mândrie că sunt născut în Târgu-Jiu. Pentru mine filmul a însemnat ceea ce era mai important în viață. Existența mea”, a spus, atunci, emoționat Sergiu Nicolaescu. Sursa: Hotnews.ro
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
deh, așa au văzut până aici, afurisita de doctrină și nenorocita de nepricepere i-au aruncat pe toți de la stânga la dreapta ca într-un tangaj în care ne-am trezit când cu un Quintus în USL, când cu un Oltean la guvernare cu PSD. Și-au izbit crezurile politice cap în cap până n-a mai fost nimeni frecventabil, umbra slinoasă a unei generații care nu a preluat de la precedenta decât atotputernicia găștii întinzându-se peste niște oameni care, paradoxal
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93946_a_95238]
-
ca și cînd n-ați văzut în viața dumneavoastră un răsărit de soare, în mai, peste o livadă înflorită". Vînzătoarele de flori se așază pe Calea Moșilor și în Piața de Flori, lîngă Biserica Sfîntu Anton. Ceva mai tîrziu sosesc oltenii cu cobilițele. Se recunosc după chemare, iar vocile care străpung aerul au același impact ca firmele luminoase ale magazinelor. Fiecare are strigătul lui, "după felul omului și după felul mărfii". Mircea Damian face o mică radiografie sonoră: "Uneori strigătul este
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
plătind așadar un impozit. Circulația prin centrul capitalei, cu mărfuri în cărucioare trase de mînă sau căruțe este interzisă în același an, deoarece traficul crește pe zi ce trece și e stînjenit de orice vehicul nemotorizat. În anii imediat următori oltenii sînt nevoiți să-și facă un sindicat și o societate, "Tudor Vladimirescu" și, teoretic cel puțin, să plătească o taxă. În 1932, Dem I. Dobrescu, primar general cu idei occidentale, încearcă să facă puțină ordine în lumea activă și greu
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
Dobrescu, primar general cu idei occidentale, încearcă să facă puțină ordine în lumea activă și greu de stăpînit a negustorilor ambulanți. La 20 mai, Gazeta municipală al cărei director e Mihail Dragomirescu, titrează pe prima pagină: Conflictul dintre Primărie și oltenii ambulanți. Genericul paginii: Cuvîntul celor necăjiți. Primarul răspunde cu un interviu, în Dimineața, din care Gazeta municipală preia ideea de bază: "Vreau organizarea comerțului ambulant, iar nu desființarea lui". Dacă ziarele iau partea "necăjiților", la fel cu locuitorii capitalei, care
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]