1,313 matches
-
proiect de deszăpezire, știind, grație ANM-ului ce urgie va veni? Pentru ce sunt plătiți? Românii sunt uluiți de incompetența unora, care, având toate mijloacele la îndemână, nu reușesc să-și îndeplinească onorabil sarcinile pentru care sunt remunerați. Mormanele de omăt sunt cărate fără logică dintr-o parte în alta, în cele mai mult locuri, în loc să fie încărcate în camioane și duse departe de civilizație. Se muncește fără rost, iar oamenii au devenit din ce în ce mai nervoși, aruncându-și injurii veninoase din cauza parcărilor
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! by http://uzp.org.ro/zeit-60-zapada-noastra-cea-de-toate-iernile/ [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1446 din 16 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Din a cerului splendoare, locuit de Cel divin, Trandafiri albi de zăpadă, ninge ochi aquamarin. Se aude cum respiră-n taină stelei veșnicia, Renii tulbură omătul, viscolindu-mi nostalgia. În lumina născătoare de un alb imaculat, Îmbrăcată în turquaz de un fluture-mpărat, Mă visez copil în casa decorată cu icoane, Pe-un covor de turtă dulce, lângă bradul cu saloane. Țurțuri colorați de luna mi-
CLIPELE DEVIN REGINE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1418681858.html [Corola-blog/BlogPost/367786_a_369115]
-
mi-erau prieteni... Iepurași și aricei... Și păsărele-n cetini... Cand vedeam o veverița Cu coada ei stufoasa... O luăm în palmă și, ușor, Sus în castan acasă... Anotimpurile, toate Le treceam tot împreună... Primăvară, vara, toamna... Și iarna cu omăt cunună... În pădure, prima oară, Am venit cu tine... Iubitul meu cu ochii verzi, Si visător, ca mine... Actele ce ne unesc La noi nu auimportanță... Pe noi, ne-a cununat pădurea, Într-o noapte de vacanță... Suntem deja puțin
ÎMPLETITURI DE CONDEI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1438931054.html [Corola-blog/BlogPost/368152_a_369481]
-
carton volumul scriitorului Aurel Avram Stănescu, pentru că, orice aș scrie eu, oricît l-aș lăuda, poezia lui se susține pe ea însăși și nu are nevoie de laudele nimănui! Iată “ARS POETICA”: “Ieri am visat oglinzi prăfuite / livezi în crepuscul / omătul topit curgea în suspine / eclipsa de afară... răceala din mine / iubirea din tine a ieșit la iveală / Am zărit tremurând norii, fiorii de-o clipă / Nu mai e nimeni / elanul meu moare / răsăritul e rece... fără culoare » Mai este nevoie
ABSTRACŢIUNI CANTABILE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Abstractiuni_cantabile_aurel_avram_stanescu_1355125320.html [Corola-blog/BlogPost/351694_a_353023]
-
ce le împarte pe toate, din timpuri ce au trecut prin negura uitării, a făcut-o în legea ei; natura toată amorțise într-o semiletargie odihnitoare de refacere, unde totul în jur părea neclintit, îmbrăcat într-un alb imaculat de omătul pufos ce se așternea încet, încet, peste lunci și văi, dealuri și munți, ca o dumnezeiască binecuvântare. Doar câteva ciori, vrăbii și coțofene, se mai zăreau, croncănind supărate parcă, pe ramurile copacilor despuiate de frunze, dedesuptul cerului plumburiu. Iarna nu
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493101695.html [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
somnoros. Curios, a trimis repede o rază, să vadă ce-i cu toată zarva aceea. Zâmbi îngăduitor; au sosit păsările călătoare. Șugubăț din fire, a mai trimes câteva raze, să gâdile nările timizilor ghiocei, ce și-au ițit capul deasupra omătului târziu, strănutând a veselie. Ca un făcut spânzul, potbalul, floarea paștelui, toporașii, panseluțele și tămâioarele, au răsărit ca prin minune, pregătind cămașa Primăverii într-o multitudine de culori feerice, iar mugurași pomilor din livadă, temători la început, s-au deschis
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493101695.html [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
cum recunoaște autoarea, sau poate, mici „scântei de vis”. Corzile inimii tale reverberează. Se întorc în ecou. Empatizează. Actul de creație este încă firav precum făptura ghiocelului sub zăpezi, dar are o forță care învinge crusta grea a gheții și omătului. Când se va ivi, el va împrumuta ceva din făptura soarelui. Și va fi biruitor pentru încă un an de speranță. După el, se vor naște pajiștile de violete, toporași, lăcrimioare, brândușe. Tot într-un ton nostalgic este și poezia
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_carte_vera_craciun_cezarina_adamescu_1367094398.html [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
icnește, aleile triste sunt prinse-n covor, o creangă de măr apăsată trosnește, tot parcu-i strivit sub povara din nor. Și iar glasuri iuți mai încearcă solie, spre Eol prin cioară trimis-au cuvânt, să-mprăștie norii și soarele vie, omăt să topească în reavăn pământ. Aleile triste azi gânduri îndreaptă spre astru s-adune tot albul decor, mai bine-i în Mai când flori albe așteaptă, să cearnă spre ele în zbor de cocor. *** Ciclul "Iarna" Volumul "Surori metrese timpului
ALEILE TRISTE ÎN PARCURI AŞTEAPTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418024816.html [Corola-blog/BlogPost/382079_a_383408]
-
dintre ele... mereu diferită și totuși aceeași. Uneori mă urc în vagonul cu amintiri și plâng de dorul ce nu își va avea alinare. Plâng toate acele nerevederi ce vor urma mereu tristeții de a fi pierdut oameni dragi în omătul trecutului; al acelui trecut în care am înghețat amintiri de vise înrămându-le la vedere atârnate în dosul frunții! Apoi mă așez cuminte în dreputul ușii prin care zăresc treceri repezi de peisaje, de iluzii, de dorinți care își flutură
POPASUL MACILOR de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1427623299.html [Corola-blog/BlogPost/343340_a_344669]
-
lui din spatele munților, dând răgaz de odihnă pădurii ce-și întinde brațele descărnate, obosite de apriga luptă cu stihiile și norilor care scăpați de prigoană își scutură cu grație coamele albe, lac de sudoare și spaimă, cernând cu fluturi de omăt fantomatica liniște a nopții, brațele descărnate ale pădurii și acoperișurile caselor împrăștiate pe coastele muscelelor. Iarna și-a instaurat în cele din urmă domnia deplină asupra pământului, înveșmântând tristețea livezilor și singurătatea codrului și a câmpiei cu hlamidă imaculată, pictează
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
cămașă de in țesută în război partener iau trifoiul fără să-i număr frunzele la masă cu verdele adun culori din cuvinte ORA DE PICTURĂ când amestec albastrul din ochii tăi prin lumina bobului de grâu hrănesc iarba adormită sub omături celelalte culori nu le arunc le așez în palme la întâmplare mângâi obrajii răsăritului zâmbind apusului care așteaptă la rând cu albul de la țărmul zilei aprind noaptea îmbrac visul de ieri în șuvițe din curcubeul lui mâine să nu fugă
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ana_maria_gibu_poemele_visu_ana_maria_gibu_1374243972.html [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
n-o percep și nu mai știu ce-i foame Cuvintele-s izvor, săruturi dulci, poeme... Și te ador imaterial, când alb, m-ascund în tine Fior sunt toată, ghiocei Când tu te pierzi in mine Striviți sub dorul de omăt, în iarna veșniciei Înalță-se din doi pierduți, o Odă Bucuriei. An Prema Aanandha 17 Ianuarie 2017 © Referință Bibliografică: ODĂ BUCURIEI / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2209, Anul VII, 17 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
ODĂ BUCURIEI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/antonela_stoica_1484669582.html [Corola-blog/BlogPost/374305_a_375634]
-
să gustăm fărâme din el ca și cum ne-am cumineca din pâinea și vinul mântuirii. De data aceasta este poeta clavirului, a nostalgiilor autumnale care bucură și întristează ochiul în aceeași măsură, pentru că prevestesc murirea naturii, goliciunea, pustiul, dar și puritatea omătului imminent care șterge orice imperfecțiune și orice prihană. Universul ei este alcătuit din ninsori molcome, “bucurii deslușite pe firul poveștii”, lampagii, o candelă veche, cortegii de frunze, un “curcubeu într-un pumn de copil”, tânguiri de clopot, un înger care
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 367 din 02 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului M-am uitat astăzi pe geam, Am văzut copacii-n floare Și ca-n vis mă amăgeam Să mai prind înc-o ninsoare. Dansau fulgii de omăt Dintr-un ochi de cer, albastru, Tânjeam să mă încumăt Să valsăm și noi pe-un astru. Palma albă mi-ai întins, Surâzând, dulce fecioară, Și atunci parcă a nins Pentru mine prima oară. Ninge-acum așa de lin, Iarna asta
IARNA ASTA-I O MINUNE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iarna_asta_i_o_minune_.html [Corola-blog/BlogPost/361729_a_363058]
-
o muzică de colinde îmi umplea sufletul de bucurie iar bunica îmi spunea: - “Ia fugi și uită-te pe geam...” Și-afară... ce să vezi...totul era alb, în curte, pe stradă, pe case, copacii își aplecau crengile sub greutatea omătului și ningea într-una, fără încetare, ca-n povești... Iarna, eu și frățiorul meu mai mic, nu ne mai săturam să ne jucăm; era vremea săniușului și-a bătăilor cu bulgări de zăpadă iar tata ne făcea câte-un om
AFLAT ÎN LUCRU) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/O_iarna_ca_n_povesti_cristian_gabriel_groman_1351706663.html [Corola-blog/BlogPost/346349_a_347678]
-
urechile mele când eram ascuns odată sub pat și ei veniseră să „verse” banii într-un sertar din garderob. Țața Dumitra era mai mult lată decit lungă, lată în șale și când mergea parcă înota printr-un troian mare de omăt, umbla mereu îmbrobodită cu o basma neagră cu franjuri. Îl pricopsise pe nea Gheorghe cu patru copii: Natalița, care era cam leat cu mine, Gicuțu, cu vreo trei-patru ani mai mic, Silvioara cu vreo doi ani mai mică decât Gicuțu
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului LA MULȚI ANI, FRAȚI ȘI SURORI DE ȚARĂ! LA MULȚI ANI, ROMÂNIA! Azi, sub țarina bătrână drumu-și șterge doru-n barbă cărând datina străbună pe sub firul ars de iarbă. Sub omătul de aramă ștergând brazdele de soare români scriu pe tălpi la vamă ziua ce i-a rupt din floare. Munților văzduh de suflet le-a turnat în brațe plânsul făcând aripi lungi din urlet să nu zacă somnu-ntrânsul. Și-a
E ZIUA TA, ROMÂNE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1480574583.html [Corola-blog/BlogPost/370514_a_371843]
-
Mureșanu - devine și ea o parte importantă a operei. Dimensiunile sale spirituale întrec orice categorisire și încadrare în formule șablonarde. Dintr-o târfă el a făcut o madonă, dintr-o banală baltă, un lac de vis, dintr-o poiană, un omăt de iarbă. La el noptile se topesc în argint și aur. Pădurea se transformă în templu. De fapt toată natura e un templu. Cromatica privirii lui e aparte, dominată de alb, galben și albastru. El vede prin ceață unghiurile închise
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1420451141.html [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
Ediția nr. 467 din 11 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului În Delenii de Sus, în anul acela, spre sfârșitul lui martie dealurile începură deja să-nverzească. Podoaba cea albă a iernii se subțiase încet-încet, lăsând pe ici-colo petice răzlețe de omăt, întârziate de umbra colinelor. În două-trei săptămâni colțul ierbii a învelit de-a binelea costișele dinspre miază-zi ale locului. Satul dezmorțit dădea semne de învigorare. Pe drumeagurile înglodate, zvântate doar pe frânturile luminate de soarele amiezii, plăvanii cei mari trăgeau
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
ostoiască pofta de mâncare. - Văleu, mamă, ce moale-i glodu' pi uliță!. Mai bine era dacă legam boii la sanie ... Aș ajunge mai repede la stână, își dă cu părerea copilul cel răsărit, aproape un flăcău. -Ți-o rămas gându' la omăt, Ioane! Mai bine ia sama să nu te tragă boii-n șanț, îi strigă mamă-sa, cu oarece îngrijorare. Și, domol, în pasul dobitoacelor, carul urmărit de departe de mama-Catrina dispăru după Cotu' Popii. Nică Ionașcu, tatăl băiatului cu boii
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
care eu m-am îmbrăcat în mire, iar tu, venită-n albul iernii reci în rochie de seară mă petreci la poale de fântână-acum altar unde sărutul transformat în jar ne mistuie obrajii reci și gura și-mi leapădă-n omăt încet făptura, și las să ningă peste mine tot... sărutul, clipa, mă dezbrac și-nnot, da, mă dezbrac de mine, de neliniști, de tot ce m-a umbrit, de ochii triști, tu, ce mă faci să pot visa din nou trimite
SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de ANA PODARU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1484907617.html [Corola-blog/BlogPost/382940_a_384269]
-
în: Ediția nr. 1091 din 26 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Dulceața mierii urcă vâscoasă în miezul cuvintelor spuse, literele înmuguresc. Moș Crăciun împarte daruri copiilor gerul gofrează flori de gheață pe geam, casele mici de periferie se-ngroapă în omăt. În depărtare păduri de lumini pe deal, cu risipa ceții se-mbracă-n argint, umbrele se îneacă în ape. Pâinea și vinul se înmulțesc, băutorii sparg pahare-n cârciumi. Dulceața mierii, vâscul durerii, așteptă-n genunchi, colindătorii dau buzna-n
DE SĂRBĂTORI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 by http://confluente.ro/De_sarbatori_llelu_nicolae_valareanu_1388087916.html [Corola-blog/BlogPost/347610_a_348939]
-
DE GHEAȚĂ FLOARE LA FEREASTRĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Un ger câinos se-așează-n noapte, Și țintuiește stele-n cale. E-așa de frig că-ngheață șapte Straturi de-omături de pe vale. Încremenesc pâraie-n unde, Ca niște nefirești fantasme Și orice-i viață se ascunde. Decorul, parcă-i rupt din basme! Iar astrul nopții pare-o umbră, Ce-i strâmbă nopții-nfățișarea, Făcând-o să ne pară sumbră Lucire
DE GHEAŢĂ FLOARE LA FEREASTRĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1451976581.html [Corola-blog/BlogPost/368179_a_369508]
-
fie-nvins de anii-n tropot. Nu-i pasă că aude al morții sumbru clopot, că vede-n jur numai prăpăstii-adânci. Cară cu el, pe umeri, o inimă ce vrea să-i fie-n încercări mereu alături, chiar dacă o-nspăimântă perfidele omături ce se aștern de-un timp pe viața mea. Scylla și Charybdis Corabia-ajunsese la al Messinei vad și marinarii tremurau pe punte, fiindcă-auzeau din valuri ieșind icnete crunte, un zbucium cum există doar în iad. E Scylla, căpitane! Charybdis e
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1429894315.html [Corola-blog/BlogPost/357731_a_359060]
-
Interpretări mitice din fantezia lumii, pe-a timpului răscruce revin cu starea vremii. Cum e vremea-n prima zi, uscată ori ploioasă, se spune că-n an va fi la fel, capricioasă. Ziua de Sfânt' Vasile de e bogată-n omăt, vor fi vremuri facile ce-n rodul toamnei se văd! Un zvon legat de vreme, de-i ceață, prevestește că boli vor fi în lume. Iar fânul putrezește. Cât adevăr și cât mit se află-n ritualuri ce țin de
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420374923.html [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]