861 matches
-
Dragoș Bucurenci [youtube=http://www.youtube.com/watch?v=64WXfvTHUKI] via Omuleți feedback is ok:)))
Mr NATO? Feedback is fifty! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82871_a_84196]
-
Dragoș Bucurenci “El cântă la clarinet și avea ochii verzi. Eu jucăm fotbal și încercam să par dura. Am trăit o idila între revoluție și prima mineriada.” continuarea aici via omuleți - good read! Îți poți imagina ce fac la umbră, unde nui vede nimeni? extra la umbră se joacă counter și morrowind. ... în vremuri tulburi, copiii doresc să crească repede, repede, repede... să devină adulți, că s-au săturat să privească
În vremuri tulburi, copiii se pupă la soare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82889_a_84214]
-
Mă bucur că e atât de simplu să-ți spun că te admir. Succes, lumea e a ta! Femeia de 30 ani Văd că ai mereu o ținută de hiker...ale tale sunt ideile astea năstrușnice cu îngropat drujbe, contruit omuleți din peturi, turnat în cap galeți de apă și scris sloganuri narcisiste pe tricouri? Trebuie să fie, altfel n-ai fi tu. Mân, esti parcat rău de tot! Helau monsieur DB, vin aici cu un comentariu cumva offtopic cumva ontopic
Linia verde – Defrisarile by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82940_a_84265]
-
Cred că asta era cauza primă a neliniștilor ei din ce în ce mai evidente, în ultimul timp. Al doilea text: Cu un singur gest, ea îl arătă pe erou asistenței, pacienților adunați în sala improvizată, uimiți de puterea magică pe care o avea omulețul numit ciudat Camură și care se pricepea la femei și la bani. Actorii, improvizați și ei, aleși dintre bolnavi, se învălmășiră pe scenă, iar unul, care-și zicea Luis, a fost cât pe-aci să cadă. Coroana lui de tinichea
Mănușile de iarnă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14522_a_15847]
-
Cristian Teodorescu A trecut și Paștele Blajinilor, o tradiție a țăranilor mai de la Cîmpie, din cîte știu. Nu e exclus să mă înșel. Blajinii sînt sau mai degrabă erau - fiindcă acest eres s-a cam pierdut - niște omuleți mai mici decît piticii și de o bunătate fără pereche. Probabil că de buni ce erau nu puteau fi văzuți. Ce tradiție păgînă va fi fost metamorfozată în această sărbătoare pascală secretă nu știu și nici nu are importanță pentru
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
Ovidiu Genaru Un umil funcționar de provincie, un mărunt dumneata, copist la prefectură, ajuns chiar ajutor de contabil, un omuleț taciturn și anonim, un somnolent vasiliu inutil și utopic, un toxicoman de deșertăciune, puțin alcoolic și decadent, sau, uneori, în zile bune, chiar un bufon de cârciumă, de ce nu, Un deznădăjduit cu pantofii mereu uzi, un nimeni care suferea considerabil
Suspect by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/5254_a_6579]
-
mai tîrziu - după ce i-a administrat cîteva povești colaterale unui dement am vorbit despre tragerea loto și despre cărți care ar merita o continuare - Cum e să fii căsătorit? m-a întrebat florina. - E ca și cum ai avea în tine un omuleț de nisip, care la cea mai mică atingere se împrăștie, se reface la loc și iar se împrăștie - la infinit. surescitați din cauza discuțiilor numai sticlele aduse de florina ne-au liniștit știu unde greșesc dar cui îi pasă cei pe
Poezii by V. Leac () [Corola-journal/Imaginative/6076_a_7401]
-
să treci strada cu păpușa fricii în spate împuns da da cu degetul arătător de căpcânul din răspântie în ziduri inexistente către gurile de canal în viforul bezmetic al zilelor fără istorie fără adevăr cu iarna trădărilor pe urme cu omuleții coborâți dintr-un vis rău aținându-ți calea când bolborosești în sughițuri un cântecel de înstrăinare și pierzanie a ta de tine dar dacă tu ai să treci strada pe unde a luat-o șarpele galben cu floarea de colț
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/7471_a_8796]
-
un cântecel de înstrăinare și pierzanie a ta de tine dar dacă tu ai să treci strada pe unde a luat-o șarpele galben cu floarea de colț de sub inima mea și se grăbește să iasă în afara acestei lumi cu omuleții făcuți din gumă și câlți și răcoare de albăstrele și zumzet auriu și cerneală și coca-cola de copilul care încă se zbenguie-n bărbatul bătut de gânduri albit înainte de vreme dar dacă tu ai să treci strada ca să cerni în
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/7471_a_8796]
-
a portretului pictorului în tablou. Laconic, paradoxal și plin de umor, Ionesco se autodefinește cu precizie: “Sunt cel mai intelectual dintre pictorii naivi.”3 Cu apetitul și cu siguranță cu care un copil de “treizeci și trei de luni”4 desenează un omuleț, Ionesco pictează trupuri-capete, cu (sau fără) mâini și picioare, capete roșii, rotunde care plutesc pe fondul în culori aprinse, monștri cu mai multe capete, capete cu mai mulți ochi, cruci, figuri geometrice, broaște valsând, insecte văzute la lupă, plante anemice
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
trupuri-capete, cu (sau fără) mâini și picioare, capete roșii, rotunde care plutesc pe fondul în culori aprinse, monștri cu mai multe capete, capete cu mai mulți ochi, cruci, figuri geometrice, broaște valsând, insecte văzute la lupă, plante anemice, pictează orice. Omuleții aceștia diformi, viu colorați (sau reduși la o simplă silueta neagră) dansează, jonglează, se plimbă cu familia, se luptă (fără scop), merg la scoala, iată-i chiar la ora de sport, aleargă, se lasă dominați de un “maître d’école
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
dacă nu după catastrofa Mioarei, măcar după succesul meritat al romanului Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război. Pedagogia recomandării finale va fi avut darul să arunce în aer răbdarea clocotitoare a scriitorului umilit: Ar fi și timpul ca omulețul acesta pripit, iritat, pururi grăbit, cu privirea în jos ca și cum ar căuta ceva pierdut, cu podul palmei aprins, incendiat de febre, hărțăgos, plin de talent, dar și de fatuitate, să se oprească din cursa lui frenetică, pentru a se regăsi
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
febre, hărțăgos, plin de talent, dar și de fatuitate, să se oprească din cursa lui frenetică, pentru a se regăsi pe sine și liniștea, fără care nimeni nu se poate realiza desăvârșit". Pus în fața unei astfel de imagini caricaturale a omulețului pripit și iritat, orgoliul lui Camil Petrescu a luat foc. Răspunsul său imediat a fost un lung și furios articol, intitulat Eugen Lovinescu sub zodia seninătății imperturbabile, publicat în 1932 în mai multe numere din "România literară", aflată sub conducerea
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
Călătoria începută cu stîngul s-a încheiat la fel, întrucît și la întoarcere s-a stat ore în șir în aeroport. Prilej pentru răsfoirea cunoscutei reviste clujene Echinox. Ultimul număr, triplu ( la care ne-au plăcut mult cei 49 de omuleți cu joben de pe copertă ai Laurei Codreanu) conține și o substanțială revistă a revistelor, făcută de mulți cronicari, și care ne-a plăcut mai puțin, tocmai din cauza măsurării cu cîntare diferite. După ce spune despre revista Luceafărul că a primit "botezul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
ierte. Doar durerea nu e în secole, în veacurile lungi, ci în eul meu scurt, hic et nunc. Ce folos că va fi cu un ins defăimat mai mult sau mai puțin, cînd ei în anale sînt zeci de mii? Omuleții nu vor descifra în veacul vecilor aceste liste pestrițe, kilometrice. Cum a spus un chinez: numai să uităm. A început sughițul; mă enervasem. Unul dintre cei tineri și puternici, un bărbos tipic (pesemne sculptor, ei au mîini zdravene!), s-a
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
21 (Alldahin) Alldahin, alldaher Niciodată obosit, totdeauna stingher Dulce uneori, amar mereu Viață petrecută ca un derbedeu Cool împachetat ca o rugăciune-n ajun Împărțind acțiuni de jur împrejur Servește ouă la micul dejun Ritm servil pungii legate cu șnur Omuleți aruncați pe pavaj Catifelat zboară cârdul de sturzi Gândul trece prin sită ca un blamaj Rămâne progresul celor surzi Alldahin, alldaher Niciodată obosit, totdeauna stingher Viitorul fluieră în prezent Trâmbițând uneori purtat de curent Dulce uneori, amar mereu Ca un
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
mă trecuse un fior, fiind prima și prima dată, după buna mea Ifi, cineva care îmi zicea, fie și în râs, ca dumneaei, Valerică; și era ca și cum aș fi fost și eu printre ei, un om, mai mic, așa, un omuleț, dar om!... Eiiii, așa a fost cu Victorița, botezată și ea tot de Ifi care m-a pus să mă însor cu ea și să am mulți-mulți șoricuți, și Ifi mai zice că a și pregătit o condicuță cu datele
Șoricelul Valerică - de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11563_a_12888]
-
miraculosul imediat este starea de ,simbioză" cu copilul din propriul pîntec, a cărui prezență prinde contur de la dungile rozalii ale testului de sarcină pînă la ,boaba de strugure", apoi la ,mărul dat în copt" și, în cele din urmă, la ,omulețul din burtă" care ,strălucește într-o unsoare opacă" de unde lovește cu pumnișorii lui ,peretele de carne": ,Dragă fată, dragă băiat, vreau să te apăr de toate relele. }i-am văzut oscioarele în mușchii translucizi. Vreau să-ți fie ușor, fără
Întîmplări în miraculosul imediat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11556_a_12881]
-
Pentru speculațiile de acest tip învinuiesc romanul de misticism trivial. Dar asta nu e totul. "Elisabeta Neantului", cum va fi numită ulterior, se căsătorește cu Horia Cantacuzino, iar în noaptea nunții scoate din propriul sex, în fața invitaților, "figurine, unele înfățișând omuleți, mormoloci, grili, gnomi, sau chiar animale, broaște, cerbi, iepuri, porci mistreți, păsări" (p. 146). Stupefacția tuturor este totală, cu atât mai mult cu cât medicul ginecolog Viorel Untaru "a început să spulbere pe rând toate figurinele scoase de Elisabeta din
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
cunoscute ale celui ce cântase în strofe melancolice plânsul încenușat al cerului. După o așteptare în răstimpul căreia îndrăznețul intrus care eram își găsise răgazul necesar acomodării cu mediul descris, ușa se deschise brusc, lăsând să-i pășească pragul un omuleț rotund și îndesat, de pe a cărui mască de paiață suferindă se prelingeau broboane de sudoare... întimidat o clipă de apariția acestei arătări ce nu părea să aibă ceva comun cu Strofele pentru toată lumea și cu Romanțele pentru mai târziu, avusei
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
banalului și banalizarea poeticului ("Pulpele ei miroseau a săpun de rufe", spune naratorul din Casa cu aristoane, p. 20) sau, la un alt nivel, pe sensibilizarea primitivului și primitivizarea sensibilului: În somn, mutra asudată a lui Munteanu pare fața unui omuleț necăjit și bun." (Frig, pp. 46-47) Exemplul e edificator în egală măsură pentru mecanica dostoievskiană și argheziană a epicului (sanctificarea păcătosului/căderea în păcat a sfîntului) și pentru o "rețetă" de elaborare narativă în patru trepte: 1. banalul devine (e
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
final iluminator al acestei dispera(n)te căutări. Cu atât mai mult cu cât contrazice însăși metafizica construcțiilor lingvistice ale postmodernismului enciclopedic, mediatic în sensul cel mai larg, carnavalesc, ludic-apocaliptic. Paul Cernat întrevede foarte bine o posibilă cheie în profilul omulețului lui Escher ieșit din rând. Mie însă mi-a atras atenția celălalt omuleț (ocultat poate cu bună știință de însuși autorul când face descrierea gravurii Coborâre și urcare), care privește detașat zădărnicia celor prinși în infinita cob-urcare a iluzoriilor trepte
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
cât contrazice însăși metafizica construcțiilor lingvistice ale postmodernismului enciclopedic, mediatic în sensul cel mai larg, carnavalesc, ludic-apocaliptic. Paul Cernat întrevede foarte bine o posibilă cheie în profilul omulețului lui Escher ieșit din rând. Mie însă mi-a atras atenția celălalt omuleț (ocultat poate cu bună știință de însuși autorul când face descrierea gravurii Coborâre și urcare), care privește detașat zădărnicia celor prinși în infinita cob-urcare a iluzoriilor trepte. Efectiv izolat, deci detașat, neimplicat, acel omuleț este cititorul acestei cărți pus în fața
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
însă mi-a atras atenția celălalt omuleț (ocultat poate cu bună știință de însuși autorul când face descrierea gravurii Coborâre și urcare), care privește detașat zădărnicia celor prinși în infinita cob-urcare a iluzoriilor trepte. Efectiv izolat, deci detașat, neimplicat, acel omuleț este cititorul acestei cărți pus în fața unui spectacol din care nu poate înțelege decât mișcarea largă, de ansamblu. Coaja, căci miezul i se refuză deopotrivă ca și omulețului răzleț și gânditor, pentru care coșmarul marșului absurd s-a sfârșit, dar
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
în infinita cob-urcare a iluzoriilor trepte. Efectiv izolat, deci detașat, neimplicat, acel omuleț este cititorul acestei cărți pus în fața unui spectacol din care nu poate înțelege decât mișcarea largă, de ansamblu. Coaja, căci miezul i se refuză deopotrivă ca și omulețului răzleț și gânditor, pentru care coșmarul marșului absurd s-a sfârșit, dar căruia sensul i se arată în continuare confuz. Altfel, de ce ar mai întârzia pe scări? Sensul e mai presus de orice avantaj al glisării. Borges însuși veghează în
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]