297 matches
-
personaj-cheie, Terry, din ambiția de a ajunge mare cineast, eșuează în a scrie critici despre kitsch-uri, falimentând revista ce i le-a publicat. Sarah Tudor, narcoleptică - de fapt personajul care-i permite lui Jonathan Coe să facă incursiuni în onirism, între vis și realitate - ajunge lesbiană și îl determină pe tînărul Robert, îndrăgostit de ea, să facă operație de transsexualitate. Robert, devenit doctorița Madison, îi scrie lui Sarah o poezie pe o fișă medicală (într-un fel, definiția acestui roman
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
Lista e, evident, mult mai lungă. Și dintre autorii ultimilor ani sugerez o serie de modalități care nu se reduc la un calapod, în expediții de recunoaștere, în zone nedefrișate, Dumitru Țepeneag, în faza mai veche a schițelor, cu un onirism "ostentativ", cu alăturări șocante care sparg rutina, și mai nou în roman (Maramureș), unde cultivă un coeficient de fenomenal în albia unei simplități și transparențe premeditate a narării. Apoi, la altă extremă, Mircea Cărtărescu care transfigurează, printr-o jerbă multicoloră
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
întorc pe dos clișeele, exploatează proza vieții reciclînd-o prin deriziune, fără a renunța la materia cotidianului (modelul lor neașteptat: Caragiale!), Nora Iuga se plasează în sfera unui imaginar ludic, levitînd în gratuitatea acestuia. Tangentele d-sale definitorii sînt suprarealismul și onirismul. Dacă optzeciștii rămîn, blazați și sarcastici, în zona existențialului curent, poeta "caută ceea ce n-a văzut niciodată", cum spune Eluard, în Donner a voir. Țintă să o constituie insolitul. Acesta se activeaza prin sine, amalgamînd referințele cele mai diverse cu
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
la o editură “oficială”, Cultura Națională, dădea târcoale Societății Scriitorilor Români, de la care va și obține un premiu... În fine, tipărind Patmos și alte șase poeme (1933), Ilarie Voronca va mai atinge un punct maxim al scrisului său, în care onirismul suprarealist e fructificat cu rafinament într-o lirică vizionară, de așezat undeva între transparențele eluardiene și orizonturile de explorator solemn ale unui Saint-John Perse. Pe întreg acest parcurs, Voronca a fost consecvent cu sine, în sensul că a propus noi
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
vorba despre bastonul de general. În astfel de situații, la Haralampy recidivează un atac de suporterism nocturn, adică umblă buimac în jurul blocului și, ori recită teatral versuri postmoderniste făcând să se tânguie solidare toate javrele din cartier, ori cade în onirism profund invocând cu mare evlavie spiritul lui Jung pentru a-l îndemna să lupte cu măturoiul luciferic. De această dată, criza i s-a declanșat la sfârșitul meciului greco-francez din seara de 25 iunie când, preluând o zicere de la strămoșul
Măturoilul cozii negre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12709_a_14034]
-
și inconsistența eului, existența, religia (trădarea, supliciul, Înălțarea) și scrisul sunt sâmburii tari în jurul cărora se dezvoltă, parcă de la sine, acest text foarte dens, hermeneutic vorbind, extrem de generos, un text fluid în eclectismul lui, pendulând între confesiv și reflexiv, între onirism și ocult, între poetic și profetic. Căci Emilian Galaicu-Păun a mizat întotdeauna pe o mistică a textului (derivată din existență) pornind de la precepte și idei preluate nu doar din tradiția iudaică, dar mai ales, din cea orientală. În bizareria sa
Proză cât o bibliotecă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12419_a_13744]
-
de proză scurtă, Păsări mergând pe jos. Povestiri de nepovestit (Editura Arc, Chișinău, 2001). La acestea mă voi referi în continuare, acordând o mare încredere prozatorului Nicolae Popa. Proza scurtă din volumul Păsări mergând pe jos se încadrează în categoria onirismului, promovat de Dumitru }epeneag și de companionii săi în anii '66-'70. Similitudinile sunt izbitoare, deși autorul basarabean nu pare să le caute cu tot dinadinsul. Fanteziile, cu adevărat "povestiri de nepovestit", după cum ne previne subtitlul, evadează într-un vis
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
mereu amenințate de moarte sunt numai câteva din elementele definitorii ale unui vizionarism oniric, ce-l situează pe Nicolae Popa, indubitabil (nu știu dacă după însăși voința autorului), în categoria emulilor lui Dumitru }epeneag și Leonid Dimov, în genul unui onirism estetic foarte inventiv, niciodată epuizat sau perimat. Romanul Cubul de zahăr este, în bună măsură, altceva. Utilizează resursele oniricului, dar se bazează pe un solid suport realist al narațiunii. Autorul mizează pe un joc estetic între construcție și deconstrucție, mistificare
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
intima năzuință a necontenirii întru aceasta, ca trăire nemuritoare. 4. Timp suspendat (intervalizat) = prin aceea că OS este raportată unui TA imaginar. Un atare timp suspendă în fond dramatismul curgerii (temporalitatea), printr-un interval de temporizare. Astfel, în acord cu onirismul conștiinței, OS se închipuie pur artistic. Prin aceasta se produce glasul sau tonul poetic al OS, într-o variație intonațională care iese din confuzia alunecării și aproximării valorilor, păstrând doar profilul între aceastea, ca expresie intervalică. Putem spune că intervalitatea
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
sfîrșitul deceniului patru, în preajma izbucnirii celui de-al doilea război mondial. Tema este, însă, de o acută actualitate: soarta intelectualului în vremuri tulburi, condiția umană prin raportare la o istorie ostilă. Deși în atmosfera cărții se pot identifica elemente ale onirismului, așa cum s-a cristalizat el în opera lui Dumitru Țepeneag, romanul trimite foarte direct la textura socială și la o tipologie umană specifice "epocii de aur"; în acest fel, cartea răspunde orizontului de așteptare al cititorului român de azi care
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
pe celebrul dramaturg, operă să este o continuare a avangardismului românesc interbelic care, la noi, avusese substanță și promotori pentru avangardă europeană. Și, de altfel, undeva mărturisește că visul este, adesea, la fundamentul creației sale. Nu folosea suprarealismul interbelic românesc onirismul că metodologie de creație, scriitorii aparținînd acestei specii avînd totdeauna grijă (o povestește Șasa Pana în memoriile sale) că seară să-și pregătească, pe noptiera, o foaie de hîrtie și un creion pentru a-și putea notă, la trezire, visurile
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
Alex. Ștefănescu Firescul ca produs de sinteză În 1989 Dumitru Tepeneag era o legendă. Se știa că avusese o tinerețe nonconformista, că se afirmase că unul dintre promotorii "onirismului", în a doua jumătate a deceniului șapte, si ca apoi se stabilise defintiv în Franța. După 1989, petrecându-si timpul mai mult în România decât în patria adoptiva, scriitorul a redevenit pentru opinia publică un om, arțăgos și incomod. Angajat
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
vedere acru și frustrat - răfuindu-se în special cu personaje mai cunoscute (și recunoscute) decît el ale intelighenției românești, cărora le bagatelizează, cînd nu le neagă, orice merit - s-a putut cîți de curînd (în episodul Cărți enervante - 10) că onirismul inițiat de Dimov și Tepeneag e o gogorița, o simplă curiozitate puternic datata, o strategie literară de moment, moartă și îngropată împreună cu momentul. * În FAMILIA nr. 3, într-un grupaj intitulat Leonid Dimov la judecata de apoi, zece critici literări
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
istoria literaturii contemporane, precum Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Sorin Titel, D. Tepeneag, Emil Brumaru ș.a. (toți aceștia, ca și "gogorița" din care au purces, trezesc mare interes studenților filologi, care și-i aleg cu predilecție pentru lucrări academice, dovadă că onirismul nu li se pare deloc mort și îngropat). Grupajul din "Familia" cuprinde trei tipuri de texte: evocarea omului Dimov, relevarea prin analiza a valorii operei lui poetice și "moștenirea dimoviană" - modul cum se raportează la el poeții de azi. Din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
Vieții Românești", se pare că în hîrtiile rămase neinventariate după moartea lui s-ar mai află fragmente și note pentru Mărul Cunoștinței. * În puținul spațiu care ne-a mai rămas, să vedem ce spune și un poet, Mircea Cărtărescu, despre onirism, despre Leonid Dimov și posteritatea lui: "Onirismul a fost, în deceniul șase și pînă la jumatatea celui următor s...ț o miscare literară activă, influența, ce a dat boemei literare românești o strălucire neașteptată și neobișnuită s...ț Leonid Dimov
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
rămase neinventariate după moartea lui s-ar mai află fragmente și note pentru Mărul Cunoștinței. * În puținul spațiu care ne-a mai rămas, să vedem ce spune și un poet, Mircea Cărtărescu, despre onirism, despre Leonid Dimov și posteritatea lui: "Onirismul a fost, în deceniul șase și pînă la jumatatea celui următor s...ț o miscare literară activă, influența, ce a dat boemei literare românești o strălucire neașteptată și neobișnuită s...ț Leonid Dimov a dominat în toți acei ani subterană
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
o bîntuie, dictîndu-i tristețile și ajutînd-o să-și înțeleagă spaimele și nefericirea. Tot visele acestea sînt probabil dovada cea mai solidă a virtuozității de romancieră a autoarei, pentru că a le transcrie, astăzi, după ce a apărut (și apus) o literatură a onirismului nu e ușor. Pleijel notează aceste coșmaruri, în ceea ce deducem că reprezintă jurnalul eroinei, foarte direct și simplu, în propoziții care împînzesc, transferîndu-le într-un spațiu verbal logic și structural, frisonul de irațional și totuși semnificativ al oniricului. Prin aceste
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
artistică e aproape inexistent. Dicționarul este în același timp o explorare geografică. Ponderea diferită a țărilor ne face să ne privim folosind motivul străinului. îl descoperim pe Brâncuși suprarealist căutîndu-l fără succes pe Naum, vedem că sursa pentru articolul despre onirismul românesc a fost Virgil Tănase, printre contribuțiile noastre la zestrea de curente literare și artistice contemporane mai găsim poporanismul și sămănătorismul, amîndouă integrate pînă la confuzie într-o puzderie de mișcări rurale și tradiționaliste de toate genurile. Dar totul succint
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
momente memorabile, imagini de film de artă. Mai ales în ultimul volum, Grădina Icoanei, cel mai reușit estetic dintre toate, poate și pentru că urgența revendicativă și setea de adevăr ale personajului principal s-au mai potolit, găsim pasaje de un onirism delicat, demne de orice antologie a scrisului frumos. Toate figurile trecutului ante-comunist despre care Iustin Arghir încercase să afle adevărul sînt invocate de un bătrîn unchi muribund: "Bătrînul Trifon i-a chemat și pe ceilalți să asiste la sărbătoarea lor
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
antologie poetică cuprinzătoare. De la Eminescu la poeții contemporani, autoarea ei fiind ea însăși o poetă ce apare în volum cu acest statut. Dar ar fi în același timp și o carte de critică, pentru că e vorba despre o antologie tematică (onirismul) al cărei scop mărturisit e o istorie subterană a poeziei românești. Ruxandra Cesereanu devine critic atunci cînd realizează micro-portretele poeților antologați, dar rămîne poetă în formulările surprinzătoare pe care le găsește, formulări capricioase și metaforice la care cu greu ne-
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
secolului XX. Aceasta rămîne însă doar un punct de referință și funcționează ca fundal, în vreme ce în prim- plan se află psihologia și conștiința umană, reacția individuală și subiectivă, pentru a căror revelare scriitorul recurge la tehnici și modalități nerealiste - fantasticul, onirismul sau fluxul de conștiință -, proprii esteticilor simboliste ori suprarealiste. Abordarea dualistă (amintind de vocația spiritului hispanic pentru sinteza contrariilor), care combină realismul și idealismul, raționalitatea și iraționalitatea, epicul și liricul, consonează cu dualismul presupus de însăși tema tratată, memoria fiind
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
cineva anume și pare venită din altă lume. Ea este și azi - cum se considera la debut - persoana întâi plural. Ana Blandiana, Cine sunt eu? (un sfert de secol de întrebări), Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2001. 400 pag. Dumitru Țepeneag și onirismul Până în 1989, Dumitru Țepeneag era vag cunoscut în România, dar avea, ca să recurgem la limbajul politic, unanimitate. Toată lumea îl admira ca pe un personaj aproape legendar al vieții literare, ca pe un nonconformist in aeternum, incompatibil cu stilul de viață
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
pe Nicolae Manolescu... - Admirația pentru Manolescu mi-a mai trecut nițel..."; "- Emil Cioran mi-a mărturisit... - Teribilismele lui Cioran de mult nu mă mai impresionează..." etc. Pe Dumitru Țepeneag îl preocupă - și chiar îl obsedează - să readucă în memoria contemporanilor onirismul, curent literar pe care îl consideră important, iar lui să i se recunoască rolul de ideolog al onirismului. În răspunsul pe care îl dă primei întrebări din primul interviu cuprins în carte evocă, bineînțeles, începuturile acestei mișcări literare juvenile: " S-
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
Cioran de mult nu mă mai impresionează..." etc. Pe Dumitru Țepeneag îl preocupă - și chiar îl obsedează - să readucă în memoria contemporanilor onirismul, curent literar pe care îl consideră important, iar lui să i se recunoască rolul de ideolog al onirismului. În răspunsul pe care îl dă primei întrebări din primul interviu cuprins în carte evocă, bineînțeles, începuturile acestei mișcări literare juvenile: " S-o luăm de la întâlnirea mea cu Dimov. L-am cunoscut în '58... El stătea pe atunci într-un
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
mișcări literare juvenile: " S-o luăm de la întâlnirea mea cu Dimov. L-am cunoscut în '58... El stătea pe atunci într-un subsol al Observatorului Astronomic de pe strada Ana Ipătescu. Împreună, ca să zic așa, am pus la cale noțiunea de onirism, care, deși pleca de la suprarealism, îl contrazicea, pentru că noi respingeam de la bun început dicteul automat. Visul pentru noi era un model legislativ, nu o sursă de inspirație; era deci un model de structură. Nu povesteam vise, ci le produceam. [...] După
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]