70 matches
-
erau oamenii Securității. Probabil că n-au fost. Dar felul în care au condus serviciile de informații denotă o totală identificare cu interesele acestora, și nu cu interesele societății românești. Ascunzându-se după regulamente și cutume, cei doi domni au opacizat într-atât "structurile", încât ele au devenit de-a dreptul incontrolabile. Dacă evaluăm dezvăluirile petrecute sub Măgureanu și pe cele din perioada Georgescu-Gheordunescu, vom constata, șocați, că tot ce știm despre Securitate, despre organizarea, funcționarea și rolul ei se datorează
Arcadia cenușie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14641_a_15966]
-
îl lași pentru moment să-și vadă de lectură, stai cu ochii ațintiți pe fereastră, aparent prins de alte gânduri și privești acolo ca într-o oglindă imaginea lui. Este o după-amiază de toamnă timpurie și prin geamurile vagonului ușor opacizate câmpiile și spinările munților îndepărtați își trimit până la tine strălucirea plină de sevă. Așadar, nimic mai simplu decât să te lași vrăjit în gândurile tale de această priveliște. Neținând cont de aceste lucruri, el stă aplecat deasupra unei cărți, se
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
într-un obiect de sine stătător ori asociate în ample imagini ale unei biblioteci imaginare. Miza acestor construcții plastice este memoria culturală a privitorului și ambiguitatea care se naște inevitabil în actul percepției. Textul deposedat de orice sens narativ, complet opacizat prin mimetism grafic, pare o resuscitare a cine știe cărei limbi uitate, după cum Cartea, în ansamblul ei, rememorează biblioteci și civilizații pierdute. Chiar dacă un asemenea exercițiu nu are o geografie determinată și, evident, nici un specific local sau regional, în România problema Cărții-obiect
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
sensuri de camuflaj înadins folosite pentru a îndepărta de miez, de esență. Acest eșafodaj se bazează pe... nimic, nu duce nicăieri și are rolul de a agrementa o pleură confecționată pentru a seduce atenția și inteligența cititorului la nivelul estetic, opacizând referențialitatea constant metafizică a textului. Narațiunea cu funcție exoterică mai are menirea de a filtra lectura inițiatică, de a o distinge de una oarecare. Celălalt palier narativ este unul ezoteric, al realității necorticabile, al semnificației sacre. Această perspectivă teoretică nu
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
convenționale, au adus Sulinei o hrană istorică, economică, socială, politică și culturală unică. Orașul a crescut, universul său s-a extins, viața lui s-a diversificat, aspirațiile i s-au eliberat. Documentele europene, cu denumirile lor care mai degrabă le opacizează conținutul, cum ar fi Convenția de la Ackerman, Tratatul de la București, Tratatul de la Adrianopol, ce par a fi, prin localizarea geografică, invitații la fastuoase itinerarii turistice, au plasat Sulina în plin spectacol politic și comercial. Rusia se angajează, prin Convenția ruso-austriacă
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
liternet.atelier.ro); ,cu riscul de a părea Ťîncremenit în proiectť" (virtualarad.net); ,oamenii complet nepregătiți (încremeniți în proiect)" (dbrom.ro); ,iese din mijlocul gloatei sale de încremeniți în proiect" (ziua.ro). Clișeul este uneori supus transformărilor glumețe care îi opacizează structura, mizînd însă pe recunoașterea aluziei: ,Concurenții Big Brother, încremeniți în proiecte" (EZ 3437, 2003, 16). În aceste condiții, pe fundalul preocupării naționale obsesive pentru capacitățile intelectuale, nu e de mirare că s-a răspîndit destul de repede, intrînd în uzul
IQ -ul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11481_a_12806]
-
dar și acestea discutabile. În încercarea de a-l apropia pe Eminescu de teologie, Î.P.S.Nicolae Corneanu îi citește textele ca pe niște palimpseste, așa că pasajele care convin devin extrem de lizibile, pe când celelalte cad în penumbră sau chiar se opacizează. Nu poți afirma că ai de-a face cu un teolog (Eminescu nu este numit în mod direct teolog, dar dacă Mitropolitul întâlnește prea des cugetări sau comentarii teologice în articolele sale, concluzia nu poate fi alta) doar pentru că acesta
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
vorbea Nicolae Manolescu nu este chiar decentă, ci o înălțime spirituală care transfigurează indecentă, ferind-o de orice cădere în proza vieții. De fapt, poezia Angelei Marinescu este fundamental indecentă, un streap-tease metafizic, o dezbrăcare în văzul lumii de ceea ce opacizează ființă: "Cu părul râs mă plimbam prin sat/ în timpul în care poezia nu mai avea nici o putere./ Nimeni Nu Mai Avea Nici O Putere./ Din câteva case mărunte ieșeau aburi de fum./ vitele, în grajduri, nu-și mișcau decât trupul./ era
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
avea libertatea de opțiune, ci doar interese. Nu conta conștiința, ci doar efectul înregimentării, răsplata compromisului. După toate probabilitățile, Noica purta masca unui dramatic simulant. Să nu subapreciem sagacitatea acestui spirit speculativ de mari al-titudini, să nu ni-l închipuim opacizat în impactul cu realul epocal ostil. }inînd seama de substanțialele sale preocupări indigeniste, se cuvine a-l pune în legătură cu protocronismul lansat de Edgar Papu și cu policentrismul (opus occidentalizării atît de neconvenabile ideologilor național-comu-niști) pe care pedala (pînă-n 1989) și
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
sau Florin Manolescu - ca să-i numim pe comentatorii exacți - s-au dovedit valide, însă, prin forța evenimentelor, cu bătaie scurtă, specifică, de altfel, recenziei săptămânale. Cu atât mai mult cu cât multe dintre treptele de evoluție vizibile acolo s-au opacizat, firesc, și au fost înlocuite de altele. De pildă, cumva paradoxal, după completa acomodare cu Franța, poezia lui Sebastian Reichmann s-a americanizat. Cotidianul a început să-și facă loc în câte o strofă, banalitatea minimalistă a câștigat teren în fața
Covorul lui Sierpinski by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8160_a_9485]
-
Cosmin Ciotloș O extrem de eficientă provocare la lectură orchestrează, în prefața romanului Cine adoarme ultimul de Bogdan Popescu, criticul literar Daniel Cristea-Enache. Atât de eficientă, încât își opacizează și își anulează - de-a dreptul - concurența. Orice recenzent de bună credință își va aloca, fără să stea pe gânduri, câteva ore bune pentru a-l citi cu o atenție specială pe Bogdan Popescu; iar după ce aceste ceasuri se vor
Cine citește primul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9788_a_11113]
-
le îmbracă. seninuri impudice dănțuiesc peste creste virile și pofticioase, ochiuri efemere de apă de nebune se sulemenesc. de nuanțe incerte, cloraminoase, aerul se zdrențuie-n pomi ce-și slobod picurat limfă și măduvi în oase, adormiții lor ochi, cu pupila opacizată de urdorile iernii, se desgheață și curg înspre noi hohotind în culorile ierbii. pleata întunericului, scurtată, ne atinge cu vârful ei bont ca o melodie uitată, lumina ne împroașcă cu stropii ei mari, coborând dintr-odată. se întâmplă ceva sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
mașină, de sutele de gondole radioase planând de-a lungul autostrăzii de deasupra noastră. Când l-am îmbrățișat, corpul lui păru să-mi alunece în sus și-n jos în brațe, mușchii spatelui și ai feselor sale întărindu-se și opacizându-se în timp ce atingeam suprafețele în transformare. I-am luat fața în mâini, simțindu-i netezimea de porțelan a obrajilor, și i-am atins cu degetele cicatricele de pe buze și obraji. Pielea lui Vaughan părea acoperită cu solzi de aur metalic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
într-un obiect de sine stătător ori asociate în ample imagini ale unei biblioteci imaginare. Miza acestor construcții plastice este memoria culturală a privitorului și ambiguitatea care se naște inevitabil în actul percepției. Textul deposedat de orice sens narativ, complet opacizat prin mimetism grafic, pare o resuscitare a cine știe cărei limbi uitate, după cum Cartea, în ansamblul ei, rememorează biblioteci și civilizații pierdute. Chiar dacă un asemenea exercițiu nu are o geografie determinată și, evident, nici un specific local sau regional, în România problema Cărții-obiect
Despre obiectși iluzie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7371_a_8696]
-
adevărul ultim rămâne impenetrabil. Și totuși, procesul exprimat artistic în cele două filme nu poate fi oprit. În curând, informația transmisă de la unul la altul va deveni realitate, iar realitatea însăși, cea pe care tradițional o consideram obiectivă, se va opaciza, refuzând accesul la înțelesuri și legături ascunse. Precedente sunt deja consemnate în istoria noastră recentă: aș menționa marele reportaj televizat al revoluției de la '89 sau procesul și moartea cuplului Ceaușescu, două exemple care atestă capacitatea mijloacelor de comunicare de a
Cât de real este omul virtual by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6662_a_7987]
-
privește, consider că evenimentele de la 11 septembrie 2001 nu vor putea fi elucidate în toate consecințele lor, fie și numai datorită faptului că evenimentele politice și economice ale societății moderne contemporane au dobîndit un grad mărit de incomprehensibilitate, care le "opacizează" într-o măsură uneori frustrantă. Am totuși convingerea că aceste evenimente nu reprezintă o dată de fractură istorică (de tipul "înainte-după"), ci fenomenul mult mai provocator al continuării și accelerării unor procese și tendințe declanșate anterior, pe parcursul evoluției societăților moderne. Va
Departe de echilibru by Mircea Naidin () [Corola-journal/Imaginative/14824_a_16149]
-
culturale puternic asimilate. Tot în spațiul culturii, dar al unei culturi cu anumite accente exotice, situată generic în spațiul azteco-incaș, se manifestă și interesul lui Alexandru Lupu. Un disc solar imens, înscris într-un pătrat, cu o suprafață plană care opacizează spațiul și blochează privirea înlăuntrul unor evenimente expresive complet autonome față de orice reper exterior, reprezintă atît o variantă pregnantă și seducătoare de sculptură ambientală, cît și un fel de reper spiritual într-un sistem religios neprecizat, un amestec de mandală
Un spațiu al contrariilor - simpozionul de la Baia Mare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11123_a_12448]
-
la subțiori, e urcată pe acoperișul haznalei În aplauzele și răcnetele generale. CÎțiva copii de pripas stau pe margine scobindu-se În nas și se holbează la micii aburinzi, Înșirați pe frunzele late de bostan. Spre seară, cînd lumina se opacizează și vocile se istovesc În răgușeală, o briză molcomă trezește rumoarea tufișurilor din jur. Micile viețuitoare Încep să-și scoată capetele de sub rădăcinile jilave, acolo În luminișul răcoros, unde hoitul cîinelui se umflă În voie de mai bine de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
masă (mă atrage, mă face să visez...) Îl deschid și viciul apare sub formă de țigară, pe care o fumez. Ca un vers cu nicotină și fereastra aburește, Lumina se estompează și întunericul crește. Viciul pictează pe creier, nuanțele non-abstinenței Opacizând spiritul ce nu mai funcționează, crescând limita frecvenței. Complexul de întrebări iraționale, adresate intelectului intoxicat de alcool sau țigări, de către viciul atras de abstinență, sfredelește carapacea minții învăluind-o în cețoase stări. Viciul în care intră pe lângă alcool, fumat, droguri
OAMENI ȘI VICII de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362264_a_363593]
-
mai mult pentru a destinde atmosfera. Ei bine, în cazul lui Tinu, corneea, această foiță transparentă de la exteriorul ochiului, care permite luminii să pătrundă în ochi, a fost afectată de traumatismele suferite în accidentul de acum trei ani... A fost opacizată. Se pare că și lumina extrem de puternică a mașinii din față, după cum a explicat Tinu, alături de un atac de panică suportat atunci, s-au alăturat efectului acelor traumatisme. Nu a fost ochiul lovit direct, dar... - Până aici, am înțeles perfect
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
-
sensuri, de sfințenii.../ Concentrat pe temele majore ale existenței, stăpân pe mijloacele de expresie, poetul reușește să redea într-un limbaj poetic elevat, această trecere iluzorie prin timpul terestru. Rațiunea caută răspunsuri, se zvârcolește în așternuturile bântuite de umbre care opacizează, zăvorăsc drumul spre adevăr. Imaginația poetului, fecundă... străfulgerată de abisale trăiri, - aduce în fața cititorului „sâmburele cuvântului,” - renunțând la opulența verbală în favoarea profunzimii semantice.Adesea, (imaginația) se lasă prinsă în jocul uimitoarelor tonuri de lumini și umbre, sporind taina versurilor așternute
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
pe vârfuri încercând să privească înăuntru, însă mare lucru nu văzu. Se duse la fereastra de la camera Linei, cu speranța că acolo va avea mai mult noroc. Bătu și aici de mai multe ori cu degetul arătător în sticla aproape opacizată de mizerie. Aici se pare că șansa e dispusă să-i surâdă, întrucât, la doar câteva clipe după ultimul ciocănit, dinăuntru se auzi duduit de pași pe dușumeaua prost bătută și, aproape imediat, scârțâitul ușii de la cameră bătrânei, urmat, la
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
românesc, tradițiile sale, viața sa unică și inconfundabila, ocupațiile tradiționale și moravurile sale, în raport cu morală creștină ortodoxă...” pentru că „Așa sunt cărțile Nadiei Linul Urian. Portrete de oameni plini de frumusețe și hâr, prin care străbate lumină, sau, în opoziție, suflete opacizate de țină păcatelor. Citiți doar «Cânepă» și vedeți cum se străduiește autoarea să îndese în desaga neuitării terminologia, ștearsă de tot din memoria colectivă a românilor, legată de această esențială ocupație a femeii de la sat, care posedă o adevarată industrie
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
s-a așezat sub pernele pământului. i-au deranjat somnul a strigat s-a zbătut n-am știut n-am știut să le scot la timp apoi pleoapele s-au împletit au acoperit irișii tatălui erau albaștri strălucitori s-au opacizat și rostirea îi era grea foarte grea apoi nu a mai respirat cântecul inimii s-a oprit în brațele surorii eu eram pentru o clipă rătăcită. mi s-a spus să vin repede pentru că se pare că se terminase jocul
ACUM NU. ACUM DA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379662_a_380991]
-
aer din subsolul patriei, măcar... la pensie... Acum, spre seară, primesc o bătaie fermă în geam... Dacă nu scrisesem nimic pe gratis... Primiți cu lumina? Să citim? Cât consumați? Primim... Dar... Nu se vede prin plastic... Înțelegem... Plasticul s-a opacizat în atâția ani... Altă dandana... Alt material... Tot pe gratis... Alte manopere... Tot pe gratis... Alte citiri... Tot pe gratis... Că până acum nu s-a văzut nimica... Curat dezvoltare durabila, pe termen infinit, în comunismul deplin, al zilelor noastre
LA CRUCEA DE PIATRA de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377723_a_379052]