424 matches
-
potrivită, un picuț discretă și cam sofisticată, dar ea va duce la repunerea în drepturi a zootehniei românești în urma creșterii viguroase a șeptelului de ovine. Paradoxul corolarului murphyan: seul de oaie va fi folosit tot mai mult la iluminatul cu opaițe. În ziua de 22 august a.c., Poliția română și-a dovedit încă o dată vigilența, dacă mai era nevoie, în prinderea unor infractori periculoși pentru economia națională și bunăstarea poporului. Astfel după o urmărire ca în filme, a fost anihilată o
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]
-
ouă, întorcându-te acasă, nu o dată, cu sacoșa "flutură vânt", pentru că "n-au băgat". în apartamente nu se ridica mercurul termometrelor peste 10-12 grade, zilnic se întrerupea apa și curentul. Din cauza asta și a lipsei de petrol, oamenii își confecționaseră opaițe, ca în Evul Mediu. Autorul, și nu numai el, ajunge să se bărbierească la lumânare. "în scurtele intervale, când curge, apa e un fel de mocirlă gălbuie". Trenurile erau înghețate și fără lumină, în localuri trebuia să stai îmbrăcat cu
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
speria de concurența televiziunii și a mijloacelor electornice trebuie să ne gîndim că există și va exista mereu un nucleu dur de cititori pasionați. Dacă s-ar tăia definitiv electricitatea în România sau în Israel, aceștia ar citi la lumina opaițelor sau a ultimei raze de soare. Dacă lectura ar fi interzisă prin lege, ei ar citi cu ferestrele camuflate și cu cineva de pază la poartă. Am să-ți povestesc o anecdotă: Mă aflam la Paris în timpul mișcărilor studențești. Pe
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
bucuroasă la sfârșitul unei veri, când plecaseră acasă. Iarna, primăvara, cât stătuseră în București, se gândiseră mereu cum ar avea să arate coșmelia ei electrificată, dar vara următoare constataseră dezamăgiți că Menaru continua să trăiască în evul ei mediu, cu opaiț și celelalte semne ale perioadei. La nea Mitică și coana Lenuța, unde trăgeau ei, era cum ai fi sărit înainte o mie și ceva de ani... Pe lângă electricitate, mai construiseră și o fosă igienică datorită unui inginer constructor care trăgea
Asfințit cu ghioc (V) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12049_a_13374]
-
a fost dintotdeauna o aspirație a omului, care a încercat prin puterea minții sale să descopere o cale de a face din noapte zi. Flacăra focului întreținută noaptea cu crengi din pădure a fost, probabil, prima sursă artificială de iluminat. Opaițul în care se ardea grăsime animală a reprezentat, desigur, un progres; lumina opaițelor a fost apoi perfecționată și folosită până târziu în evul mediu, când au apărut lumânările (1312), care vor face, de asemenea, carieră. La o mare serbare dată
Agenda2003-26-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281185_a_282514]
-
sale să descopere o cale de a face din noapte zi. Flacăra focului întreținută noaptea cu crengi din pădure a fost, probabil, prima sursă artificială de iluminat. Opaițul în care se ardea grăsime animală a reprezentat, desigur, un progres; lumina opaițelor a fost apoi perfecționată și folosită până târziu în evul mediu, când au apărut lumânările (1312), care vor face, de asemenea, carieră. La o mare serbare dată în 1785 de Ludovic al XIV-lea, în sala oglinzilor de la Palatul Versailles
Agenda2003-26-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281185_a_282514]
-
veneau să aducă ofrande, pentru ca zeii îndurători să le asculte ruga de însănătoșire. Nimeni nu poate ignora strălucirea civilizației greco-romane, care a excelat în construcții publice monumentale și opere de artă. Dar, în ceea ce privește iluminatul nu a reușit să depășească flacăra opaițelor/lămpilor și a făcliei. Din această cauză, în inima imperiului, la Roma, după lăsarea serii puțini erau cei care se aventurau pe străzile „înecate în beznă“ (Juvenal, „Satire“). De aceea, persoanele publice erau însoțite de purtători de lumină - „lampadarii“. Zestrea
Agenda2004-45-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283009_a_284338]
-
care ne-a lăsat-o perioada istorică la care ne referim reprezintă, însă, expresia celei mai vechi credințe a oamenilor: aceea a utilității efortului propriu și a speranței că efortul lor își va găsi continuitate în rândul generațiilor viitoare. Lumina opaițului va răzbate până târziu în Evul mediu; până la apariția lumânărilor (de ceară, de stearină și parafină), care vor face carieră, începând de la 1312. La o mare serbare dată în 1785 de Ludovic XIV, în sala oglinzilor de la Palatul Versailles au
Agenda2004-45-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283009_a_284338]
-
se strângă cu toții în Iglul cel mai încăpător al tribului, ca într-un fel de sală de ședință și să-și petreacă acolo noaptea, cu toții laolaltă. Se strângeau astfel bărbații și femeile tribului, iar când vraciul lor dădea semnalul, stingeau opaițele cu ulei de focă, în care ardea un fuior de pânză tăvălit în untură de pește. Doctorița Asklepia, despre care vom vorbi mai târziu, spunea că obiceiul acesta al lor se putea denumi un fel de selecție naturală. Aceasta însă
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
-n țipătul păsării împușcate// salamuri cu soia se rostogoleau prin noi împreună cu kilul de/ zahăr și ulei untul de 3 carate gheare și tacîmuri/ pelerinajul rației tezaurul rătăcit în zăpezi/ funebrele cozi pe lîngă zidurile jupuite/ cartea interzisă citită la opaițul televizorului în carantină/ pelerinaje și marșuri parizerul și benzina pîinea și chibritul/ întinse pe ziarul cu lozinci ca petele de boia înfundate cu furci caudine în ventriculii inimii// înaintam printr-un purgatoriu de carne și oase în tomberoanele/ blocurile crăpate
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
vii. Ori chipurile din preajmă. Doar vinul de jertfă potolește lăuntrica arșiță. Doar fumul tămâii se înalță deasupra păcatelor. Tăcerea mai poate fi de ajuns? Chivernisind Lumina de sine, ajungi să te bucuri. Pentru tine și pentru alții... Să fii opaiț, muc de lumânare, să arzi smerit, consumându-te, până la sfârșit, dar să fii Lumină. Lumina lumii, sarea pământului. Nu-i lesne scrisul sub pavăza crucii. În tine se cască un gol care ia formă de DUMNEZEU. Dumnezeu umple până la refuz
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
părinți, râdeau cu lacrimi de seriozitatea plină de importanță cu care Romelia își apostrofase fratele. Fără să știe, cu această replică, fetița câștigase inimile tuturor. Timpul trecea și Romelia mergea zi de zi la școală. Seara stătea la lumina unui opaiț, așezat în firida de după sobă, la o măsuță mică de lemn, improvizată de tatăl său, până își termina temele. Nicolae Ionescu o privea cu mândrie și nu odată lăsă gândul, liber, să-i scape: “Fata mea nu se va pierde
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
al nopții pustiu ...aurii salbe! Lumina din al nopții nepătruns abanos Scăldată-i de razele lunii și-albastru luminos Strălucirea-n noapte-i iubirea caldă de-o vrei? Razele sclipitoare-s buchete roșii-n scântei! Lumini pale se văd de la opaițe pe geamuri Lumânări aprinse par stele aruncate pe ramuri Strălucirea lor e maladivă plină de fumuri cețoase Cum să distingi dorința într-atâtea nebuloase? Razele de lună pornesc alene pe vechi cărări Inima-mi bate ..simt și-acum acele tulburări
STRĂLUCIREA NOPȚII de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383654_a_384983]
-
primăvara?!Și se-ntoarse-n amorțire... XXI. DOR DE MĂMUȚA, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017. Copil mă văd scriind scrisoare, mămuței ce-am lăsat în sat... E singură și toarce lână sub un opaiț pe înserat. Când mâna sfântă-i obosește să mângâie fuiorul fin, Mai coase maci și margarete pe pânza-i albă de poplin. O văd cum se îndreaptă-ades spre geamul care dă spre drum, Ascultă și privește-n zare cum se
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Care-o salută cuviincios scoțând din geanta lui răvașul. „Mătușă Lină, iar ți-au scris nepoții cei plecați departe!” Citește mai mult Copil mă văd scriind scrisoare, mămuței ce-am lăsat în sat...E singură și toarce lână sub un opaiț pe înserat.Când mâna sfântă-i obosește să mângâie fuiorul fin,Mai coase maci și margarete pe pânza-i albă de poplin.O văd cum se îndreaptă-ades spre geamul care dă spre drum,Ascultă și privește-n zare cum se
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
vorbesc despre acea chemare, ne conving pe noi, cei rămași, că inginerul Vasile Sfarghiu a știut când va trebui să plece: Acum, când mă zgreabțăn spre piscul cu cota 80 a existenței mele, simt cum, încetul cu încetul, seul din opaițul vieții mi se împuținează iremediabil...” Am scris aceste rânduri cu durere în suflet și cu sincer regret, nespus de mult regret, datorat absenței definitive dintre noi a acestui OM deosebit de sensibil și de prietenos. Rămân cu frumoasele amintiri din cele
CUVINTE DRAGI DIN LUMEA VEŞNICIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383710_a_385039]
-
un mijloc de transport și l-au dus într-o direcție necunoscută. Cu toate că vandalii pare să fi intrat în pământ, autoritățile locale, Nicolae Șapcă, vicepreședintele Societății pentru Cultura Românească „M. Eminescu”, deputat în Consiliul Raional, unul din inițiatorii proiectului, Arcadie Opaiț, sponsorul bustului, președintele Ligii pentru apărarea drepturilor omului, au făcut tot posibilul ca ceremonia dezvelirii sculpturii respective să aibă loc, totuși, sâmbătă, cum a fost planificată. Astfel, timp de o zi, conform matrițelor aduse din România, a fost turnată în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94226_a_95518]
-
amintim că amenajarea teritoriului, soclul sculpturii, au fost realizate din inițiativa prezidiului Societății „M. Eminescu”, cu sprijinul financiar al deputaților hliboceni, școlilor din raion, oamenilor de bună credință din regiune și din Țară, iar nemijlocit bustul - pe mijloacele lui Arcadie Opaiț. Deci, în pofida planurilor perfide ale „prietenilor” noștri, Poetul național al românilor s-a înălțat, de fapt, la Hliboca, cu două capete, aceasta fiind o mărturie că geniul lui va dăinui etern pe aceste meleaguri ștefane, că „Eminescu-i izvorul de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94226_a_95518]
-
o populație de numai 2 400 de locuitori, aflat într-un loc îndepărtat, la o altitudine medie de peste 4 500 m. Din cauza lipsei resurselor de apă și a distanței mari între casele lor, țăranii și ciobanii au folosit mult timpul opaițele. Acum doi ani, primăria a construit aici o mică centrală electrică solară. Poate la prima vedere pare a fi o informație propagandistică. Să credem, să nu credem... Dar cum China devine pe zi ce trece o superputere economică, nimic nu
Agenda2006-09-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284811_a_286140]
-
ample, cu multe personaje. Aveți în colecția Muzeului de Artă un proiect de monument intitulat Dacii. L.D.:Mi-a plăcut să reprezint compoziții inspirate din istoria românilor, cu numeroase personaje reprezentând dacii că luptători, figuri de țărani, siluete feminine cu opaițe, copii, steagul dacilor, cetăți dacice din piatră și nuiele, sugerând nașterea poporului român. Caii i am modelat în mod deosebit. Când eram studentă la București stăteam și priveam deseori caii trăsurilor, observându-le mișcarea. Am facut mai multe proiecte de
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
a venit la mine în atelier de câteva ori, a acceptat să pozeze și astfel am reușit să-i fac portretul, care astăzi aparține colecției muzeului. Mormântul familiei Boușcă sculptat de artist, reprezintă o femeie care ține în mână un opaiț. I-am oferit o bucată de marmură pentru monument. Boușcă lucra în tehnică moldoveneasca, inventată de el, apropiindu-se de țesătura covoarelor. Tatăl său a avut un atelier de țesătorie. Pentru mama sa a avut un adevărat cult și i-
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
19/2011 2:20 PM Page 21 19 1994 Iași, Muzeul de Artă Salonul de toamnă - pictură, grafică, sculptură, arta decorativă 1995 Palatul Culturii, Muzeul de Artă Artă ieșeana contemporană - grafică, sculptură Expune lucrări în teracota: Germinație, Dans, Ecoul, Primăvara, Opaiț, Scoică 1998 Iași, Muzeul de Artă Salonul ART ’IS 1999 Participa la Concursul Național de pictură, grafică, sculptură, arta decorativă, N.N.Tonitza la Bârlad, unde i s-a acordat Premiul Constantin Popovici. Iași, Palatul Culturii, Sala Voievozilor Expoziția - Colecția de
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
durabilitate prin ardere. și arta focului, ceramică, se interferează plastic și expresiv în nenumăratele sale compoziții. Amintim din această categorie titluri că: „Citadela” realizată în teracota, „Pescărita” - teracota patinata care se află într-o colecție privată -, „Primăvară”, „Ecou”, „Dans spaniol”, „Opaiț” sau „Dans” sunt de asemenea realizate în teracota. În general, aceste lucrări sunt sugestive reprezentări ale unor siluete feminine în atitudini și posturi mișcate. Remarcam în cazul lor apetitul artistei pentru stilizare și preocuparea pentru atingerea unui palier al abstractizării
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
26 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 29 27 Germinație I teracota 50x35x20 cm col. Muzeul de Artă LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 30 28 Opaiț tearacotă 35x41x31cm col. Muzeul de Artă LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 31 29 Primăvară teracota patinata 35x22x22cm LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 32 30
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
ample, cu multe personaje. Aveți în colecția Muzeului de Artă un proiect de monument intitulat Dacii. L.D.:Mi-a plăcut să reprezint compoziții inspirate din istoria românilor, cu numeroase personaje reprezentând dacii că luptători, figuri de țărani, siluete feminine cu opaițe, copii, steagul dacilor, cetăți dacice din piatră și nuiele, sugerând nașterea poporului român. Caii i am modelat în mod deosebit. Când eram studentă la București stăteam și priveam deseori caii trăsurilor, observându-le mișcarea. Am facut mai multe proiecte de
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]