51 matches
-
roșu, galben și verde. Cadrul pictural al boltei astfel structurate îl compun mai multe scene de forma unor medalioane. În primul medalion, între ghirlande, este reprezentat Dumnezeu -Tatăl („D(omnu)l Tat(ăl)”); celelalte, redau: chipul antropomorf al Soarelui, Maria Orantă, Sf. Împărați Constantin și Elena, încadrând o cruce înaltă, decorată cu motive florale, în fine, reprezentarea antropomorfă a Lunii. La capătul registrelor trnsversale sunt reprezentați serafimi. Registrul I, de pe peretele sudic, înfățișează (de la est spre vest) următoarele scene: Sf. Evanghelist
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
aflându-se icoana Sfintei Mahrame. Registrul următor conține tot icoane ale praznicelor împărătești, având icoana Învierii în poziția centrală. Deasupra acesuia este un registru pe care sunt reprezentați Sf. Apostoli, în picioare, iar la mijloc se află icoana Maicii Domnului Orantă. În registrul următor se află un șir de icoane cu Sf. Prooroci, reprezentați bust, iar în centru este icoana Deisis. Mai sus se află două icoane cu Sf. Prooroci care flanchează o icoană circulară a Sf. Treimi. Partea superioară a
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
astfel prezența la Ociu. Programul picturii este bogat. În pronaos, sunt zugrăvite chipuri de mucenițe, inclusiv peretele despărțitor, pe cel nordic fiind reprezentată și Duminica Floriilor. Suprafața bolții naosului este împărțită în trei registre, pe cel superior fiind zugrăviți: Maria Orantă, Sf. Duh. Programul iconografic al altarului îl alcătuiesc temele: Sfânta Troiță; cete îngerești; Maria cu Pruncul, redată în întregime, zdrobind un balaur, ajutată de Is. Hs.; Jertfa lui Avram; arhierei și arhidiaconi; „Când s-au pogorât Is. Hs. în pustie
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
Iacov, semnătura de la Cojocani reprezintă cea mai timpurie dintre atestările sale în Munții Apuseni, rodul muncii sale fiind unul dintre cele mai meritorii. Temele iconigrafice și distribuirea lor este următoarea: în centrul bolții, medalioanele cu Domnul Savaot, O pantocrator; Maria Orantă (fără prunc), Sfântul Duh, în chip de porumbel; în registrul de mijloc, sunt zugrăviți, mucenici, în cadru de arcade pe colonete; după un chenar de panglică în val, se desfășoară ciclul Hristologic, în unele scene remarcându-se decorul arhitectonic. Lângă
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
ale tâmplei, delimitate prin chenare, cuprind: o remarcabilă Răstignire, între tâlhari, pe o suită arhitecturală ce amintește decorul picturii de la Biserica Doamnei din București; în arcade pe colonete, Avram și Saara, Ioachim și Ana, Iacov, Rachila, în centru cu Maria Orantă, încadrată de arhanghelii Mihail și Gavril; apostolii pe lavițe, în același decor de arcade, în centru cu Iisus Hristos pe jilț. În spațiul de jos, dincolo de intrări: glastre cu flori, Sf. Dumitru și Sf. Gheorghe. Ușile împărătești, cu reprezentarea Bunei
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
accentuându-se totuși unele idei. Astfel, rolul Fecioarei ca receptacol al Verbului divin, ca simbol al Bisericii creștine aliată cu vechea lege a profeților, dar și ca intercesoare rugându-se neîncetat pentru credincioși, a fost figurat prin bustul Maicii Domnului orante, având pictat pe pieptul său bustul Copilului Iisus ținând în mână ruloul noii legi. Ea este adorată de arhanghelii Mihail și Gavriil și flancată de profeții Avacuum, Ieremia, Iacob și Isaia . În schimb Împărtășania apostolilor are mare dezvoltare, căci s-
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
iar ca simbolistică acesta reprezintă întruparea pământească a universului creștin . Cupola naosului, simbolizează cerul, „ierarhia divină”, însă deoarece acest element arhitectural lipsește în bisericile de lemn, bolta preia această semnificație. Pe bolta bisericii din Desești zugravul a pictat Maria Domnului Orantă, Iisus Învățător și patru arhangheli. Bisericile din Maramureș cuprind în naos o desfășurare amplă a Vechiului Testament, reprezentarea acestor teme constituind o caracteristică a ansamblurilor iconografice din întreaga Transilvanie. În ansamblurile de pictură din Maramureș predomină scenele din Geneză. Această
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
de cultul Fecioarei Maria. După moarte, Beatrice și 581 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 322. 582 Dante Alighieri, Sonete, traducere, studiu introductiv, note și comentarii de Leonida Maniu, Editura Institutul European, Iași, 1997, p. 33. 158 Laura vor deveni donne orante, protectoare din locul lor binemeritat din Paradis, alături de sfinți și îngeri. Donnele angelicate din operele celor doi scriitori de la sfârșitul Evului Mediu nu mai au o legătură directă cu celestul, nu mai sunt întruchipări conceptuale ale Iubirii sau Filosofiei, nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
temele majore (V. Chirica, 2004 a, p. 119) sau marile teme (D. Monah, 1992, fig. 4/1) ale iconografiei ceramicii și plasticii Cucuteni Tripolye. Dar, ca și tratare plastică, explicită și naturalistă, nu cunoaștem, până în prezent, nici o altă modelare a orantei, cu excepția unei plăci antropomorfe descoperită la Trușești-Botoșani, în nivel de locuire Cucuteni A (= Tripolye B 1) (fig. 4/2a b). Aceasta a fost modelată din pastă grosieră, cu multă pleavă în compoziție. A fost descoperită în perimetrul locuinței XL, care
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
asemenea, mâinile sunt mai mari decât capul” (M. Petrescu-Dîmbovița ș.a., 1999, p. 526). In ultimul timp au fost descoperite și publicate mai multe imagini ale reprezentărilor antropomorfe, îndeosebi feminine, cărora noi le acordăm și interpretarea ce poate fi acceptată ca orantă. Astfel, dacă vom relua discuțiile în legătură cu cele două ansambluri precucuteniene, de la Poduri-Bacău (Dan Monah, Gh. Dumitroaia, F. Monah, 2003) și, respectiv, Isaiia-Iași (N. Ursulescu, Felix-Adrian Tencariu, 2006), vom observa că fiecare conține câte un scăunel (tron ?) cu extremitățile superioare supraînălțate
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
decor din linii incizate, care au menirea de a reliefa caracteristica feminității, iar brațele, scurte (doar ca niște cioturi - amorse, uneori fragmentare din vechime) sunt modelate oblic în sus, sau chiar îndoite, cu antebrațele în sus, în poziția clasică a orantei (fig. 5/6). Din statueta de la Igești s-a păstrat doar partea superioară a corpului, cu capul și brațul stâng rupte din vechime, dar brațul drept este modelat cu antebrațul vertical în sus, cu degetele (numai trei) fiind reprezentate prin
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
interesantă ni se pare a fi singura statuetă masculină cu picioarele depărtate, curbate, și cu brațele-amorse modelate în sus (Ibidem, fig. 10/12). În acest context, și dacă situația se repetă și în alte stațiuni preistorice, am putea evidenția existența orantei, feminină sau masculină, numai la unele comunități umane, cu rolul de mare preot ( preoteasă), deci în cadrul relației htonic-uranic. În diferite stațiuni aparținând eneoliticului, au fost identificate relativ numeroase piese de artă, ce ar putea fi incluse în categoria reprezentărilor orantei
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
orantei, feminină sau masculină, numai la unele comunități umane, cu rolul de mare preot ( preoteasă), deci în cadrul relației htonic-uranic. În diferite stațiuni aparținând eneoliticului, au fost identificate relativ numeroase piese de artă, ce ar putea fi incluse în categoria reprezentărilor orantei. Ne referim mai întâi la piesele descoperite la Alba Iulia - „Lumea Nouă”, aparținând eneoliticului timpuriu (grupul cultural Foeni, datat la aproximativ 4800-4500 BC): statuetă antropomorfă feminină, ce are brațele întinse și ridicate de la cot, cu sânii clar modelați; o altă
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
antropomorfă feminină, descoperit la Zorlențu Mare (Fl. Drașovean, D. Ciubotaru, 2001, p. 35, nr. 69) (fig. 6/2). Chiar dacă se consideră că este o reprezentare a dansatoarei, noi vedem mâinile ridicate, ceea ce presupune că, chiar și sub forma dansului, caracteristicile orantei nu trebuie neglijate. În cultura Gumelnița (4600-3900 a. Chr.) avem reprezentări de vase antropomorfe, unde personajele au brațele ridicate după modelul orantei. Unul dintre acestea, descoperit la Sultana, este biconic, cu capacul în formă de calotă craniană; privirea este reprezentată
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
este o reprezentare a dansatoarei, noi vedem mâinile ridicate, ceea ce presupune că, chiar și sub forma dansului, caracteristicile orantei nu trebuie neglijate. În cultura Gumelnița (4600-3900 a. Chr.) avem reprezentări de vase antropomorfe, unde personajele au brațele ridicate după modelul orantei. Unul dintre acestea, descoperit la Sultana, este biconic, cu capacul în formă de calotă craniană; privirea este reprezentată de două perechi de ochi, realizate prin culoare albă, ca și liniile decorative orizontale, verticale sau oblice, inclusiv acelea care marchează perforațiile
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
ridicate (Ibidem, p. 72-73, fig. 65-68) (fig.5/1 3). Revenind la sculptura cucuteniană (Vl. Dumitrescu, 1979, p.72-92), constatăm că în cultura Cucuteni par să fie descoperite cele mai multe elemente artistice pe care noi le considerăm a fi reprezentări ale orantei. Astfel, de la Cucuteni Băiceni, dintr-o etapă neprecizată a fazei Cucuteni B1, provine o statuetă antropomorfă feminină fragmentară, din care s-a păstrat jumătatea superioară a corpului. Are singurul braț păstrat (stângul), modelat în sus, iar la partea inferioară a
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
iar la partea inferioară a abdomenului a fost incizată imaginea triunghiului pubian (M. Petrescu-Dâmbovița, M.-C. Văleanu, 2004, fig. 214/1) (fig. 5/10). Din aria basarabeană (tripoliană) a culturii Cucuteni Tripolye provin mai multe obiecte de cult cu însemnele orantei. Ne referim, mai întâi la scăunelul (tron) de la Voroteț-Orhei, cu spătarul modelat antropologic. Nu rezultă cu certitudine dacă antropomorful este masculin sau feminin, dar din exemplificările de la Poduri și Isaiia (Precucuteni = Tripolye A), unde numai statuetele feminine erau modelate pentru
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
au impus modelarea atât de sumară a brațelor acestora, pe care noi le considerăm ca elemente ale antropomorficului. Tot din R. Moldova, dar din aria basarabeană a culturii Gumelnița, din localitatea Taraclia, provine o statuetă feminină întreagă, și care reprezintă oranta în deplina sa manifestare. Piesa a fost modelată pentru a fi folosită în poziția „în picioare”. Este decorată cu linii incizate pe picioare și pe abdomen; două perforații, la nivelul șoldurilor, au fost realizate, probabil, pentru susținerea statuetei în poziție
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
feminine acuplate (V. Chirica, 2004 b, p. 190-191, fig. 5), și al cărei prototip îl găsim în arta Paleoliticului superior (Laussel, Grimaldi). Aici, în aceste modelări cultuale pe ceramica cucuteniană, în contextul temei noastre, nu putem să nu vedem, poziția orantei. Interpretarea poate fi foarte veridică în situația în care acceptăm ideea de autoprocreere, pe care divinitatea feminină și-a asumat-o în calitate de mare divinitate a lumii preistorice, în paleolitic și neo eneolitic. În legătură cu această temă majoră a religiilor preistorice, este
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
această situație, rămâne de acceptat caracterul hermafrodit al zeității feminine, în calitatea sa de auto procreere, atribut al Marii Mame . Trecând la pictura cucuteniană, observăm, mai întâi, faptul că, pe câteva fragmente ceramice de la Ruginoasa-Iași este redată, extrem de stilizat, imaginea orantei (V. Chirica, M.-C. Văleanu, 2008, p. 44-45) (fig.8/1 3), iar aceste imagini picturale se asociază, după opinia noastră, cu recent descoperita statuetă de la Rădeni. În cadrul ceramicii pictate, credem că nu toate ornamentele, motivele decorative, indiferent de obârșia
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
religioasă, unele dintre acestea reprezentând, după opinia lui VL. Dumitrescu (1979, p. 72) „sculptura cucuteniană”. Pictura de caracter religios se referă, mai întâi, la trei fragmente, provenind de la vase diferite, cu reprezentare antropomorfizată, pe care o considerăm feminină. Acestea semnifică oranta, după modelul redat în relief pe numeroase alte vase cucuteniene, descoperite în diferite stațiuni și niveluri de locuire. Primul fragment care s-a păstrat (fig. 8/1a-b) pare să provină de la un vas de dimensiuni medii, probabil un chiup, cu
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
deteriorat aproape în întregime, dar cele două urme de culoare roșie-cărămizie, ca și altele, albe, dar foarte șterse, fac dovada că și această parte anatomică a vasului a fost pictată. Imediat sub gât, cel mai bine s-a păstrat conturul orantei (fig. 8/1a-b) : dintrun romb (care se știe că reprezintă imaginea sacralizată a acelei părți din corpul feminin, ce conține viața de dinainte de naștere, a fertilității) (V. Chirica, 2004 a, p. 113), pornesc trei elemente verticale. Cel din centru reprezintă
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
spre dreapta, cu partea dreaptă a unei ove, cu un element pictural în centru, distrus de ruptura fragmentului ceramic. În interpretarea decorului desfășurat, realizat de noi (fig. 8/3b), aici ar fi putut să fie reprezentat un alt motiv al orantei, cu patru „brațe” verticale, dar nu putem avea certitudinea acestei reprezentări picturale. O precizare suplimentară credem că este necesară : motivul pictural al brațului (ușor oblic in jos - brațul, și apoi, vertical, in sus - antebrațul, se aseamănă foarte mult cu marginile
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
că un decor aproape identic apare pe pieptul a trei statuete de la Dumești, în zona centrală, înscrise ca într-o „stampilă”, fără ca acest decor să aibă caracter antropomorfizant (R. Maxim Alaiba, 1987, p. 272-274, fig. 1; 2; 3, stânga). Imaginea orantei în arta religioasă a fost identificată, pentru prima dată, în creația artistică a Paleoliticului superior. Ne referim la descoperirile de la Geissenklösterle, poate si Galgenberg (Germania) (fig. 9/3-4) (G. Bosinski, 1990, p. 69) și la cea din grota Tito Bustillo
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
de sacru colectiv. Precizăm că redarea mâinii protectoare sau de sacrificiu a trecut și în iconografia creștină (V. Chirica, 2006, p. 26), poate tot prin acele elemente de trecere și transmitere. Interpretarea mâinilor cu cinci degete desfăcute, în sus, semnificând oranta, redate pe ceramica de tip Precucuteni-Tripolie, este deosebit de interesantă și aduce noi valențe în ceea ce privește semnificațiile spirituale ale posibilelor manifestări cultice, cu caracter religios, obligându-ne să revenim din nou la scrierile lui M. Eliade (1992, passim). * Revenind la imaginea orantei
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]