KorAP: Find »[drukola/base=ortografic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...46 >

1,141 matches

Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912

Academia Română este cea mai importantă instituție de cultură și știință din România, înființată în 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română. Primul președinte al ei a fost I. Heliade Rădulescu. Scopul ei era elaborarea și publicarea dicționarului, gramaticii și regulilor ortografice ale limbii române moderne. Cei 181 de membri - titulari, corespondenți sau de onoare - aleg în rîndurile lor și personalități din străinătate. Academia DacoRomână - instituție autonomă în cadrul Fundației ADR”TDC” fiind liberă, se subordonează idealurilor națiunii dacoromâne și nu statului, fie

FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216

o problemă cu aceste cuvinte, că nu s-a precizat regimul de circulație al lor. Deși circulă de multă vreme regimul lor este incert, unii considerându-le, încă, barbarisme, pentru că, nici în scris, nici în vorbire, nu se respectă regulile ortografice și ortoepice. Fiecare le scrie și le pronunță cum vrea, fie în forma originală din limba de proveniență, fie adaptate la ortografia și ortoepia românească, în funcție de cunoștințele fiecăruia. În acest fel se creează dese confuzii în comunicare. Desigur, circulația cuvintelor

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
au avut(și au) cuvântul vechi „minge” (de oină), dar nu au creat cuvinte hibride precum „fot-minge” sau „hand-minge”. De aici efectul pozitiv al schimbului de cuvinte dintre limbi și adoptarea de neologisme, dar numai după o prealabilă transformare structurală ortografică, ortoepică și gramaticală. Limba română aplică și alte reguli de adoptare a cuvintelor străine. Le scurtează uneori, dându-le o formă specifică limbajului românesc. Îmi aduc aminte de un neologism din secolul trecut „balonseid”, pronunțat inițial „balonzaid”, apoi „românizat” sub

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
să fie românizat sub formă de „grefă”, mai ușor de folosit în comunicare, cu toate că noul cuvânt are omonime din alte domenii de activitate și poate crea confuzii în transmiterea mesajului. Multe cuvinte străine au fost adoptate ca neologisme în forma ortografică de origine , dacă s-au încadrat în regulile gramaticale, ortografice și de pronunție românești. Însă, avalanșa de cuvinte englezești, care au pătruns în limba română, scrise sau pronunțate în diferite feluri aiuritoare, trebuie stăvilită, pentru că multe dintre aceste cuvinte au

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
folosit în comunicare, cu toate că noul cuvânt are omonime din alte domenii de activitate și poate crea confuzii în transmiterea mesajului. Multe cuvinte străine au fost adoptate ca neologisme în forma ortografică de origine , dacă s-au încadrat în regulile gramaticale, ortografice și de pronunție românești. Însă, avalanșa de cuvinte englezești, care au pătruns în limba română, scrise sau pronunțate în diferite feluri aiuritoare, trebuie stăvilită, pentru că multe dintre aceste cuvinte au corespondente în limbajul nostru. Respectivele cuvinte permit o comunicare normală

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638

frumoasă cinste cui te-a scris!”. Vin, iertați-mi răutatea, (dar nu mă pot răbda, deși știu că voi fi aspru condamnat), și modific textul (iartă-mă, Doamne!), afirmând: ,,Carte frumoasă, oare cine te va mai citi?”, modificând inclusiv semnele ortografice, punând, așa cum se poate ușor observa, un semn de întrebare la final. Desigur am în vedere, faptul că azi, în acest secol al informaticii, mult prea puțini dintre noi și semenii noștri sunt cu aplecare spre lectură. Și iar îmi

REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
Corola-blog/BlogPost/343773_a_345102

mărturii, pe care, ca o datorie de onoare, mă oblig să le multiplic prin publicare (în sinteză). O fac acum și în Confluențe Românești. *** O poveste reală, și totuși neverosimilă, provocată de acest monstru al Istoriei ce poartă numele, adaptat ortografic, de Al Doilea Război Mondial. Dumitru Dominte din Soci (județul Iași)), gospodar în rândul oamenilor, cum se spune, avea în preajma războiului șapte copii, o nevastă frumoasă dar bolnavă de boala cea mai frecventă a vremii, tuberculoza, o Joiană bună de

COPII ROMÂNI ÎN LAGARELE NAZISTE (I) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_i_gheorghe_parlea_1346874368.html [Corola-blog/BlogPost/343773_a_345102]
Corola-blog/BlogPost/346653_a_347982

Dâmbovița nu se prea grăbesc să încrucișeze floreta cu agilul, dar nu neapărat invulnerabilul/infailibilul autor (tot roman) de pe țărmurile nordice. Cei care-i mai spun câte ceva sunt mai ales iubitorii acurateței textului tipărit, care-i reproșează greu egalabila neglijenta ortografică, gramaticala, stilistica, editoriala etc. Instrumente, și ele, ale provocării cititorului. Dar nu prin asta ne incita în primul rând dr. Viorel Roman. De fapt, stau și mă întreb: oare ne incita? Sau, cum ne știm, așa rămânem: “la toate rece

VIOREL ROMAN, AUTORUL CARE NU ARE CU CINE POLEMIZA de CORNELIU VLAD în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_vlad_1476180600.html [Corola-blog/BlogPost/346653_a_347982]
Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467

Liniuța de dialog. Orice vorbă începe doar cu mine. - Dacă îți trag vreo câteva Ghilimele te elimin din tiparniță, una-două! Nu ești chiar de ne-înlocuit. - Vezi, vezi? Deja m-ai folosit și ca Liniuță de unire. Sunt de neam ortografic dacă nu știai. Prin venele mele curge cerneală albastră. Doar când vreau să mă distrez o dau pe neam de cratimă și mă cobor la nivelul vostru de Semne amărâte de punctuație. - Fâs-mârț-pârț! Eu sunt în primul rând Semnul citării

CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cuvantul_care_rade_lica_barbu_1371196894.html [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
soarta noastră o decide altcineva. - Cine frate? Că m-ai făcut curios și mă exclamez ca bățosul ăla de Semn al exclamării. - Cine-cine-cine!? Cine mai e p'aci, de față? Tușesc emoționat pentru a-mi trăda prezența. Zeci de ochi ortografici mă țintesc ca pe un tipar. - Ăsta? Ăsta care habar n-are cu ce a venit la bibliotecă și are în cap doar năsturei, numai literatură nu? Ne-inspiratul ăsta? - Mda!...El !...E subiectiv cu noi dar, asta e! - Ia

CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cuvantul_care_rade_lica_barbu_1371196894.html [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
fraților!! Zbor!...Iupiii!!! Și totuși ... Există și-un “totuși” d'ăsta ... În euforia zborului meu fantezist ce se derula creativ de bine, aud în urma mea un râset cristalin, ce-mi gâdilă în mod plăcut creierul sufocat de cearta mofturoaselor semne ortografice. Întorc capul cuminte cu minte cu tot și iscodesc sursa râsului. Nimeni. Măi, să fie! Semnele certărețe s-au împăcat, stau tipărite la locul lor, cărțile își așteaptă de-o vecie cititorii, iar bibliotecara zbârnie cântecul sforăitului. Nu râde-n

CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cuvantul_care_rade_lica_barbu_1371196894.html [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725

la Congresul Internațional de Limbă și Cultură Aromână din 1996 (Freiburg) și ulterior la Bitolia, în Macedonia (1997) - unde a fost organizată o întâlnire a scriitorilor, editorilor și filologilor aromâni din fiecare stat balcanic -, s-a decis întocmirea unui îndreptar ortografic și ortoepic al limbii aromâne. Acesta este ultimul proiect la care s-a angajat Tiberiu Cunia. Dicționarul Explicativ al Limbii Aromâne este în curs de finalizare. De curând, printr-un mesaj personal, domnul profesor Cunia mi-a vorbit puțin despre

63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
Corola-blog/BlogPost/365299_a_366628

ce a auzit nu înțelege nimic. De pildă scrii la dictare cu mai multe sau mai puține greșeli gramaticale ce ai auzit. Ai înțeles ceva din cele dictate? Nu deoarece nu te preocupa ascultarea cuvintelor ci numai auzirea și forma ortografică pe care o vei scrie. Ei bine copilul ascultă tot ce aude și memorează tot. Nu are alte preocupări care să-i distragă atenția de la înțelegerea celor auzite. De aceea par mai receptiv copii mici. Ascultarea este însă mijlocul de

ŞCOALA ŞI MUNCA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1410019688.html [Corola-blog/BlogPost/365299_a_366628]
Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768

nobilă: aceea a determinării ortografiei limbii române", a mai spus autorul cărții. Domnia sa a făcut referire la cele trei mari reforme ale Academiei din 1904, 1932, respectiv 1953. Sfârșitul de secol XX este marcat de apariția în 1996 a Îndreptarului ortografic, ortoepic și de punctuație, ediția a V-a. A doua carte lansată, "Despre scrierea limbii române", a apărut în 2010 la Editura Univesității Oradea, și este o lucrare practică. Aceasta se adresează în primul rând studenților filologi, actualilor și viitorilor

DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_draica_un_universitar_oradean_pune_semnele_de_punctuatie_la_locul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457

Acasa > Cultural > Accente > STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ Autor: Angela Monica Jucan Publicat în: Ediția nr. 208 din 27 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Propun celor care au dificultăți în ce privește scrierea corectă a unor cuvinte cu desinența în „i” sau „ii” să rețină această egalizare (făcută din

STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Strategie_ortografica_machiavelica.html [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
care au dificultăți în ce privește scrierea corectă a unor cuvinte cu desinența în „i” sau „ii” să rețină această egalizare (făcută din rațiuni exclusiv lingvistice): MINIȘTRI = ȘACALI și etichetarea absolut aiuristică în privința sensului, dar bună de proptea în momente de disperare „ortografică”: OCHI ȘACALI. Scrierea substantivelor (puteți sări acest paragraf și următorul) masculine plural-articulate și plural-nearticulate aflate în formă de nominativ/acuzativ este o interminabilă sursă de greșeli. Așa-zisa noastră ortografie fonetică notează cu același semn atât un „i” scurt (practic

STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Strategie_ortografica_machiavelica.html [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
scurt (practic, o consoană tematică moale - ca în „arici”, „călători”, „corbi”, „istorici”, „pești”, „șacali” -, sau „i” semivocalic, de exemplu: „boi”, „lei”, „mâncăi”, pui”), cât și un „i” plin, un „i” propriu-zis, un „i” vocalic: „codri”, „maiștri”, „miniștri”, „monștri”, „scafandri”. Normele ortografice s-au stabilit, între altele, și după principii morfologice. N-ar strica să se știe că orice substantiv masculin (evident, dacă nu avem de-a face cu vreun singulare tantum, cum ar fi - pentru cine nu mai știe - „aur”, „lapte

STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Strategie_ortografica_machiavelica.html [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
dar într-un înțeles absurd, adjectivizat). Cum ar veni: „ochi șacali” și „șacalii ochi”! Oricând, în loc de „șacali”, puteți opta pentru alt cuvânt convenabil scopului propus. De exemplu, „pietoni”. Numai să iasă „miniștrii” cum trebuie. Scopul scuză mijloacele. Referință Bibliografică: Strategie ortografică machiavelică / Angela Monica Jucan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 208, Anul I, 27 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Angela Monica Jucan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului

STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Strategie_ortografica_machiavelica.html [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304

-i frumoase, va da colțul ierbii, copacii vor fi ninși de flori albe. Miros de început, miros curat, proaspăt, miros de ghiocei, mirosul dragostei ... Bibliografie  Micul dicționar academic, (2002), Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, București;  Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, (1982), Editura Academiei, București; Alecsandri, Vasile, (1852), prefața la volumul Poezia populară, Editura Tineretului, București; Călinescu, George, (1941), Istoria literaturii române de la origini până în prezent, București; Constantinescu, Olimpiu, (1928), Sentimentul religios în poezia poporeană

SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
Corola-blog/BlogPost/355142_a_356471

afecțiunea dintre oameni. Mă apropiu în curând de 48 de ani de când am plecat din România și nu pot să scriu corect dacă nu am alături de mine DEX-ul (Dicționarul Explicativ al Limbii Române), Dicționarul uzual de Neologisme și Îndreptarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic. Nu poți scrie atractiv dacă nu citești mult. Astăzi citesc cât nu am citit o viață întreagă, încercând să „prind timpul din urmă”. Mereu compar scrisul cu pictura; dacă nu ești sincer, dacă nu redai lucruri din

TAINA SCRISULUI (33) – MAGIA CUVÂTULUI: „SĂ FACI CE ŞTII MAI BINE!” de LIANA SAXONE HORODI în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Liana_saxone_horodi_taina_scrisului_3_liana_saxone_horodi_1345746609.html [Corola-blog/BlogPost/355142_a_356471]
Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282

romul în nas. Nu știai dacă e beat, fiindcă scria fără să-i tremure mâna, dar nici treaz-trezuc nu era, că din cei opt frați care au trăit, doar doi erau fii tatei și frații mei din punct de vedere ortografic. Ceilalți aveau o literă, două în plus sau în minus.. M-a contrariat întrebarea unui profesor proaspăt venit la noi, care a fost numit dirigintele clasei și ne-a cerut certificatele de naștere ale părinților. Pe mama o chema Artemiza

UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1488333447.html [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
Corola-blog/BlogPost/343078_a_344407

Negulescu și al Colectivului de Redacție, fac apel la acei autori care doresc să colaboreze cu noi, că ne pot expedia materialele lor pe adresa revistei ori a domnului Negulescu, personal,, răspunzând direct de calitatea lucrărilor, sub toate aspectele: literar, ortografic, gramatical, punctuație!! Scrierile să fie înfățișate pe format A4, Times New Roman, 12. Cele care nu respectă aceste condiții ori nu corespund sub aspect calitativ, sunt respinse, fără a fi returnate. Împreună cu lucrarea, expediați și o fotografie de mărimea autorilor

BELETRISTICĂ, LA ZI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1403414617.html [Corola-blog/BlogPost/343078_a_344407]
Corola-blog/BlogPost/366845_a_368174

cuvinte românești folosite în text au origine latină, excluzând cuvintele repetate și substantivele proprii. Unele din formele incorecte se datorează scrierii cu litere chirilice, care are probleme cu notarea unor sunete românești ca î și ă. Transcripție interpretativă după normele ortografice actuale (Apud Hurmuzachi - Iorga. Documente privitoare la istoria românilor, vol. XI, p. 843) "Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovannomu jupan Hanăș Bengner ot Brașov mnogo zdravie ot Necșu ot Dlăgopole. (Preaînțeleptului și cinstitului, și de Dumnezeu dăruitului jupân

PRIMUL DOCUMENT SCRIS IN LIMBA ROMÂNĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Primul_document_scris_in_limba_romana.html [Corola-blog/BlogPost/366845_a_368174]
Corola-blog/BlogPost/358291_a_359620

de cele mai multe ori, sunt create artificial, acordându-li-se false intensități ori conotații. Corina-Lucia Costea nu are, deci, un scris premeditat, ci unul spontan, cu urmările unei exprimări ușoare, dar concise, cu o aritmetică gramaticală ferită de gerunziu, dar sprijinită ortografic pe multe puncte de suspensie, dându-i astfel cititorului posibilitatea de a se implica în nuanța subiectului, făcându-l - cu alte cuvinte - coparticipant la actul literar. Cartea nu oferă priorități, nici măcar sentimentale, dar are o predilecție către petrecerea timpului în

O CARTE NOUĂ, ACUM IEŞITĂ DE LA TIPAR... ÎN MIEZUL ORELOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/O_carte_noua_acum_iesita_de_la_tipar_corina_lucia_costea_1339237635.html [Corola-blog/BlogPost/358291_a_359620]
Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369

bibliografice: • Anuar, Academia Română - Institutul de Etnografie și Folclor, Considerații etnologice asupra mentalității agrare a poporului român de dr. Georgeta Moraru, Comunicări, Ssesiunea ”Eminesciana”, București, 1990. • Micul dicționar academic, (2002), Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, București. • Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, (1982), Editura Academiei, București. • Tradiții și obiceiuri de Crăciun, anexa Colinde vechi, Academia Română, Institutul de Etnografie și Folclor, București, 1993. Alecsandri, Vasile, (1852), prefața la volumul Poezia populară, Editura Tineretului, București. Călinescu, George, (1941

TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]