2,371 matches
-
făcut maestrul într-o dedicație de trei rânduri, se poate lesne observa. Dar vorba aceea, Quod licet..., non licet... Ș-apoi, nu spunea Camil Petrescu: „Un scriitor e un om care (se) exprimă în scris cu o liminară sinceritate [...] Fără ortografie, fără compoziție, fără stil și chiar fără caligrafie.” („Patul lui Procust”, ESPLA, 1963, p. 7) Pe profesorul Bologa l-am întâlnit de repetate ori după aceea, cu diferite ocazii, până prin 1987, când s-a zvonit că ar fi grav bolnav
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
mocnit. Mă imită, continuând felul meu de a visa, cu ochii deschiși ... ”în epitete și comparații ... de la Mircești! ” (Mă pastilează, de multe ori, dar ne corectăm și ne completăm fericit ... în ce redactăm fiecare). El are nerv, eu am o ortografie mai bună! Fără alte vorbe, pune ibricul la fiert. Amândoi suntem conservatori. Deși avem cafetieră, ne preparăm ceaiul / cafeaua la ibric. Măsoară apa, cu precizia unui farmacist. O cană mare, pentru ceaiul lui, o cană mică, pentru cafeaua mea. Îmi
ROSTUL CUVINTELOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 by http://confluente.ro/Rostul_cuvintelor_corina_lucia_costea_1391960372.html [Corola-blog/BlogPost/341218_a_342547]
-
și să citesc romane polițiste în germană. Cred că tot mama mi-a insuflat ambiția de note mari, căci îmi rupea din caiet pagina scrisă neglijent și mă scula la 5 dimineața s-o rescriu caligrafic și fără greșeli de ortografie. Mama era profesoară de limba engleză la liceul Șincai din București. A fost apoi câțiva ani și lector la facultate. Avea un Masterat în engleză și altul în geografie. În tinerețe publicase mai multe schițe în reviste pentru copii. Tot
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
își redactează scrierile cu caracter istoric, filologic și pedagogic, precum și cele literara și traduce o serie de opere juridice pentru a le pune la îndemâna populației românești. Printre acestea enumărăm câteva: Filologice:Temeiurile gramaticii românești (1812), lucrare rămasă în manuscris, Teoria ortografiei românești cu litere latine, este ciorna unei scrisori ample, rămasă în manuscris, Fundamenta grammatices linguae romanicae seu ita dictae valachicae, apărută în 1812. Istorice: De originibus populorum Transyșvaniae, De unione trium nationum Transylvaniae, Hungaros ita describerem.Juridice:Rânduiala judecătorească de
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
din vremea anilor de liceu, o mare importanță, învățând de la profesorul meu de limbă română, să o iubesc și să o respect oriunde aș fi pe lumea aceasta; de aceea încerc mereu să nu o "rănesc" și dau mereu importanță ortografiei, încercând ca atunci când scriu, să "îmbrac în strai de sărbătoare" această limbă atât de frumoasă! Cu toate că am rareori prilejul de a vorbi românește, totuși îmi dau mereu silința să fiu la curent cu noile reguli de ortografie ale limbii mele
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/_darul_stramosesc_doina_theiss_1368648975.html [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
dau mereu importanță ortografiei, încercând ca atunci când scriu, să "îmbrac în strai de sărbătoare" această limbă atât de frumoasă! Cu toate că am rareori prilejul de a vorbi românește, totuși îmi dau mereu silința să fiu la curent cu noile reguli de ortografie ale limbii mele materne. Greșelile, atunci când scriu, încearcă să mă păcălească și să se ascundă printre cuvinte însă, lupt de fiecare dată să le descopăr... Cu atât mai mult mă surprinde ”ușurința” cu care scriu unii autori români, trecând pur
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/_darul_stramosesc_doina_theiss_1368648975.html [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
este incert, unii considerându-le, încă, barbarisme, pentru că, nici în scris, nici în vorbire, nu se respectă regulile ortografice și ortoepice. Fiecare le scrie și le pronunță cum vrea, fie în forma originală din limba de proveniență, fie adaptate la ortografia și ortoepia românească, în funcție de cunoștințele fiecăruia. În acest fel se creează dese confuzii în comunicare. Desigur, circulația cuvintelor în vorbire și/sau scris, nu pot fi reglementate prin legi, dar, specialiștii ar trebui măcar să stabilească niște reguli și recomandări de
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
română, de regulă, nu acceptă neologisme în forma lor brută, adică așa cum se scriu și se pronunță în limba de origine. Le adaptează în funcție de legile sale gramaticale, le trece prin furcile caudine ale morfologiei și sintaxei românești, precum și prin regulile ortografiei și ortoepiei sale. Când au fost adoptate franțuzismele, a operat eliminarea articolului de la începutul cuvintelor, vocala „e” mut, sufixe și prefixe nefolosite de ea și a adăugat sufixele și prefixele specifice structurii sale de scriere și pronunție, precum și particule cerute
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
și folosit în comunicare de români. Când a „năvălit” foot-ball-ul în viața românilor, o vreme, limba română a fost derutată. Se scria și se pronunța așa cum era în limba engleză. Vă închipuiți dificultățile de pronunție în comunicare și încercarea de ortografie românească după pronunția originară a cuvântului. A ieșit ceva urât. S-a căutat „oferta” din limba germană: fuss-bal, tot la fel de neconvenabilă. Cum să dai cu „fusul” în minge? De aceea ortografia și ortoepia românească l-au „românizat”după regulile lor
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
hula: “Interesul poartă fesul”. Altii-s celorlalți reversul: “Își fură singuri căciula”. *** Unuia care-și afișează erudiția A citit mii de volume ; Cică toate, câte-n lume - Nu și “cartea” cea sfătoasă: Șapte anișori de-acasă. *** Unui condeier corigent la ortografie Chiar și când e agramat Condeieru-i tare-n sfat: “Numai cel care nu scrie E as la... ortografie”. Referință Bibliografică: DIN CINCI ÎN CINCI (II) - CATRENE EPIGRAMISTICE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2256, Anul VII, 05 martie
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1488719141.html [Corola-blog/BlogPost/381310_a_382639]
-
citit mii de volume ; Cică toate, câte-n lume - Nu și “cartea” cea sfătoasă: Șapte anișori de-acasă. *** Unui condeier corigent la ortografie Chiar și când e agramat Condeieru-i tare-n sfat: “Numai cel care nu scrie E as la... ortografie”. Referință Bibliografică: DIN CINCI ÎN CINCI (II) - CATRENE EPIGRAMISTICE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2256, Anul VII, 05 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1488719141.html [Corola-blog/BlogPost/381310_a_382639]
-
fiecare frază, din care cauză, cu doar câteva excepții, toate articolele și cărțile sale sunt în română deși nu puțini specialiști străini au deplâns acest lucru. Exigent stilist, nu permitea nici o modificare în textele date publicării, evident nici intervenții în ortografie. Mare observator al oamenilor, urmărea cu multă atenție graiul lor, specificul lui, deosebirea sau asemănarea acestuia în diversele zone ale țării. Doritor să stea de vorbă cu țăranii, se simțea bine în tovărășia lor, urmărea să le cunoască felul de
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
atât de înălțătoare în viața unor oameni care își unesc destinele la bine și la rău, punând bazele unei familii fericite, pornind curajoși pe oceanul atât de învolburat al vieții". A ieșit foarte frumos, caligrafic și fără nicio greșeală de ortografie. Și semnăturile erau elegante, înflorite. Am făcut rost de un plic cu steluțe și porumbei și l-am oferit în seara nunții cu un gest larg. Evident, nu am stricat impresia cu vreun cec, doar aveam experienta nunții precedente nu
SCHIŢE UMORISTICE (85) – SINCERE FELICITĂRI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1471948841.html [Corola-blog/BlogPost/382226_a_383555]
-
o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte − să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și de punctuație) și limitele de spațiu indicate. 6 puncte Notă! Formulările de tipul Sunt/nu sunt de acord cu afirmația... / Autorul are dreptate când afirmă că... / Afirmația autorului este corectă..., neînsoțite de enunțarea propriei opinii, nu se consideră ipoteză
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
pui ghilimelele că tot aia era. - Eu, ca Liniuță de dialog, și ca Liniuță de despărțire, dar și de unire, și ca Liniuță de pauză, și ca ... - ... ca linie aeriană nu ești să zbori d'aici să ne lași în ortografia noastră? Până nu vă pun eu Punct nu vă liniștiți. Vă bârfiți, vă lăudați, vă certați pe nimicuri! Asta-i literatură? Ăsta-i tămbălău grafologic! Punct! - Ei, punct!...Vai!...Ah! mi se îmbârligă codița de emoție. Stimate domnule Punct! Dorești
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cuvantul_care_rade_lica_barbu_1371196894.html [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
neologisme neasimilate, inutile, făcând din limbă o păsărească neînțeleasă de românul de rând. Și ce e mai tragic, sunt oameni care s-au cocoțat în vârful piramidei sociale care n-au habar de regulule elementare (din clasele I-IV) de ortografie si de punctuație, devenind modele pentru majoritate. Am văzut un inginer care se lăuda cu realizările din profesia lui care scria cu niște greșeli de ortografie impardonabile. Am văzut profesori de limba română tineri care fac greșeli mai mari ca
LIMBA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Limba_romana_ion_ionescu_bucovu_1377891318.html [Corola-blog/BlogPost/359988_a_361317]
-
piramidei sociale care n-au habar de regulule elementare (din clasele I-IV) de ortografie si de punctuație, devenind modele pentru majoritate. Am văzut un inginer care se lăuda cu realizările din profesia lui care scria cu niște greșeli de ortografie impardonabile. Am văzut profesori de limba română tineri care fac greșeli mai mari ca elevii lor. Școala nu mai e școală, facultatea nu mai e facultate și nici Academia nu mai e Academie. Toate au devenit niște fabrici de diplome
LIMBA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Limba_romana_ion_ionescu_bucovu_1377891318.html [Corola-blog/BlogPost/359988_a_361317]
-
profesorul Aurel Ciufecu. Împreună cu Vasile Barba și cu doi lingviști, A. Caciuperi și N. Samarandu, profesorul Cunia inițiază un alt proiect: standardizarea sistemului de scris aromân și eliminarea diacriticelor, pentru facilitarea editării de materiale și cărți în limba aromână. Această ortografie fără semne diacritice este astăzi cea folosită în mod exclusiv, de aromânii din Serbia, Macedonia, Bulgaria și Albania, și de majoritatea celor din România și din Grecia. În 1988 Tiberiu Cunia înființează la Syracuse Editura „Cartea Aromână”, iar primele cărți
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
limbii aromâne în școli din diferite țări și tipărirea de cărți și reviste în limba aromână, cărți școlare și de literatură, pentru uzul copiilor la școală și al părinților, acasă, cere o anumită standardizare a limbii literare aromâne și a ortografiei. În acest sens, la Congresul Internațional de Limbă și Cultură Aromână din 1996 (Freiburg) și ulterior la Bitolia, în Macedonia (1997) - unde a fost organizată o întâlnire a scriitorilor, editorilor și filologilor aromâni din fiecare stat balcanic -, s-a decis
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
o componentă importantă a creației. Metoda propusă de Mircea Cărtărescu poate fi socotită un model, prin faptul că, oricine poate fi un Florin, posesor al unui caiet de compuneri. Necesar, nu numai pentru creații, dar și pentru îndreptarea greșelilor de ortografie, de punctuație și de exprimare. Sinceritatea elevilor în aceste compuneri, creații personale, este de ajutor profesorilor și chiar părinților, pentru a afla frământările celor mici și a răspunde corespunzător la toate întrebările lor, legate de vârstă, de viață. În acest
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1491612007.html [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
strălucite din partea elevilor care-i urmează sfaturile. Ea insistă asupra unor aspecte importante, cum e acela că scrisul trebuie împletit cu cititul, acordând atenție sporită ambelor activități. Elevii s-au adresat profesoarei lor cu încredere pentru a-i îndruma asupra ortografiei, conținutului și altor aspecte și subtilități ale scrisului. Redactarea unui eseu, structura unei povestiri sau a unei lucrări narative mai ample, structura poeziei clasice, ori a celei moderne, sunt câteva obiective urmărite de profesoară în educarea copiilor pentru scris și
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1491612007.html [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
pentru că nu pot scrie sau vorbi așa repede cum se derulează ele. Recitesc textele demulte ori (nu întotdeauna, recunosc). Și... tot mă fură imaginile. Dacă las cele scrise mai mult timp atunci pot să văd, în primul rând... greșelile de ortografie sau literele greșite de sub alunecarea degetelor pe taste, de nu mai știu ce cuvânt voisem să scriu (las că nu sunt singura care pățește asta!). Apoi golurile în care îi pot determina pe cei care citesc să cadă. O imensă
TAINA SCRISULUI (14) – ROSTINDU-MĂ PRIN SCRIS de DOR DANAELA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Danaela_taina_scrisului_rostindu_m_dor_danaela_1344259463.html [Corola-blog/BlogPost/354966_a_356295]
-
Autorului „ Un scriitor e un om care exprimă în scris cu o liminară sinceritate ceea ce a simțit, ceea ce a gândit, ceea ce i s-a întâmplat în viață, lui și celor pe care i-a cunoscut, sau chiar obiectelor neînsuflețite. Fără ortografie, fără compoziție, fără stil și chiar fără caligrafie. „ Camil Petrescu NUME : Pirtac PRENUME : Liviu DATA NAȘTERII : 5 septembrie LOCALITATE : Petroșani PROFESII : inginer miner, jurnalist Din punctul meu de vedere scrisul este o confesiune față de mine, dar și față de ceilalți, mă
LIVIU PIRTAC de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1778 din 13 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Liviu_Pirtac.html [Corola-blog/BlogPost/342682_a_344011]
-
și ocru roșu. Accentele sunt realizate cu brunuri și negruri provenite din oxizi de fier și mangan. Cu această nouă viziune picturală bazată pe impresia vizuală, „Roșiorul” face parte dintre lucrările care stau la baza evoluției artistice a lui Luchian. Ortografia cu „k” la semnătura aflată în partea stângă jos, făcută în culoare de ulei negru foarte diluată, nu este adoptată de Luchian „ori de câte ori este vorba de un tablou efectuat în Franța”, așa cum a lansat G. Oprescu această teorie în cartea
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-stefan-luchian-1868-1916/ [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
LOCUL LOR Autor: Loredana Ionaș Publicat în: Ediția nr. 52 din 21 februarie 2011 Toate Articolele Autorului În urmă cu câteva zile, la Casa Corpului Didactic Bihor, a avut loc o întâlnire cu profesorii de limba română despre problemele de ortografie, manifestare organizată de ASTRA Oradea, în colaborare cu ISJ Bihor, în cadrul căreia au fost lansate cărțile "Contribuții la istoria ortografiei românești" și "Despre scrierea limbii române", semnate de conf. univ. dr. Dumitru Draica. Manifestarea a fost deschisă de Rodica Popa
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_draica_un_universitar_oradean_pune_semnele_de_punctuatie_la_locul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]