90 matches
-
În fața prăvăliei era liniște iar flacăra felinarului se topea albă în lumina amiezei de decembrie. Înspre Colțea nu se vedea niciun capișon. Numai coșurile unor sănii, împodobite cu crengi de brad și buchete de imortele vopsite, se legănau alene. La ospătăria lui Barbărasă doi băieți veseli tocmai scoteau din cuptor o tavă cu dovleac, iar mirosul se răspândi în valuri calde pe deasupra străzii tapetate cu un strat gros de zăpadă. Nane căscă gura la o mână înmănușată, în timp ce, pe lângă trupul gros
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
băiețel care părea prăbușit sub un maldăr de haine. "Hei, Nane!", strigă fața amorțită de ger, "Nănosule! Ce faci, mă, nu vii jos, la Sălcii?" Nane își dibui cu greu prietenul printre siluetele care acum se buluciseră la tejgheaua din fața ospătăriei. Pe lângă pliurile de stofă și blănurile lucioase, își făcu loc șerpește gluga complet udă și peticită a Rățoiului. Iar pe deasupra capului său, Nane văzu cum răsuflau fierbinți bucățile de dovleac copt. În toată această mișcare, prăvălia peruchierului, care nu era
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
drum, se topise în preocuparea lui, iar degetele căutau deja prin fundul buzunarului un bănuț pentru o bucată mare de dovleac, poleită cu o crustă de chihlimbar, pe care se și vedea mâncând-o împreună cu prietenul lui, lângă poarta din spatele ospătăriei. Însă nu apucă să-și scoată la lumină micul ban. Rață ajunsese acum lângă el și-i strigă drept în ureche, cu vocea lui hârâită, "Nane, ia uite-te mă, Nane, cine intră la peruchier!" Pe scândura galbenă, printre două
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
descoperiți umbri pentru o clipă întâmplarea cu adevărat uluitoare care era dispariția Moașei. Câteva zile nu făcură altceva decât să urmărească ușa meglenitului. Clienții începuseră să se înmulțească și odată cu aceasta și disparițiile. Nane și Rață priviră înspăimântați din podul ospătăriei, apoi pe fereastra camerei lui Nane și chiar pe geamul vitrinei, cum oameni cunoscuți sau necunoscuți intrau la peruchier cu fețe lor adevărate și ieșeau de-acolo alții, ca și cum ar fi trecut prin mâinile unui modelator nevăzut. Era un mic
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
Nane îl fulgeră o părere de rău târzie că nu-i venise ideea să-l întrebe. Cei doi băieți se înveseliră ca la comandă și chiuiră într-un suflet un Țenefațem, rupând-o totodată la fugă, până în foișorul din curtea ospătăriei. Precis dascălul știe ceva." Poate că au venit cu aceeași corabie, măi Nane! Nu-ți dai seama ce poate să fie un drum pe mare, cu un galion cât trei case!" Și plin de pirați, nu-i așa?!" Pentru Rață
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
zgomotele săniilor oprite pe neașteptate îi făcură și pe cei care nu văzuseră încă namila să stea pe loc și să caute cu privirea sursa acelei emoții generale. Un balon cât casa, în fâșii galbene și roșii, se lăsase în fața ospătăriei lui Barbărasă. Iar de marele balon era atârnat un coș de nuiele, pe care Țenefațem îl apucase cu amândouă mâinile. Își aruncă înăuntru caucul, apoi, ridicându-și poalele hainei, își făcu vânt peste balustrada de răchită. N-apucase nimeni să
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
povestească despre peruchier și despre transformările miraculoase, tatăl lui nici măcar nu-i răspunse, ci continuă să surâdă, aninat de lumea lui invizibilă. în ziua de Crăciun, când zăpada începuse să se topească sub soarele de decembrie, Nane trecu în curtea ospătăriei și-și strigă prietenul. Rață era gătit cu hainele de sărbătoare și pe la marginile căciulii se vedea că fusese de curând ras pe cap. El își frământă de câteva ori buzele și spuse, privindu-l drept în ochi: M-am
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
își frământă de câteva ori buzele și spuse, privindu-l drept în ochi: M-am gândit bine și m-am hotărât să intru și eu!" Pe Nane îl trecu un fior scurt. "Cam toată lumea a intrat! Până și băieții din ospătărie, uite, tata caută acum să aducă alții, pentru că au dispărut seara trecută. În plus, bucătăreasă nu mai avem de-o săptămână, iar pe malul Dâmboviței au apărut zeci de case noi. Lumea se schimbă, prietene, iar eu nu vreau să
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
Brofft, oferind "singura rimă la moft", Garibaldi, Schreiber din Lipscani), terasele și grădinile de vară (terasa Oteteleșanu, "la deschizătura largă a Pieței Teatrului", Union Suisse, devenită celebra "Iunion", grădinile lui Iliad, Zdrafcu, Orfeu, "noua grădină" Stavri), alte feluri de stabilimente (ospătăria Sarafoff, berăria Gambrinus etc.) Evident că nu uită să amintească localurile pe care le-a gospodărit el însuși, singur sau cu asociați, precum "Berăria cooperativă", care a funcționat în clădirea ce adăpostea și cafeneaua Fialkowski. Trebuie să fi fost un
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
Pe scurt, ai avut și revelații, și șocuri... - Exact. La Chișinău am avut o serie de premiere. Mie îmi displace, când invitații mei spun că le plac sarmalele, mămăliguța și mititeii. Dar plăcinta pe care am mâncat-o aici, la ospătăria dnei prof. Ala Glăvan, nu am s-o uit niciodată. În fiecare zonă a României, când mă duc, încerc să mănânc bucate speciale din zona respectivă. Am apreciat un grad de civilizație ridicat, modul în care în restaurantele de aici
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
de vedere epic, de altfel. Să rememorăm, pe scurt, ce se petrece în schița cu pricina. Mofturi 1900 Patru tineri, care se divulgă curând a fi „niște infatigabili reporteri de ziar”, au o dispută aprinsă în compartimentul popular al cunoscutei ospătării bucureștene Enache. Motivul? Persoana cu care stabiliseră o întâlnire „cătră ora două după amiază” întârzie nepermis. Dialogul este suficient de explicit pentru a permite identificarea celui așteptat: el, ne asigură Caragiale, „nu poate fi decât inteligentul jude de instrucție de pe lângă
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
marea șansă a vieții lor de slujitori ai presei și patrioți români. Putem pentru ca să zicem: un moft și niște bieți gazetărași caraghioși, care cred că tot ce zboară prin mintea lor inflamată de invențiuni fictive se mănâncă de-adevăratelea la ospătăria lui Enache „unde unele feluri de bucate se servesc și cu jumătate de preț”. Așa să fie, oare? Să stăm strâmb și să judecăm viceversa (din punctul de vedere de drept am făcut-o deja). Să vedem, dară, cum stau
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > LA OSPĂTĂRIE Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2098 din 28 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului a venit iar toamna frate și m-am îmbrăcat în zale parcurile-s despuiate și totul e deșertare, am lăsat deschisă poarta de la casa mea
LA OSPĂTĂRIE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384363_a_385692]
-
lăsat deschisă poarta de la casa mea pustie pomii își dezbracă soarta, sau copt strugurii în vie, pe covor de frunze moi și cu bruma în picioare făr să privim înapoi ne pierdem umbrele în zare, mustul curge în damigene iar ospătăria-i plină grătarul de carne geme ce mai faci dragă vecină, lasă-ți ușa descuiată că și eu făcui la fel ieși puțin cu mine la poartă să ne chefuim nițel, și am plecat cu vecina la un must și
LA OSPĂTĂRIE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384363_a_385692]
-
vecina la un must și la un mic, doar vecina poartă vina că m-am îmbătat un pic, dar la întoarcere spre casă ca să mă trezesc puțin lângă poarta mea deschisă mai băui un kil de vin. Referință Bibliografică: la ospătărie / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2098, Anul VI, 28 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LA OSPĂTĂRIE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384363_a_385692]
-
și am venit aici,să-ncepem o cu totul altă viață. Locuim la o prietenă de-a ei care ne-a făcut rost de servici la Casino,mie de ospătar iar ei ,la bucătărie. Lipsa mea de experiență în ale ospătăriei m-a trădat ,am vărsat fără să vreau un pahar de whiski peste costumul lui Luigi și el m-a pocnit direct în nas. Și-a dat seama că toate privirile erau ațintite asupra noastră și a încercat să repare
VIAȚA LA PLUS INFINIT (13) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384063_a_385392]
-
barcă pe termenul unui contract, după care ne „vărsam” la sol și rămânem într‐un „cantonament” permanent în Țara lui Bine”. Asta era... Baronul. Vio C ‐ zis „Titratul”. Titratul era singurul dintre noi care avea studii de specialitate în domeniul ospătăriei. El mai lucrase că ospătar mai mulți ani,în Poiana Brașov, și avea deja în palmares un contract de ospătar pe un vas de croazieră în Europa. Din păcate, în timpul contractului, soția sa, cu care venise împreună, se cuplase cu
20 DE ANI DE LA...DEBARCAREA IN U.S.A de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352958_a_354287]
-
un ofițer italian și la venirea în țară a și divorțat de Vio C. Titratul încă mai era afectat de acest nefericit eveniment, dar era hotărât să treacă peste și să o ia de la capăt. Era un meseriaș în ale ospătăriei și toți îi ceream păreri și sfaturi care ne prindeau foarte bine. Niciunul dintre noi nu mai avusese tangenta cu ospătăria. Singură hiba a lui Titratu era că nu prea „evolua” la parametrii nominali la limba lui Shakespeare. Pentru el
20 DE ANI DE LA...DEBARCAREA IN U.S.A de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352958_a_354287]
-
nefericit eveniment, dar era hotărât să treacă peste și să o ia de la capăt. Era un meseriaș în ale ospătăriei și toți îi ceream păreri și sfaturi care ne prindeau foarte bine. Niciunul dintre noi nu mai avusese tangenta cu ospătăria. Singură hiba a lui Titratu era că nu prea „evolua” la parametrii nominali la limba lui Shakespeare. Pentru el timpurile prezent, trecut și viitor erau toate... la prezent: “I go now. I go yesterday. I go tomorrow. I eat today
20 DE ANI DE LA...DEBARCAREA IN U.S.A de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352958_a_354287]
-
la lacto-vegetarianul de lângă cinematograf, unde servea Tanti Rozi, aduseseră pește. Un somn imens, de câteva zeci de kilograme, stătea aruncat pe trotuar. Îl ocoleau trecătorii, nedumeriți, dezgustați. Apucasem să-i spun tatălui meu că mâncam din când în când la ospătăria aceea. Văzând uriașul pește rămas pe trotuar, ca și cum răspundea celor spuse de mine cândva, m-a privit trist: „Și nu ți-e scârbă?“. Am mers în Cișmigiu. Instinctiv l-am dus la banca mea. I-am spus că acolo îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și banii... să-i întoarcă Locman Bisericii Catolicești și să rămâie ale lui fiind făcute pe al său loc”. --Ai luat seama cred că pe locul lui Locman catolicii aveau, pe lângă dughene, și un “trahtir”, adică un han, birt sau ospătărie. Și acum să ne întoarcem la hudița despre care am mai vorbit. La 10 noiembrie 1778, ulița era complet închisă, încât Samuil, egumenul Trei Sfetitelor, se plânge domniei pentru că “de la o samă de verme, cu dughenile ce-au făcut popii
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
iaz... Până la primul dangăt de clopot pentru masa de prânz a călugărilor, am citit cu destul spor. M-am ridicat și, cu desaga plină de cărți, am luat drumul spre chilie. Deși eram destul de indispus, am urmat ritualul obișnuit al ospătării, apoi m-am întins pe crivat, în așteptarea orei când să merg în chilia bătrânului... ― Sărut dreapta, sfințite - m-am prezentat eu la ceasul potrivit. ― Bine ai venit și să-ți fie de bine masa. Ce ne-am propus noi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să se mai micșoreze potul. Să fie și norocul mai cumsecade, mai otova, nu așa, dintr-odată, să nu-l puteți duce... Și cum zice cartea că e mai bine ? — Cartea nu zice, că nu poți să comanzi, ca la ospătărie. Întâi visezi și după aceea vedem ce înseamnă, nu invers. Nu poți visa la comandă, ca atunci când te duci la cinema să vezi un anumit film. Nu putem umbla cu șmecherii... Femeia încuviință, învinsă. Se depărtă de ghișeu. Jenică, văzând
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Vasile a fost un suflet mare, cu o minte pe cât de laborioasă, pe atât de precisă și de exactă. A luptat pentru alinarea suferințelor celor mulți, nefăcând discriminare între oameni și credințele lor. A înființat instituții de asistență socială: azil, ospătărie, casă pentru reeducarea fetelor alunecate, spital (și de leproși), școli tehnice. Toate aceste așezăminte erau cunoscute sub numele de Vasiliada. A luptat pentru alinarea suferințelor celor mulți, criticându-i pe bogați. A împodobit serviciul divin cu Sfânta sa Liturghie, ce
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
Spitalului Beldiman, Spitalului Sovietic, Lagărului de triere și diverșilor refugiați și săraci, alimente, tutun și țigări, veselă, feși, medicamente și îmbrăcăminte”. Deoarece și o mare parte a populației suferea de sărăcie cruntă, primarul a decis „...punerea în funcțiune a unei Ospătării populare unde vor primi hrană cei lipsiți complect de mijloace, gratuit, iar ceilalți pentru o sumă minimă”. i. „Cerem bani” Ca orice raport de activitate al acelor timpuri și acesta conținea secțiunea „concluzii”. Pe primul plan stăteau banii de care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]