39 matches
-
Omul se așeză calm, ca pe un scaun,neluând În seamă animalul.Armăsarul se miră,căci de obicei vedea figuri speriate și fricoase.Se apropie câte puțin de om, fornăi,dar omul sta liniștit, văzându-și de treaba: vântura niște ovăs, apoi mesteca câteva boabe, stârnind pofta Pegasului.Calul bătea din copite și din aripi. -Ce-i, căluțule, vrei si tu? Ia gustă.Și Pegas mâncă ovăsul din palma lui. Copilul Își chemă repede părintele. -Îți place? Ai vrea să facem un
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
câte puțin de om, fornăi,dar omul sta liniștit, văzându-și de treaba: vântura niște ovăs, apoi mesteca câteva boabe, stârnind pofta Pegasului.Calul bătea din copite și din aripi. -Ce-i, căluțule, vrei si tu? Ia gustă.Și Pegas mâncă ovăsul din palma lui. Copilul Își chemă repede părintele. -Îți place? Ai vrea să facem un schimb? Uite, Îți dau tot ovăsul din tăfâlcă dacă mă lași să te Încalec. -Atunci calul cel năzdrăvan Îngenunche și omul Îl Încălecă.Copilul bătea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pofta Pegasului.Calul bătea din copite și din aripi. -Ce-i, căluțule, vrei si tu? Ia gustă.Și Pegas mâncă ovăsul din palma lui. Copilul Își chemă repede părintele. -Îți place? Ai vrea să facem un schimb? Uite, Îți dau tot ovăsul din tăfâlcă dacă mă lași să te Încalec. -Atunci calul cel năzdrăvan Îngenunche și omul Îl Încălecă.Copilul bătea din palme, iar Zeul râdea. A doua Încercare la care fu supus omul, fu aceea de a se Înfrunta cu un
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
soarelui luminoși, blânzi și frumoși de ziceai că sunt coborâți dintr-un tablou. Prințul Îi adăpa cu mâna lui și le dădea numai apă de izvor, apă neîncepută. Prințul Îi hrănea cu mâna lui, le dădea numai fân curat și ovăs ales. Prințul Îi țesăla privindu-i cu drag, vorbindu-le ca unor copii și chemându-i pe nume. Însă Într-o noapte furtunoasă niște hoți de cai, cei mai hoți dintre hoți, au furat caii prințului. I-a căutat prințul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ca și zidul neînvins. Când văzui a lor mulțime, câtă frunză, câtă iarbă, Cu o ură ne-mpăcată mi-am șoptit atunci în barbă, Am jurat ca peste dânșii să trec falnic, fără păs, Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs... Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag? Și, purtat de biruință, să mă-mpiedec de-un moșneag? " - " De-un moșneag, da, împărate, căci moșneagul ce privești, Nu e om de rând, el este Domnul Țării-Romînești. Eu nu
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
și cu ochi pătrunzători; umbla îmbrăcat cu straie cenușii de șiac și în cap avea o pălărie neagră, lată în boruri. —Stăi, Roibule, zise el blând calului, stăi o leacă și rabdă ce-i răbda, că îndată ți-oi da ovăs... și fân bun, Roibule, și te-oi adăpa... Zicând acestea, legă roibul de belciugul bătut în stâlpul gros din fața crâșmei, aduse mânile prin coama-i aspră și-i mângâie ochii deștepți. Calul necheză încet și-și întinse botul umed spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
inițial Nuvele. Ca fapt de istorie literară, prima cronică literară propriu-zisă dedicată lui Sadoveanu a fost scrisă de G. Bogdan-Duică în numărul din iunie 1904 al Convorbirilor literare. Hanul Bouluitc "Hanul Boului" Am poposit la o crâșmă singuratică, am dat ovăs cailor și ne-am pus și noi la cale. Am băut un păhărel mai mult ca de obicei, apoi, aprinzându-ne tustrei câte-o țigară, am prins a vorbi ba de una, ba de alta. Prietinul meu Cristache mă întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pustie în căldura verii, n-aveam un copac pentru umbră, nici măcar grădiniță de flori n-aveam: pe atuncea nu mă gândeam nici eu la de-acestea. Pe-atuncea îmi era cugetul și inima numai la vagoanele de grâu și de ovăs. Cum se făcea ziuă, cum eram pe cal. Și mă îndreptam spre lanuri. Nu zăream pe nimeni în juru-mi: înaintam la trap prin ierburile pline de rouă. Treceam printr-o vălcică, unde se ridicau abia la fața pământului cele câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
călcase cu vitele lui toate hotarele moșiei. Acuma cunoștea drumurile, izvoarele, bălțile și iazurile; cunoștea numele oamenilor și ale vitelor, iuțelile lui Faliboga și gusturile boierului. Se ducea din când în când până la moara de devale și făcea uruială de ovăs și, sara, ajutat de flăcăuași și de câțiva bordeieni, mai adăogea vitelor puțină brahă, ca să le întregească hrana săracă de toamnă. Altfel deocamdată viața era ușoară. Dar flăcăul știa că au să vie ploile cele mocnite, pe urmă înghețurile, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ca o săgeată. Tinerii întoarseră capetele unul spre altul și-și zâmbiră cu prietinie. Cu începutul acesta de dragoste în suflet, porni Niță Lepădatu într-amurgul spre vitele lui. Le cercetă în ocolul lor, le aduse cu băieții urluiala de ovăs, și femeile veniră cu donițele la muls. Se aprinseră luminile și focurile la bordeie și-n perdelele de stuh; apoi încet-încet se întinse liniștea, și deasupra se bolti un cer albastru întunecos, bătut cu ținte mari de aur. Lepădatu sta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nevăzut, dându-le destinații uluitoare, barca noastră ieși în lumină. Raruca se opri. Obrazul ei luă o expresie blândă, ca și cum nu s-ar fi întâmplat absolut nimic. Se aplecă alene între spinii grindului, căutând o floare. Găsi un fir de ovăs sălbatic; îl culese și, îndreptându-și linia trupului, îl mușcă cu grație, scuipând ușurel într-o parte. — Vă duceți în colo? Ne întrebase privindu-ne puțin pieziș. Agreabil surprinsă și încurcată își mișca brațele și sânii și avea o undoire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
grifon împreună cu uriașul, era pus acolo să păzească un cal minunat, care pe vremuri fusese al lui Argalia. Calul acesta era o făptură vrăjită, fără seamăn de puternic, de iute și de frumos, care disprețuia hrana semenilor săi - iarba sau ovăsul. Numele lui era Ranican. Acest cal minune, după ce stăpânul său, Argalia, fusese ucis de către Ferrau, pomenindu-se liber s-a întors la peștera în care văzusese lumina zilei și aici trăia sub protecția uriașului și a grifonului. În vreme ce Rinaldo se
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
anunț „Cumpăr știr în cantitate medie, telefon nr. 0743.133.345”. De ce? În 1946, mama ne-a testat stomacurile cu borș cu știr, sfeclă furajeră, miez verde de strujan de porumb și boabe de mazăre, linte, bob, fasole, grâu, neghină, ovăs, orz, cânepă, cartofi și jir. Măturam aceste bunătăți din vagoanele de marfă din care fuseseră descărcate cantități de sute de tone și le aduceam acasă. Mama nu se mai obosea să le sorteze, ci punea în borș câte un pumn-două
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
anatemizați de noua orânduire comunistă, se cocoșară tot mai mult sub povara colectărilor de produse agricole cote introduse obligatoriu, pentru a pleca spre Răsărit, ca datorii de război. Rând pe rând, după ce se istoviră, încercând să astupe, cu grâu, cu ovăs, cu orz, cu porumb și cu alte cereale, uriașele pofte ale Răsăritului, goldăneștenii cei semeți plecară, duși de la spate, care la Gherla, care la Canal, care pe lumea cealalată. Alții, câți mai sunt, lasă tot și se prăpăstuiesc din Goldana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Cu el se sfătuia sau la el se ruga atunci când avea de rezolvat activități mai importante. Aceste gânduri trebuiau să se împartă în mai multe direcții, în decursul unui an, în cele patru anotimpuri. primăvara, anotimpul florilor : aratul, însămânțatul orzului, ovăsului, floarea soarelui, porumbul, cartofii, fasolea, legume și zarzavat - strict necesare nevoilor familiei. dar paralel era și curățatul, cotorâtul, hărăgitul, legatul și săpatul la vie. De asemeni ocuparea de animale : de căutat ciobani pricepuți, pentru a da oile, vitele la islaz
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
altui roi și păstrează acele răzbunătoare numai pentru adevărații dușmani din afară! De câte ori zbiera măgărița maiorului, de-atâtea ori soldații îi răspundeau cu chiote și râsete. Când a venit generalul Pătrașcu în tabără la Zimnicea, măgărița Bălcănița mânca oleacă de ovăs. Generalul s-a apropiat cu calul de ea: imediat Bălcănița s-a întors cu partea de dinapoi spre el și a schițat cu picioarele de jos în sus un ușor gest de protestare. Generalul a ieșit iar în fața ei: aceiași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
schițat cu picioarele de jos în sus un ușor gest de protestare. Generalul a ieșit iar în fața ei: aceiași manevră, acelaș gest, ca și cum voia să spuie foarte lămurit: lasă-mă, domnule, în pace să-mi mănânc în tihnă pumnișorul de ovăs... Scris de mine și dictat eu căpural Ștefan Rg. 15 comp. 10 prig. 13 D-zia 7-a. Cântecu soldatului Ș-am zis foaie verde fir mașcat Vinerea, cornu-a sunat Țara s-a mobilizat Noi de-acasă am plecat La cazarmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
șosele în fața rampei închise, căruțe și gospodari care-și țin caii de bot, domolindu-i. Pământul lucrat arat de curând are o coloare foarte plăcută, o nuanță de roș închis, ca floarea ulmului între dungile verzi gălbui de săcară și ovăs. Buchete de arbori, tufărișuri, dumbrăvi; iarbă bogată; peisagiu submontan. Stanislav. Femei ghilesc pânză. Gunoiu împrăștiat cu scumpete pe ogoare. Buchete de molizi. Livezi. O pădurice de mesteceni. În sfârșit, iată un om care râde! Galiție țară pustie, țară tristă! La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și le-au tăiat și băgat într-o sală de clasă că le furau de afară. De la Avrămeni m-a trimis la Lunca Banului în județul Fălciu cu ordin că să nu luăm un pai de fân sau fir de ovăs. Și eu am luat 40 de căruțe cu paie și fân și 40 de căruțe cu ovăs și cu strujeni. Și când am ajuns acolo nu era un pai de fân și fir de ovăs. Și mi-a prins foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Avrămeni m-a trimis la Lunca Banului în județul Fălciu cu ordin că să nu luăm un pai de fân sau fir de ovăs. Și eu am luat 40 de căruțe cu paie și fân și 40 de căruțe cu ovăs și cu strujeni. Și când am ajuns acolo nu era un pai de fân și fir de ovăs. Și mi-a prins foarte bine. Și la o inspecție ce mi-a făcut colonelul Capețchi a scris: "Caii din secția I
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de fân sau fir de ovăs. Și eu am luat 40 de căruțe cu paie și fân și 40 de căruțe cu ovăs și cu strujeni. Și când am ajuns acolo nu era un pai de fân și fir de ovăs. Și mi-a prins foarte bine. Și la o inspecție ce mi-a făcut colonelul Capețchi a scris: "Caii din secția I de sub conducerea locotenentului Rădășanu Gh. și din coloana 6 îs grași, frumoși și foarte bine îngrijiți". Iar bietul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Lalești jud. Tutuva unde eram noi era un sătișor pe un vârf de deal ce se chema Fulga. Acolo trăia maiorul Corjescu. Cucoana maiorului Corjescu se pupa cu generalul Popovici, Guvernatorul Basarabiei. O coloană străină a vrut să încarce furaje, ovăs din raza locului unde eram noi și să ne ia furajul de la caii noștri. Maiorul Voiculescu m-a însărcinat pe mine să descarc căruțele acelei coloane, după cum am și făcut. Iar cucoana lui Corjescu s-a plâns generalului Popovici cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
l-am făcut bun. Toți avem case ridicate din lemn de brad și acoperite cu șindrilă (draniță). Apoi șuri de cele mari cum au nemții în Bucovina, sub care ne adăpostim întreaga noastră strânsură de zeci de care, ca fân, ovăs, popușoi. Avem grădină în care avem peste 3000 de meri și peri tineri, toți altoiți în vârstă de 20 ani, iar în afară de aceștia avem încă peste 2000 de meri și peri asemenea altoiți bătrâni pe care așa i-a apucat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
grâu, de pe moșia Spătăreștii, din județul Suceava, proprietate a lui Alecu Millu, acum răposat. Ce frumusețe aveam dinaintea ochilor! Întreaga câmpie cât cuprindeam cu ochii, brăzdată ici colea cu arături, împestrițată cu fânațe, cu mohoare, cu lanuri de porumb și ovese, cu dumbrăvi pline de vietăți, se deștepta acum din somn și din sânul ei se înălța spre ceri prin ciripitul a mii de păseri, prin țârâitul a milioane de insecte, un concert de glasuri, o tainică simfonie, pentru a sărbători
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
consemna în cele ce urmează, spre folosul locuitorilor, ca și spre delectarea cititorului: 1. Căi, drumuri, cursuri de apă și locuri pe hotarele satului Streza. a. partea Sud-vestică, dela sat în sus - Lunca Boșcanilor - Braniștea, arabil și fânaț - Pisălug - Lunca oveselor, fânaț și arabil - Câmpulețul, arător cu trei căli curmezișe dela est la vest - Hula din Braniște, dela capul câmpului, arător - Pisălug, arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu Miții și al
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]