63 matches
-
sânge, invizibila picătură ce spală memoria ei, pentru că numele meu e interzis să-l scrie în carte, cum era la început numele lui Dumnezeu în calendare. 8. Dar nu se va-ntâmpla asta, pentru că Iisus le-a trimis făină pentru pâinici și ulei mătăsos, bomboane colorate pentru cei mici și pânze de cort. Vor mângâia o vreme pietrele, cu zeii închiși din strămoși în sângele lor, cum stă numele meu în memoria ei, și se vor întoarce să bea lapte de
Poezie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Imaginative/6135_a_7460]
-
politicieni... când e să dea numele vreunei străzi ori piețe. PIAȚA DESCARTES - fiindcă acolo era și îngropat - i-o fi făcut să strâmbe din nas?... Prea abstract și ăsta cu metodele lui!... Văzându-ne pe fereastră rupând și înfulecând delicioasele pâinici aurii, vrăbiile se strâng în ploaia de afară pe măsuța de dincolo de geam și dau cu ciocul în el convinse că nu le separă nimic de prada râvnită. Le întind în joacă o firimitură, o dată de două ori, ca să văd
La doi magoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13363_a_14688]
-
când e vorba de români? A.S.: În ceea ce privește imaginea poporului, nu am de gând să generalizez. O să mă opresc numai la ceea ce mi-a mers la inimă. Intonația blândă, mângâietoare, maternă a limbii române vorbite de femei. Abundența diminutivelor de genul pâinică, cafeluță, unchiuțu. Formula inexistentă în limba rusă, La mulți ani!, păstrată la noi doar în uzul bisericesc sau expresia Mulți înainte!, ca urare la aflarea vârstei cuiva. Cu totul neobișnuit pentru un moscovit este felul în care trecătorii, mai ales
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
Tache Sau, mai exact, cum și-a mâncat un coleg invitația la petrecerea KISS FM și KISS TV. Păi, și-a mâncat-o pentru că arăta așa: Sper, totuși, că n-a mâncat-o cu tot cu hârtiuța asta, care era înfiptă în pâinică.
Cum să-ţi mănânci o invitaţie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20409_a_21734]
-
poartă dușmănii chiar pe viață. Ca fapt divers, cele mai frecvente intoleranțe sunt la drojdie, gluten și lactoză, iar, printre cele mai rare, e intoleranța la măr. Cam asta e. Îi țin pumnii Jeanettei, să se întoarcă cu succes la pâinică, iar vouă, dacă doriți să aflați mai multe informații despre Yorktest, vă recomand să intrați aici.
OMG! Ce norocoasă sunt! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20876_a_22201]
-
de mâncare zilnic: - ca mic dejun se primește de persoană o jumătate de pachet de unt pe săptămână (dacă săptămâna nu e completă, nu se mai dă ca mic dejun nimic, nici măcar jumătatea de pachet de unt); La prânz o pâinică cât palma (uneori mucegăită !), o farfurie de supă (porție fixă !), un polonic de cartofi fierți; ca cină,o plăcințică mai mică decât o merdenea sau o cană de compot și o eugenie (porție fixă și asta !). Ashramistul este pus de
Adepții MISA se revoltă. Dezvăluiri uluitoare- Vezi scrisoarea by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77432_a_78757]
-
ansamblu și începe învârtirea eficientă, o altă secție de producție a grădinii tale suspendate este gata. nouă deasupra: afli că încep campanii militare crude, cu decapitări de felurite vietăți, tu nu ești afectată, tu stai pe prispă și mănânci o pâinică rumenă, caldă, îi arunci și tigrului qilin, tigrul tău alb protector, din când în când, câte o pâinică, el sare după ea și o prinde cu botul, o hăpăie. împreună, reciprocitate, oglindă m-am gândit cum ar fi fost să
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
afli că încep campanii militare crude, cu decapitări de felurite vietăți, tu nu ești afectată, tu stai pe prispă și mănânci o pâinică rumenă, caldă, îi arunci și tigrului qilin, tigrul tău alb protector, din când în când, câte o pâinică, el sare după ea și o prinde cu botul, o hăpăie. împreună, reciprocitate, oglindă m-am gândit cum ar fi fost să fiu femeie - acum, iubindu-te pe tine, sunt pentru prima oară sunt. am picioarele tale lungi, cu glezne
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
un șervet, peste care apoi punea tot felul de dulciuri și bunătăți pe care le pregătea din timp: bomboane, covrigei, biscuiți, cubușoare de zahăr, nuci și mere. Ultimul lucru pe care-l făcea, ne dădea în mânuțe un fel de pâinică pe care o cocea ea pentru noi, pe care o numeam „hulubaș”, cu o lumânare aprinsă. Noi trebuia să sărutăm hulubașul și să zicem „bogdaproste”. După ce bunica Dosia pleca pe la alte case, tata ne zicea: - Vedeți cum nu uită Maica
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ascultă și făcu ce-i spusesem. După ce-l spălasem, îmbrăcându-l, el zise trist: - Mamă, astăzi tanti Genia nu ne-a adus pâine și plăcinte. Eu nu observasem aceasta, dar copilul așteptase toată după amiaza ca să vină tanti Genia cu pâinica și plăcinta caldă. Suferea și nu înțelegea cum de putuse uita tanti de noi. Stătea deja în pătucul lui. Îmi plăceau suflețelele lor curate și sincere. Încercasem să-i dau vreo explicație care să-l fi ajutat să adoarmă mai
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
obosită... dar nu reușisem, căci chiar în acel moment auzim boc-boc în geam și cuvintele: - Deschide-mi, sunt vecina! M-am dus să deschid și când intrarăm în cameră, copilul era în picioare. Vecina nu uitase de noi, venise cu pâinica proaspătă și cu plăcinte. Pe fața copilul o expresie de bucurie se născuse. Vecina se grăbea, își ceruse iertare că venise așa târziu și se îndreptă spre ușă. Copilul îi zise: - Eu te-am așteptat, tanti Genia! Vecina, care avea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
sex oral normal. — Alb normal, zice tata, ar însemna anal. Albul ar mai putea însemna și că Shane era excitat de bărbații care poartă chiloți. Zice: Nu-mi amintesc care dintre astea două. Mama îmi pasează găina vătuită în care pâinicile încă sunt calde. Ar trebui să stăm pe scaune și să mâncăm cu Shane mort pe toată masa din fața noastră. — În cele din urmă, am renunțat, zice mama, și din material am făcut o frumoasă față de masă. Între cartofi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
judecă de multă vreme cu alte persoane. În această zi, în biserici se pomenesc creștinii care au murit în împrejurări dramatice și se împart pachete cu alimente celor care poartă numele Sfanțului Ștefan. În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ștefan, care au forma rotundă și sunt facute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac. Unse cu miere, aceste pâinici rotunde amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfanțul Ștefan. După ce se sfințesc de către preot, la biserică
Sfântul Ștefan. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53421_a_54746]
-
se împart pachete cu alimente celor care poartă numele Sfanțului Ștefan. În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ștefan, care au forma rotundă și sunt facute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac. Unse cu miere, aceste pâinici rotunde amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfanțul Ștefan. După ce se sfințesc de către preot, la biserică, se împart de pomană copiilor săraci. În tradiție se mai spune că pentru sporul casei și sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este
Sfântul Ștefan. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53421_a_54746]
-
Sfanțul Ștefan, sfințită în această zi. Se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart și persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ștefan. În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ștefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfanțul Ștefan, se sfințesc la biserică în ziua praznicului și
Sfântul Ștefan. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53421_a_54746]
-
împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart și persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ștefan. În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ștefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfanțul Ștefan, se sfințesc la biserică în ziua praznicului și se împart copiilor săraci. În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane și
Sfântul Ștefan. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53421_a_54746]
-
și se ferește cu agilitate din fața oricărei crăpături prin care ar fi posibil să poată pătrunde o adiere de curent. Cel mai în siguranță se simte atunci când stă în pat, sub plapumă, iar iubita îi cară, la pat, ceiuțuri și pâinică prăjită cu untuleț. Bărbați când e vorba de pericole serioase, copii când e vorba să le curgă un pic mucii, cam așa sunt reprezentanții sexului tare. De ce? Habar n-am, dar mi se pare extrem de amuzant. Mă întreb însă de ce
Când o bubiţă e mai grea decât un război by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18584_a_19909]
-
lume să zidim... Și ponegriți, balsamul apei să se-nchege, Întru lumina veșniciei va arde-n Ghetsimani, Iisus și astăzi spală urmele de fărădelege Trădat a fost, dar a iubit, și va iubi dușmanii. Se împărțea din inima, supusă Mânturii, Pâinica neagră într-o seară, uitată de taclale, Ulciorul sfintelor dureri, de se scurgea prin firea-i, Și Dumnezeu a fost cu gând curat, ce doare. Spălarea rugilor Iisus prin Tatăl său făcuse, Să înflorească -n acea seară, un asfințit- Dintr-
CU APA MÂNTUIRII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350329_a_351658]
-
în care simțea miros de iarbă bine întreținută, de frunze de arbuști și copaci decorativi. Era liniște și, tot acolo, putea asculta în voie dialogul plăcut al păsărelelor ce nu se speriau de el. Uneori cumpăra un covrig ori o pâinică și le dădea firimituri. Le simțea cât de fericite sunt și se bucura împreună cu ele. La acest gând, involuntar, și-a pipăit încheietura brațului stâng. A tresărit. Nu avea borseta. „Pe ce bani să-mi iau pâine? Și cu ce
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
liftu-i paladit; Tiptil apoi, ne-am fulisat Ca hoții în bucătălie, Bunica, nu am vlut să știe Că mi-a făcut capul pătlat; Și-n castlonelul meu cel mic, La fel cum îmi dădea mămică, În lapte i-am muiat pâinica De ela alb tot pe botic, Ial cu șampon, întl-un lighean, I-am făcut baie la blănita, De la năsuc pan' la codită ... Bunica dolmea bolovan, Și să nu dau ial de belea (Cam lal așa o bunicuța!) L-am așezat
AM SCRIS AZI-NOAPTE-O POEZIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366043_a_367372]
-
aducere-aminte prin asemănarea cu farfurioarele bunicii, apoi două pahare cu apă de la frigider și două cafeluțe aburind. Și Florica a reluat firul amintirilor. - Când a venit socru-meu cu făină, nici nu știu cum m-am repezit și i-am făcut o pâinica subțire. Nu am mai lăsat-o să dospească și am copt-o sub jărăgai. Cand a fost gata, am răcit-o cât trebuia, am scuturat-o de cenușă și m-am dus cu ea aburind și mirosind a pâine caldă
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
teme, că nu se ajunge la toată lumea și caută să prindă un loc, cât mai aproape de fereastră, unde se împărțea pâinea cea de toate zilele ... - Bun ajunsul la coadă, Nea Ilie ! - Ăsta-i rând, cu multe cârmeli ... - O hi băgat, pâinică ? - O cărucioară, să ne-astupe gura ! - Da' burții nu-i astâmpără ghiorăitu ... - Ține rândul, bre ! - Rându-i piste tot ! - Să him, pân preajmă ... - Dă-te mai hacana, oleacă ! - Ce te-ai înhipt, ca țapinu-n buștean ?! - Parcă-i oleac mai scurtă
COADĂ LA PÂINE, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355598_a_356927]
-
diplome, autografe, exponate artizanale, costume populare, cărți de istorie, de literatură și sport, CD-uri muzicale (pe tot timpul evenimentului, la expoziția românească au răsunat tradiționalele colinde de Crăciun interpretate de Fuego)... Cărți, semne de carte cu simbolul oinei, nelipsitele pâinici japoneze, pufarine, ciocolată, drapelul românesc au fost câteva dintre cadourile oferite micilor oaspeți în „mica Românie”. Evenimentul a desăvârșit exemplul românismului sincer și curat, a ipostaziat cele mai emblematice elemente de identitate românească, într-o sărbătoare cu timbralitatea solemnității. „Mi-
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
vale Boabe de aur pline și frumoase, Tractoarele arând mi-apar în cale... ***** ...Eu simt și azi mirosul țărânii, Și dansul spicelor în noapte. Mă-mbată gustul dulce-al pâinii Și ale câmpului plăcute șoapte. Mereu mă încălzește, zău, Acea pâinică coaptă în lumină, Și mă mândresc cu tatăl meu Ce crește pâine din țărână... Dragoste de meleag Mi-i drag și scump meleagul meu, Cu holdele-i de pâine coapte, Să fiu la orice depărtare, zău, Revin acasă, chiar și
DURERE ... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340498_a_341827]
-
da, și i-aș mai cere să stea în locul contabilei, pe aceleași 15 milioane, până în ziua în care va veni la serviciu văzând numai curcubee, orele suplimentare (și neplătite) i se vor părea raiul pe pământ și șefii cei isterici, pâinicile lui Dumnezeu. Iar dacă atât o categorie, cât și alta, vor claca în asumarea obiectivelor pe care ei le înfățișează altora - pe mulți bani - ca fiind la îndemâna oricui, aș chema toți foștii cursanți și le-aș cere, prin slide-uri sugestive
În pelerinaj la Arsenie Boca al corporatiștilor () [Corola-blog/BlogPost/338409_a_339738]