489 matches
-
simplă: în chipul ei exterior, magistral gîndit în bună tradiție arhitecturală, în al interioarelor. Încîntător compuse. Excluzînd (dar cum să excluzi?) interstițiul comunist, în timpul căruia vila de taină era bîntuită de urduroșii activiști de partid, adăstînd discreționar în nobilele încăperi, pîngărind patul princiar, trecînd deci peste nefericitul și lungul episod, de revăzut acum, în total primenita vilă, ce a însemnat, numai și prin reducție simbolică, vechea, frumoasa Românie. Cea în care geniul alături de distinsa Maruca - își afla aici, aproape de Peleșul regal
Artistul și boieroaica by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13849_a_15174]
-
vărsărilor de sânge, declarară că de acum nu mai doresc altceva decât ceea ce poate fi bun și omenesc pentru toți, de aceea de acum înainte nu ne vor mai nedreptăți nici pe noi. Căci, spuneau ei, nu se cade să pângărim orașele cu sângele concetățenilor noștri, nici să învinuim de cruzime puterea supremă pe care o deține împăratul, care e binevoitoare și blândă; de aceea ar trebui să extindem peste toți binefacerile puterii împărătești, care se distinge prin filantropie, așa ca
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Din care motiv, continuă eseistul francez, "nimic mai deprimant, pentru un bărbat, decît urîțenia unei femei, pe fondul căreia urîțenia organelor sau a actului nu se mai detașează. Frumusețea contează în primul rînd prin aceea că urîțenia nu poate fi pîngărită, iar esența erotismului este pîngărirea". Funciarmente asociată cu pofta profanării, dorința erotică duce, într-o sferă mai puțin brutală, cotidiană, la desconsiderarea femeii, la un misoginism prezent din plin în paginile camilpetresciene. Femeii i se rezervă un rol funcțional, de
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
se depărtează de la Sfânta Împărtășanie, iar în restul cazurilor se analizează minuțios pricinile care au dus la poluții. Pe parcursul zilei nu trebuie să cugetăm la nălucirile din timpul somnului de noapte, căci intenția demonilor este și aceasta de a ne pângări cât suntem treji cu 182 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 92. 183 Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 312. 184 George Habra, op. cit., p. 229. 185 Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări..., p. 263. 186 Ibidem, p. 389. 187
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
caută satisfacere, hrană. Nesatisfăcută această patimă urlă prin mânia pe care o stârnește. Păcatul desfrânării spurcă atât pământul cât și văzduhul. Despre pângărirea pământului vorbește Sfânta Scriptură a Vechiului Testament (Levitic 18, 25-27), unde se arată că fărădelegile oamenilor au pângărit pământul. În zilele noastre, erotismul colectiv al maselor vulcanizate, dezgustul general îi neliniștește profund pe psihiatrici care încep să vorbească despre o foarte stranie desexualizare a umanității. Iubirea ruptă de spiritual produce ravagii mentale, aceasta pentru că omul redus numai la
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
pe care ar fi urcat la cer întemeietorul Romei; Cicero se referă la pașii acestuia; § 16, p. 38: magnitudo animi - „măreția sceptrului (sic!)” (p. 39), fiind vorba, de fapt, de „măreția sufletului”; § 31, p. 56 : Qui templa occupaverit? - „Cine a pângărit (!) temple?” (p. 67); § 40, p. 66: Cethego... servire coegit eos... munera mittere, noctu venire domum ad eum, precari, denique supplicare - „să-i slujească lui Cethegus..., să-i aducă daruri, să vină noaptea acasă la el, să aducă rugi Preciei (!)” (p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pe cal alb, ca în septembrie 1940, după Diktatul de la Viena din 30 august 1940. După scenarii mereu de culise, ei cred că sunt liberi la hulire într-o dictatură a minorității, venind din grotele timpului. Aici ne-au fost pângărite biserici, limbă, steaguri și morminte. Celor care mai încearcă s-o facă, le spunem clar: „Tot ce a fost câștigat cu sânge nu se negociază cu cerneală!”. Noi, gazetarii de la „Cuvântul liber”, le spunem că Ardealul nu-i pustiu, că
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
s-ar traduce prin "Societatea pentru Protecția Limbii", societate care ar trebui să fie Academia, iar aceasta în loc să ne apere de o monstruozitate, cum este volumul de povestiri Bisericuța din Răzoare, o premiază: "Dintre scriitorii noștri de azi, nimeni nu pângărește limba română cu o stăruință mai barbară decât dl. Gala Galaction" - afirmă tăios și prăpăstios criticul. Abia dacă vede câteva "părticele de frumos înecate în putregaiul unei limbi corupte", singurele care rezistă fiind povestirile Moara lui Călifar și La Vulturi
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
un motet, citeam literatură „de vacanță”, fumam pe coridor, reluam lectura, apăruse nu de mult „Luceafărul” cu periodicitate bilunară, unde descoperisem cu surpriză nume de scriitori ca Velea și D.R. Popescu, ce aduceau un aer proaspăt în presa noastră literară pângărită de lozinci bătute în cuiele proletcultismului, la Titu coboram și cumpăram țigări - o gară mare, mohorâtă, peronul gol, acoperit cu resturi de mâncare, hârtii semințe, flegme, sticle goale, pe urmă împiegatul, un șuierat prelung, urcam, în două ore mă aflam
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
inginerul își lua și el bucățica lui de triumf. Mă studia, ca pe o tencuială pe care atunci parcă o descoperise și constata că mai poartă urme de vopsele de demult, un rest de pictură poate chiar din biserica jefuită, pângărită spre care încă priveam, peste umărul lui. Mă compătimea sincer, bărbătește: Are o meliță coana' de nu mai dai p'acasă". O lăsam pe Ester să-i desfășoare recitalul. Eu doar priveam, parcă atunci vedeam pentru prima dată așa ceva, cum
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
încă de la zămislirea ta, a fost istoricul Victor Papacostea (1900-1962). Istoric multă vreme, în anii de după război, inaccesibil marelui public, Victor Papacostea a sfârșit cu o biografie de om chinuit nu numai în temnițele comuniste, dar și cu amintirea sa pângărită de neaveniții care i-au luat casa cu tot ce era în ea (până și scrumiera!). Personalitate fascinantă, într-adevăr, dar din ce în ce mai puțin cunoscută, cu numele rostit doar în cercurile tot mai restrânse ale specialiștilor, și a cărui operă își
Modelul neavut by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/11134_a_12459]
-
putere și averi, Cine să mai recunoască brațul clopotarilor de ieri? Români, v-ați risipit deodată în vanități obscure, Lăsând neantul negru chiar FRĂȚIA să v-o fure! Ați sfâșiat ca lupii moștenirea ce vi s-a lăsat Și ați pângărit iubirea și sîngele sacru vărsat! Decebal, Viteazul, Ștefan, Țepes cel de toți temut, Se ridică din istorii peste TIMPUL ce-a trecut. Glasul lor zvârcolește ca sabia, necruțător, Și rușinea îi apasă...Ce-ați făcut din țara ... Citește mai mult
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
de putere și averi, Cine să mai recunoască brațul clopotarilor de ieri?Români, v-ați risipit deodată în vanități obscure,Lăsând neantul negru chiar FRĂȚIA să v-o fure!Ați sfâșiat ca lupii moștenirea ce vi s-a lăsatși ați pângărit iubirea și sîngele sacru vărsat!Decebal, Viteazul, Ștefan, Țepes cel de toți temut,Se ridică din istorii peste TIMPUL ce-a trecut.Glasul lor zvârcolește ca sabia, necruțător,Și rușinea îi apasă...Ce-ați făcut din țara ... XVII. AU VENIT
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
atât de încețoșați ochii lor să nu vadă aceste lucruri, să fie atât de blocată rațiunea lor să nu înțeleagă un simplu lucru că suntem mulți dar așa cum suntem dezuniți lichelele dodoniste își vor șterge picioarele de noi, ne vor pângări în continuare idealul nostru sfânt - idealul Reunirii. Cum să facem ca „din mai multe forțe slabe, dezbinate, să se poată forma un flux puternic și bine orientat” spre realizarea Reîntregirii din 2018, atunci când doar pe extrema dreaptă avem vreo patru
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
unor dezamăgiri crunte, repetate, constatate pe propria piele. Poetul nu poate să rămână indiferent când țara-i „plină de tăceri”; când „Din strună turnători cuvântă”, când „Pământul țării e vândit / copiilor lui Belzebut”, când țara e-n haos și sunt pângărite lucrurile cele mai sfinte. Atitudinea lui civică e demnă de un revoluționar autentic, îndemnându-i pe români: „Salvați țara de la pieire / Nu retrăiți o amăgire” (Salvați țara de la pieire); pentru a putea redeveni un popor vrednic de numele lui, adică
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
vorbe grele De-ați zguduit infernul din țâțâni Ați tulburat și apele din stele Și-ați otrăvit izvoare de fântâni Vă închinați, o ce nesăbuință La venetici și trădători de țară V-ați depărtat de glie și știință Și-ați pângărit speranța milenară Omagiați filozofii nebune Amanetând schelete din morminte Nesocotiți perceptele străbune Nepăsători la port și jurăminte - Zadarnic invocați divinitatea Nu mai doiniți de dor printre străini Ați obosit să protejați dreptatea Și nu mai vreți să vă numiți români
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
dacă în materie de distincții conceptuale, greșeala, omenească fiind, era îngăduită, în schimb în tărîmul dogmelor privitoare la ființa divină erorile puteau fi mortale: căci nu mai era vorba de o scăpare logică, ci de un sacrilegiu. Greșind soluția, îl pîngăreai pe Dumnezeu și păcătuiai fără putință de răscumpărare. În felul acesta, nu mai erai doar un inabil gînditor logic, deveneai de-a dreptul un eretic, iar soarta ta trebuia să fie cea a unui eretic. Și astfel, întrucît implicațiile religioase
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
Hanuca l Sărbătoarea Luminilor Una dintre cele mai importante sărbători din calendarul Luah este Hanuca sau Sărbătoarea Luminilor. În tradiția cultului mozaic, acest praznic evocă victoria evreilor asupra seleucizilor, care în sec. II î.Hr. au pângărit Templul din Ierusalim și au încercat să distrugă tradițiile iudaice. Hanuca mai reprezintă și miracolul supraviețuirii evreilor prin credință și speranță. Pentru perpetuarea simbolului luminii, pe toată durata celor opt zile cât ține sărbătoarea, în casele evreilor și în lăcașurile
Agenda2003-50-03-gen8 () [Corola-journal/Journalistic/281828_a_283157]
-
Hanuca l Sărbătoarea Luminilor În calendarul Luah, una din cele mai importante sărbători este Hanuca, denumită și Sărbătoarea Luminilor. În tradiția cultului mozaic, acest praznic reprezintă victoria evreilor asupra seleucizilor care, în sec. II Î.Hr. au pângărit Templul din Ierusalim și au încercat să distrugă tradițiile iudaice. Hanuca mai reprezintă și miracolul supraviețuirii evreilor prin credință și speranță, așa cum cândva uleiul necesar pentru a asigura lumina timp de o zi a ars timp de opt zile cât
Agenda2004-49-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283129_a_284458]
-
de mai multe ori se produce prin surprinzătoare arhaisme, care evocă mai curînd pasaje din cronicari decat relatări sordide de la periferiile orașelor contemporane: a necinsti, a batjocori. Nu am găsit încă, e drept, sinonimele și mai arhaice a silui, a pîngări sau a rușina; ultimul, bine cunoscut din Letopisețului lui Costin, din fragmentul în care doamna lui Ieremia vodă "lăcrămîndu au dzis: ăBoieri, m-au rușinat păgînulă". Contrastul dintre conotațiile termenilor folosiți de ziariști în contextul paginilor "Cotidian", "Infracțiuni", "Eveniment" etc.
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
urîțenia acuplării ne aruncă în angoasă. Nimic mai deprimant, pentru un bărbat, decît urîțenia unei femei, pe fondul căreia urîțenia organelor sau a actului nu se mai detașează. Frumusețea contează în primul rînd prin aceea că urîțenia nu poate fi pîngărită, iar esența erotismului este pîngărirea". Așadar, înfățișînd atent, meticulos, obsesiv, cruzimea morții, poeta stabilește un numitor comun cu experiența erotică. Moartea în chip de violență nu e decît o metaforă criptată a Erosului. "Pasărea tăiată" alcătuiește secvența memorabilă a unui
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
nume biblice - Ion, Luca, Matei, Marcu, Maria), chemați să repare o conductă de gaze în Piață Română. Cei patru evangheliști de circumstanță (care rămân, în final, doar... doi, Luca dovedindu-se a fi securistul, teroristul, întruchipare a diavolului care o pângărește pe Maria, iar Ion fiind lovit de un glonte rătăcit) nu vor reuși să eludeze realitatea de care par rupți. Ei refac, simbolic, apocalipsa pe care au trăit-o românii în zilele lui decembrie 1989. Există, în românul lui Horia
În oras se întâmplă ceva... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18025_a_19350]
-
Prin geamul sărutat de Dumnezeu Sub fruntea lumii de odinioară Prietene, strivesc un curcubeu Și-l pîngăresc cu lunga-mi oboseală. În poala mea doar îngerii desculți Îmi calcă truda urmelor de iarnă Spalîndu-mi tălpile cu rătaciri cuminți Ca să mă-ntorc la poarta ta în goană. S-o ung cu mirul lumii dealtadată Și creștinându-ți gherghirul
UNUI PRIETEN. In: Editura Destine Literare by Ana Irama () [Corola-journal/Journalistic/85_a_457]
-
să aducă în țară și osemintele domului martir Constantin Brâncoveanu. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Deși mormântul din Mănăstirea Hurezi, ctitorită de Brâncoveanu, aștepta trupul voievodului, acesta a rămas gol. Convinsă că turcii îi vor căuta trupul în acel loc pentru a-l pângări, văduva domnitorului a înmormântat osemintele în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, unde se află și astăzi. Doamna Maria s-a stins în București, în decembrie 1729, și a fost înmormântată alături de domnitorul Constantin Brâncoveanu. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Martirii brâncoveni au
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
bine; Tristețea mea să n-aibă soare, Să tac, stând singur și semeț, În lupta fără de-mpăcare Și fără de nimic măreț! Să n-am dorințe ,ci doar regrete, Nimic să nu mă mai desfete, Și tot ce-i sfânt să pângăresc, Să simt, să văd ,să cuget toate! Și-n ură pieptul meu se zbate Și totu-n jur disprețuiesc. Se împlini blestemul gurii Dumnezeiești ,si ,pentru veci, Îmbrățișările naturii Rămas-au pentru mine reci. Priveam nemarginirea-n față: Toți sorii
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]