839 matches
-
darea globală la care era impus satul, în funcție de puterea economică a fiecăruia dintre membri. Din punct de vedere administrativ, fiscal și militar satele de răzeși și moșneni se subordonau direct ținutului sau județului, reprezentat prin dregătorii din fruntea acestuia (sudeți, pârcălabi,staroști,mari vătafi,mari căpitani). Aceștia din urmă strângeau veniturile domniei trimițând în satele respective agenții executivi aflați în subordine (birari, găletari, ilișari, dijmari, gorștinari, pripășari, dușegubinari, globnici, desetnici etc.). Satele aservite. După cum trădează denumirea, acestea era dependente, cu un
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
mai dor Nici de dragul tururor Să ne meargă nouă bine Nu cu pace creștinească Bate India și China Dacă-n urma lui neghina Prinde pururi să rodească „Ajutoare” de spoială Ca să-i prindă pe cei slabi Și să-i pună pârcălabi Peste noua rânduială Ne vor mersul în derivă Și nu pacea din cer sfântă De aceea și cuvântă Ridicarea împotrivă Să ne rupă de biserici Unde se-nchinau strămoșii Falșii gentlemeni, codoșii Să ne fie nouă clerici N-avem credință
N-A VENIT de ION UNTARU în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 by http://confluente.ro/N_a_venit_ion_untaru_1363161227.html [Corola-blog/BlogPost/342272_a_343601]
-
mulțime de sate. Domnului Moldovei i se confirmă dreptul de posesiune asupra Ciceiului și Cetății de Baltă, pe care încă Ștefan cel Mare le primise de la Matei Corvin. În cetățile și posesiunile moldovene din Transilvania, Petru Rareș numește dregători și pârcălabi aduși din Moldova. Cetatea săsească Bistrița se supune lui Petru Rareș și plătește tribut 1000 de florini domnului moldovean. Secuii recunosc imediat puterea lui Petru Rareș și i se supun. Mai mult, Ioan Zapolya în urma trataivelor de la Lipova din mai
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449591099.html [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Domnilor, ce-ați pus în undă Bate orișice record Câtă vreme în fiord Submarinul se scufundă Fiecare deserviciu Are ținta lui finală Dar nu cânți o triumfală La o poartă de ospiciu Că e vornic, pârcălab Geaba-l pui să dea din gură Fără nici o partitură Pe redactor când e slab Că-i înțepenește cota Ca mercurul când e frig Și-n zadar transmiteți Grieg Dacă ceilalți vor gavota Și nu poate să răspundă Pentru nici un
DOMNILOR, CE-AŢI PUS ÎN UNDĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Domnilor_ce_ati_pus_in_unda_ion_untaru_1348886561.html [Corola-blog/BlogPost/365677_a_367006]
-
seniorii Doamnelor cu multe grații?! Că tot scrie și rescrie: Pac campania, pac jalba Și l-a pus la pălărie Și pe împăratul Galba! Nici ofensa, nici ofensul Nici retorica majoră nu-l opresc. Numai condensul Și rugina îl devoră Pârcălabii-i cer tributul După cum dregătoria: SRL-ul, împrumutul Arta lui, oratoria Că n-a fost sau n-o să fie La vreun Guiness referință Dacă rupe gardu-n vie, N-are altă trebuință Tot ce spune, s-a mai spus Dincolo de orice
VÂNĂTOAREA CRITICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Vanatoarea_critica.html [Corola-blog/BlogPost/355522_a_356851]
-
prezentat de comentatorii germani drept punct de forță al armatelor române, personal plăcându-mi enorm documentarul recent despre oraș, lung de 30 de minute, realizat la cererea Consiliului Județean Galați. Avem personalități gălățene cu duiumul, de la Alexandru Ioan CUZA, fost Pârcălab al Plasei Covurlui și primul Domn al Principatelor Unite, la maica Veronica GURĂU, legendara stareță a Mănăstirii Vladimirești, primarul Ghiță VASILIU, frații Gheorghe și Jean MAKSAY, fotografii Curții Regale, de la care ne-au rămas cele mai valoroase imagini cu Galațiul
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Despre_brand_urile_galatiului_pompiliu_comsa_1342964242.html [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
poartă în prezent Teatrul Dramatic, Fani TARDINI, PS Antim NICA, Alexandru CERNAT, generalul care a condus armatele române la Plevna, savantul Constantin LEVADITI, unul dintre fondatorii inframicrobiologiei moderne, Paul BUJOR, creator de școală în fiziologia animală românească, Costache NEGRI, fost pârcălab al Galațiului, scriitorul Jean BART, romanciera Hortensia PAPADAT - BENGESCU, sciitorii Iordan CHIMET sau Nicolae DUNĂREANU, folcloristul Tudor PAMFILE, Iosif IVANOVICI, comandantul fanfarei din Galați, autorul valsului ''Valurile Dunării'', pictorul Nicolae MANTU, Paul și Ecaterina PAȘA, fondatorii primei colecții muzeistice din
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Despre_brand_urile_galatiului_pompiliu_comsa_1342964242.html [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
După ceremonia tristă a prohodului lui Petru, la puțin timp urmează ceremonia încoronării. Tabloul este creat cu măiestrie de autor, el urmând ritualul încoronărilor la curțile domnilor moldoveni. Culoarea epocii este realizată în tehnici de frescă medievală: „Norodul cetății și pârcălabul Dan îl întâmpină cu pâine și sare. În fața bisericii domnești, mitropolitul Teoctist îi unse fruntea cu mirul sfințit ... Cu mitră pe creștet, călare pe un cal încărcat de valtrapuri de mătase și de purpură vișinie, cu frâiele de argint aurit
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_dobreanu_1483340510.html [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
Îmi place boema clar, eu am înființat în Galați Cafeneaua literară Porto Franco la restaurantul Casa Românească de pe strada Cuza. Aceasta este o stradă istorică fiindcă aici, unde este Muzeul de Istorie, a locuit Alexandru Ioan Cuza când a fost pârcălab de Galați. Și întotdeauna îmi închipuiam, chiar am scris un sonet despre strada Cuza, cum mergea pe această stradă domnitorul, alături de femei frumoase, fiindcă lui Cuza îi plăceau femeile frumoase, se știe asta. Uneori, aud parcă în străfundul memoriei caleștile
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A II-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_sterian_cornelia_viju_1386689359.html [Corola-blog/BlogPost/363247_a_364576]
-
vameșilor spre a respecta poruncile date în vederea respectării taxelor la mărfurile care treceau prin vamă, neîngăduindu-se abaterea de la cele stabilite pentru fiecare marfă. Șerban Cantacuzino voievod, prin hrisovul din 17 februarie 1680 avertiza pe vameși de la Rucăr și pe pârcălabul de aici că de va auzi plaiul din această parte de țară că a fost lăsat fără plăieși și potecași de pază "voi trimite de voi spânzura pe pârcălabi tocmai acolo în plai". O remarcă. Vameși de aici aveau și
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
din 17 februarie 1680 avertiza pe vameși de la Rucăr și pe pârcălabul de aici că de va auzi plaiul din această parte de țară că a fost lăsat fără plăieși și potecași de pază "voi trimite de voi spânzura pe pârcălabi tocmai acolo în plai". O remarcă. Vameși de aici aveau și dreptul la judecată a oamenilor din satele Rucăr și Dragoslavele, precum și a locuitorilor din cele 12 sate apropiate. Astfel sub ascultarea vămii erau satele: Corbi, Nucșoara, Corbșori, Slănic, Berevoiești
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
dat acest zapis al nostru, credincios și adeverit ca să fie lui de credință. Și când am făcut acest zapis al nostru, credincios și adeverit mulți preoți și oameni buni au fost mărturii: întâi popa Bratu și popa Mihai, și Stanciul pârcălabul și Stoica Bărbuleasa și Vlaicu Păloiu și Fulga și Țintea și Stan Crudu și Sosav și Voina lui Cucui și Ancu, și Aldea Băcica. Acești oameni buni au fost când am făcut zapis credincios și adeverit și încă Iarca Mechia
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_sec_al_xvii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
jos ca să se crează. Am scris eu popa Bratu cel bătrân din Rucăr, luna martie 28 zile, leat 7162<1654>. Martori: Eu Stanciul, Eu Vlad, Eu Vlad, Eu Stan, Eu Oprea, Eu Sosav, Eu Stanciu pârcălb, Eu Stoica. Eu Radu pârcălab (urmează semnăturile). După cum observăm, acest act este scris de popa Bratu care ține să adauge că era la vârsta bătrâneții și care, desigur, învățase să scrie în vremea copilăriei și ca atare nu mult după Scrisoarea lui Neacșu din Campulung
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_sec_al_xvii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
de "iuțeala vremurilor", încep să-și înstrăineze delnițele avute până atunci în devălmășie. Și astfel, unele se vând, altele se pun zălog pentru diverse datorii, dându-se zapise de la unii la alții, acte doveditoare. În acest timp, deținătorii de capital, pârcălabii, preoții, neguțătorii, foloseau de multe ori acte false. Nu puține sunt plângerile unor rucăreni privind înșelarea lor prin "zapise mincinoase". Și astfel, spre a nu mai fi înșelați au fost, în mod firesc, interesați să învețe carte. Mărturii ale unei
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_sec_al_xvii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
Din alt text - Io, Miron Barnovschi Movilă Voievod - aflăm lucruri inedite despre scurta și fructuasa domnie, dar puțin cunoscută, a acestui domnitor-martir cu o vastă cultură, originar din Toporăuții Cernăuților, cu vaste moșii în Bucovina, fost staroste de Cernăuți și pârcălab de Hotin (Hotinul a cărui istorie adevărată e ștearsă astăzi de vecinii noștri și pusă sub ctitorirea unui hatman), apărător viteaz al hotarelor țării, făcător de acte domnești, hrisoave, urice, legiuiri, ctitor de mânăstiri, refugiat la Curțile Hârlăului (după trădarea
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1450365686.html [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
de noi... ( Rugăciunea este întreruptă de un cântec ce vine din depărtare. Mircea cel Bătrân este surprins. Tace și ascultă.). COZIA Într-un sat îndepărtat O fată s-a aflat! N-a dat Araci la domnie Nici bani la visterie. Pârcălabul nu le știe Când Domnul a venit Sătenii s-au gătit Și frumos i-au primit, Iar fata săracă Domnișorului a început să-i placă Care se topea de dor ... În visul Măriei-Sale Care dormea în cort în vale, Fata
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_actul_2.html [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
că aceasta e o răsplată pentru serviciile aduse ca „prezident al judecătoriei ținutului Covurlui și pentru ale sale merite personale și credința către Noi (popor) și Patrie”. La 7 iunie 1856, Ghica îl numește pe vornicul Cuza în postul de pârcălab al orașului și portului Galați. În contextul intern și internațional existent, lucrurile se petrec foarte alert: la 8 iulie 1856 încetează domnia lui Grigore Ghica; în locul acestuia este numit - conform prevederilor Tratatului de la Paris - un caimacam, Theodor Balș care nu
Cariera lui Alexandru Ioan Cuza - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102214_a_103506]
-
lucrurile se petrec foarte alert: la 8 iulie 1856 încetează domnia lui Grigore Ghica; în locul acestuia este numit - conform prevederilor Tratatului de la Paris - un caimacam, Theodor Balș care nu era favorabil Unirii și îl demite pe Cuza din postul de pârcălab. Balș moare și locul îi este luat de un alt adversar al Unirii - Nicolae Vogoride, care pentru a-l apropia pe Cuza îl numește din nou pârcălab la Galați și îl reintegrează în cadrele armatei ca sublocotenent. Îl înaintează la
Cariera lui Alexandru Ioan Cuza - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102214_a_103506]
-
care nu era favorabil Unirii și îl demite pe Cuza din postul de pârcălab. Balș moare și locul îi este luat de un alt adversar al Unirii - Nicolae Vogoride, care pentru a-l apropia pe Cuza îl numește din nou pârcălab la Galați și îl reintegrează în cadrele armatei ca sublocotenent. Îl înaintează la gradul locotenent și după patru zile îl face căpitan, iar după alte cinci zile maior. Era o înaintare cu totul în afara regulamentelor, excepțională, Vogoride crezând că și-
Cariera lui Alexandru Ioan Cuza - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102214_a_103506]
-
Față de succesul masiv obținut de unioniști și de faptul că Marile Puteri au admis, dacă nu în întregime, dar în majoritate revendicările acestora, caimacamul Vogoride își modifică atitudinea pe care o adoptase cu privire la Cuza, după demisia acestuia din postul de pârcălab. El îl avansă la gradul de colonel și îl numește în septembrie 1858 ajutor al hatmanului miliției, post important în ierarhia militară. Mihail Kogalniceanu Căimăcămia de trei ce urmează lui Vogoride, îl avansează pe Cuza la rangul de hatman. Cu
Cariera lui Alexandru Ioan Cuza - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102214_a_103506]
-
alte cuvinte, până la numirea unui titular în acest post de conducere al armatei, Cuza îi ține locul. Așadar, în momentul alegerii sale ca domn, Cuza era comandantul întregii armate moldovene. Era un om popular; demisia sa răsunătoare din postul de pârcălab, într-un moment hotărâtor, îl făcuse cunoscut în întreaga țară și atrăsese asupra sa și atenția cercurilor diplomatice. Era un om simpatic și inteligent, având replică promptă și ascuțită. Nu era nici un ambițios, doritor de a face, cu orice preț
Cariera lui Alexandru Ioan Cuza - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102214_a_103506]
-
vor circula pe linia specială în noaptea desfășurării evenimentului, vor avea următorul traseu: Palatul Parlamentului (Muzeul Național de Artă Contemporană), Calea 13 Septembrie, strada Izvor, Bd. B.P. Hasdeu, strada Vasile Pârvan, Calea Plevnei, strada Mircea Vulcănescu (Muzeul Militar Național), strada Baldovin Pârcălabul, Bd. Gării de Nord, Piața Gării de Nord, Calea Griviței, Bd. Dacia (Muzeul Literaturii), Piața Romană, Calea Dorobanților (Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi), Bd. Constantin Prezan, Arcul de Triumf, Șoseaua Kiseleff (Muzeul Național de Geologie), Piața Victoriei, Calea Victoriei (Muzeul Național George Enescu, Muzeul
Noaptea Muzeelor. RATB înființează linii speciale. Vezi rutele by Cristina Ciobanu () [Corola-website/Journalistic/102048_a_103340]
-
ea îi va scrie mamei sale imediat după căsătorie: „Crede-mă că noul sentiment pe care-l simt pentru bărbatul meu nu mă va putea împiedica să te pot iubi și pe tine, scumpă mamă”... Când Cuza a fost numit pârcălab la Galați, în 1852, au apărut primele neînțelegeri în căsnicia cu Elena Ro-setti-Solescu. Numeroasele sale infidelități au devenit subiect de bârfe, ajunse și la urechile mamei Elenei. Nu aș fi crezut niciodată că soacra mea va îngădui cuiva să vorbească
Elena Cuza, soția lui Alexandru Ioan Cuza: „Minunata Principesă” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102198_a_103490]
-
Teatrul dramatic “M.Eminescu” din Botoșani și astfel a fost angajat acolo timp de opt ani. A fost distribuit în aproximativ 30 de roluri, dintre care amintim: Nica Oslobanu - “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă Florindo - “Mincinosul” de Carlo Goldoni Pârcălabul Petrică - “Viforul” după B.St.Delavrancea Licheaua - “Amadeus” de Alexandru Vasilache Gregorio, Spițerul - “Romeo și Julieta” de W.Shakespeare Bufonul - “A douăsprezecea noapte” de W.Shakespeare Manilov - “Suflete moarte” după N.V.Gogol Gulita - “Cucoana Chiriță” după V.Alecsandri Bufalmacio, Vecinul
VENTRILOCUL EDUARD SANDU SAU VOCEA DIN SPATELE UNEI PAPUSI CU SUFLET de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/clarissa_emanuela_1416238630.html [Corola-blog/BlogPost/360370_a_361699]
-
al Brașovului pe terasa interioară și acoperită de la [WaldOPub] ( https://www.facebook.com/Waldo.Cafe/photos stream ) pe strada Sf. Ioan nr. 11, seara, la o bere alături de prieteni și cei mai buni comedianți de la noi. Luni râdem bine alături de: Sorin Pîrcălab - fost membru al trupei Brigadă 2pe3. A fost la Românii au talent unde a luat da-uri de la juriu și like-uri de la oamenii de acasa cât cuprinde. Vino să începi săptămâna cu bună dispoziție și hohote de râs alături de gașca
Stand Up Comedy cu Sorin Parcalab @ Waldo Cafe by http://www.zilesinopti.ro/articole/5751/stand-up-comedy-cu-sorin-parcalab-waldo-cafe [Corola-blog/BlogPost/97771_a_99063]