30 matches
-
de vie. Observațiile se efectuează atât pe suprafața inferioară a limbului cât și pe nervurile principale și pe pețiolul frunzei pe ambele fețe. Se întâlnesc două tipuri de peri: orizontali, lungi și flexibili care în funcție de desime dau un aspect de pâslos (acoperind în totalitate organul respectiv, iar culoarea acestuia nu se mai poate distinge), pufos (când perii sunt lungi, dar desimea lor lasă să se vadă culoarea) și păienjenos (perii sunt lungi dar mai rari, dând aspectul unei pânze de păianjen
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
bine cu-o seară înainte? Umbrela îi strălucea. Picăturile de apă fuseseră tamponate cu șervețele igienice, iar armătura unsă cu puțin ulei la încheieturi. Plăcuța cu firma „Doppler“ sclipea pe mâner, înșurubată cu două nituri aurite. Totul se desfășura apatic, pâslos, auzeam vorbele, dar nu pricepeam nimic, buzele se mișcau mecanic, cu sonorul tăiat. Apoi, ca din senin, s-a dat drumul la bandă. „Robane, avem noutăți.“ Mi-am auzit numele și l-am recunoscut cu dificultate. „Sună promițător...“, am căscat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ușor transvers. -ab. rufescens Ganglb. Corpul roșu-unicolor. 9 Euconnus denticornis Müller & Kunze (ruficornis Denny) Corpul bombat dorsal, negru sau maroniu-negricios. Baza antenelor, tibiile și palpii roșcate. Uneori antenele pot fi roșii unicolore. Tâmplele și pronotul sunt acoperite cu o pubescență pâsloasă de culoare maronie. Capul și pronotul sunt mai convexe decât la motschulskyi. Antenele 107 ajung până la jumătatea corpului. Răspândită în nordul și centrul Europei. În pădurile montane sub frunzișul umed. l=1,8-2,0 mm. ♂ Al 8-lea articol antenal
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
ondulată (fig.44a-b, pag.45 ) ......................................................................................................3 3.Rândul de puncte de pe marginea anterioară a pronotului este întrerupt în partea mediană (fig.47a, pag.46 ). ♂ prezintă numai primele 2 articole de la baza tarselor anterioare lățite, cu o zonă acoperită de peri pâsloși..................................................4 -.Marginea anterioară a pronotului prezintă în partea mediană un rând continuu de puncte, cel mult el poate fi ușor șters (fig.47b, pag.46 ). ♂ au primele 3 articole ale tarselor anterioare îngroșate, prevăzute cu peri pâsloși.........................................6 4.Tarsele
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
acoperită de peri pâsloși..................................................4 -.Marginea anterioară a pronotului prezintă în partea mediană un rând continuu de puncte, cel mult el poate fi ușor șters (fig.47b, pag.46 ). ♂ au primele 3 articole ale tarselor anterioare îngroșate, prevăzute cu peri pâsloși.........................................6 4.Tarsele unicolore de nuanță roșcat deschisă. Partea dorsală a corpului des punctată, punctele se observă și în interiorul câmpurilor lucioase. Ghearele anterioare ale ♂ simple, nedenticulate........................................................................5 guttatus Payk. -.Tarsele brun-roșcate cu vârfurile roșcat-deschise. Dorsal corpul este acoperit cu o
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
poate produce pagube în mod constant între 3-4 % dar, în condiții de favorabilitate maximă pentru evoluția agentului patogen pierderile de recoltă pot fi de 20-25 % (Ana Hulea și col., 1975). Simptome. În toamnă pe frunze pot să apară pete albe, pâsloase, de mărimi variabile, ce pot fi semnalate pe ambele fețe ale limbului. În primvară, atacul se extinde, petele albe putând fi semnalate pe frunzele din etajele superioare, pe tecile frunzelor, pe paie și chiar pe spice. Sub pâsla albă-miceliană, țesuturile
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
formează în lumenul paiului pâsle fine, cenușii-brune. Pe nodurile și internodurile bazale, sub teaca frunzei, pâsla este densă și în ea apar periteciile. Acestea sunt globuloase la bază și cu un gât (rostru) alungit spre osteol, cu perete gros, negru, pâslos. Rostrul periteciei străpunge teaca frunzei bazale sub forma unor mici proeminențe. Periteciile au 300-500 µm și conțin asce cilindrice de 60120 x 10-15 µm. Ascosporii sunt filiformi, pluricelulari, la început hialini apoi ușor brunii, de 50-90 x 3-5 µm Epidemiologie
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
formațiuni punctiforme, de 1-2 mm în diametru, în jurul cărora se formează un halo roșu-violaceu la piersic, zarzăr și cais. Petele ies puțin în relief, ceea ce face ca fructele să fie aspre la pipăit. Pulpa fructelor de cais și zarzăr devine pâsloasă și are un gust fad. Pe lăstarii verzi, în jurul mugurilor, scoarța se brunifică, crapă și apar ușoare ulcerații ce fac ca mugurii să se usuce. Uneori ramurile tinere se deformează, apar umflături, ulcerații, cancere deschise, prin care se produc scurgeri
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
anin, simple sau în amestec), în lungul luncilor râurilor. ZIBELINĂ animal carnivor, asemănător cu jderul, cu blană scumpă, ce trăiește în taiga (pădurea de conifere); sinonim: samur. ZIMBRU animal sălbatic mare, din familia bovinelor, cu corpul acoperit cu blană deasă, pâsloasă, cu capul mare și coarne scurte, întoarse în afară; este pe cale de dispariție. ZONĂ ABISALĂ zonă de mare adâncime a fundului mărilor și oceanelor, situată sub 2.000 m adâncime. ZONĂ INDUSTRIALĂ un anumit spațiu al perimetrului urban în care
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
7 Cum vă veți ocupa de grădină Bolile grădinii Făinarea (oidium) Maladia este cauzată de o ciupercă ce atacă suprafața frunzelor: acestea sunt pătate de mici puncte albe care se întind rapid, până ce ajung să formeze un fel de suprafață pâsloasă lată, de culoare gri. Frunzele se usucă foarte repede. Ciuperca respectivă este activă mai ales în intervalul primăvară-toamnă. Un sfat: Când udați, evitați să pulverizați direct pe frunzele plantelor. Mana Este vorba tot despre o boală fungică, ce se manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
poate produce pagube în mod constant între 3-4 % dar, în condiții de favorabilitate maximă pentru evoluția agentului patogen pierderile de recoltă pot fi de 20-25 % (Ana Hulea și col., 1975). Simptome. În toamnă pe frunze pot să apară pete albe, pâsloase, de mărimi variabile, ce pot fi semnalate pe ambele fețe ale limbului. În primăvară, atacul se extinde, petele albe putând fi semnalate pe frunzele din etajele superioare, pe tecile frunzelor, pe paie și chiar pe spice. Sub pâsla albă a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
o formă specializată a ciupercii ce produce și făinarea grâului. Atacul pe orz este însă mult mai păgubitor, întrucât masa foliară ce poate fi infectată este mult mai mare. Simptome. Făinarea produce pe frunzele de orz și orzoaică pete albe pâsloase ca și la grâu dar suprafața afectată este mult mai mare, petele se pot uni și frunza poate fi distrusă în întregime. Transmitere-răspândire. Este aceeași ca și la făinarea grâului. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire și combatere sunt aceleași
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fost găsită de C. Oescu și I. Rădulescu în 1933 și studiată de C. Sandu Ville în 1967. Simptome. Miceliul parazit de suprafață al ciupercii formează pe frunze și tulpini o pâslă albicioasă, apoi brună. Erysiphe orontii formează pete albe pâsloase, mai bine conturate într-o primă etapă, apoi se extinde și acoperă frunza (fig. 80). Pâslele miceliene au aspect prăfos, datorită sporilor ce apar în lanțuri scurte. Sub pâsla miceliană țesuturile frunzelor mai întâi se îngălbenesc, apoi se usucă. Transmitere-răspândire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cufundate. Frunzele se brunifică și foarte repede putrezesc. La varză poate putrezi întreaga căpățână, iar la ridichi putrezirea începe de la vârful rădăcinii, unde apar răni adâncite brune. În solurile mai grele, ce rețin apa, ciuperca produce la suprafață, un miceliu pâslos alb-cenușiu care, la maturitate capătă culoarea brună și se observă greu. Atacul pe părțile subterane ale plantelor este greu de văzut și poate fi sesizat doar după simptomele exterioare de veștejire și îngălbenire a frunzișului. Pe țesuturile putrezite și apoi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
formațiuni punctiforme, de 1-2 mm în diametru, în jurul cărora se formează un inel roșu-violaceu la piersic, zarzăr și cais. Petele ies puțin în relief, ceea ce face ca fructele să fie aspre la pipăit. Pulpa fructelor de cais și zarzăr devine pâsloasă și nu are un gust bun. Pe lăstarii verzi, în jurul mugurilor, scoarța se brunifică, crapă și apar ușoare răni ce fac ca mugurii să se usuce. Uneori ramurile tinere se deformează, apar umflături, răni, cancere deschise, prin care se produc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care înconjură lăstarii pe porțiuni mai mari sau mai mici și împiedică diferențierea mugurilor de rod pentru anul următor. Atacul pe fructe este asemănător cu cel de pe lăstari. Fructele tinere se înnegresc și se zbârcesc; fructele mai evoluate prezintă pete pâsloase albicioase, apoi cenușii-brunii, în dreptul cărora țesuturile se necrozează și întreg fructul este cuprins de un putregai uscat sau umed (în funcție de umiditatea atmosferică). În timpul verii (iulie-august), pâslele miceliene albicioase și capătă o colorație, o nuanță, cenușie brunie, datorită formării unui număr
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
9.9.3.3. Făinarea Sphaerotheca macularis Boala este descoperită pe teritoriul țării noastre de către E. Docea în anul 1958, la o cultură de căpșuni din jurul orașului București. Simptome. Pe organele plantelor și în special pe frunze, ciuperca formează pete pâsloase, albicioase, ușor gălbui, care mai târziu devin prăfoase în urma formării unui număr mare de spori. Plantele atacate cresc mai puțin, frunzele se deformează și fructele sunt de slabă calitate, mici, nematurându se. Transmitere-răspândire. În cursul vegetației patogenul este răspândit prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
constată o implicare a acestor forme morfologice în efectele mecanice, hidraulice și termice ale foulingului biologic. Cele două ultime forme morfologice (3, 4) sunt responsabile în special de efecte mecanice, hidraulice și termice, nu neapărat de inițierea coroziunii, prin aspectul pâslos, rugos, ușor de îmbâcsit cu particule abiotice, pe care îl capătă depunerea biotică; în cele din urmă hifele, care sunt relativ lungi, constituie un fel de armătură a depozitului. Dacă la toate acestea adăugăm faptul că unele ciuperci au membrana
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
un "celebrator" al... stalinismului în baza unică a versurilor din Cogito ("Mi-am realizat/ Toate profețiile/ Politice"), totuși, produs minimal al unor ani tîrzii, cînd personalitatea poetului era alterată, totuși putînd avea o conotație ironică. Cuvintele încriminatoare sună de astă-dată pîslos, total inacceptabil:"Bacovia o lua de-a dreptul pe scurtătură, fără meandrele unor nuanțări ori exprimări aluzive. Așadar, lui, marea satisfacție a înfăptuirii nu-i fusese oferită de înfăptuirea visului României întregite, nici de dobîndirea deprinderilor democratice după secole de
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
cu o eleganță Art-nouveau, totul atins de decrepitudine. Duelul dintre Deckard și Batty se desfășoară în atmosfera crepsculară, vetustă a unor interioare somptuare, cum am văzut la Sankt Petersburg, apartamente cu ceva de corabie înecată, în care lumina pătrunde filtrată pîslos prin pînze dense. În final, Deckard pierde în fața unui adversar net superior, însă Batty nu-și ridică trofeul, ci îl salvează la limită pe polițistul extenuat. Poate că viața reprezintă acea valoare unică, de nesuplinit, după care tînjesc aceste ființe
Când androizii visează oi electrice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9478_a_10803]
-
unde mă aștepta una dintre aceste fete-păpuși, cârlionțate și docile. Deși eram bărbat deja când am avut acest vis, nu mi-a fost dat s-o posed pe Silvia, și toată excitația mi s-a risipit în încîlceala unor încrengături pâsloase de vorbe și gesturi. Am ieșit cu ea de mână, am traversat șoseaua înzăpezită și i-am privit părul albastru în lumina vitrinelor de la farmacie și de la restaurantul "Hora", apoi am așteptat tramvaiul amândoi, în ninsoarea care ne ștergea trăsăturile
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
zona optică primară, aflată în jurul fisurii calcarine a lobului occipital, în partea cea mai din spate a craniului. Aici imaginea inversă transmisă de retină era reconstruită, interpretată și prelucrată de șase straturi de neuroni grupați în mii de columne. Aici pâsloasele imagini primeau strălucire și margini clare, volum și saturație a culorilor. Macheta fără viață și fără psihologie a celor văzute, totuși, de doi ochi din țesut organic ai unei ființe cu idei și cu frustrări era trimisă-n cele din
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fire întrețesute, care duc spre lumile învecinate sau aflate "peste mări și țări". Scrierea noastră e feniciană, calendarul nostru e asirian, "invențiile" noastre sânt chinezești, în coșmarurile noastre apare monstrul Humbaba, sîntem toți copiii potopului universal. Europa e un concept pâslos și relațional, o construcție mentală complexă, un sentiment contradictoriu, în care dragostea și ura de sine converg. Dar în același timp a cădea în relativism total, a susține că toate culturile au produs echivalenții valorici ai lui Homer, Shakespeare și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Concretă, ușor de prins în brațe, egală cu noi în voluptatea supunerii și dominației... Zorii începeau să dilueze spre albastru întunericul din geam când am urcat iarăși în camera mea și m-am prăbușit în așternut. O zdrențuială acră și pâsloasă de vise m-a însoțit până dimineață. . .."Cîte nopți pentru o singură dimineață!" Scriu de mână, prima dată după atâția ani în care zgomotul sacadat al mașinii mele de scris mă izola și, asemenea cartonașului pe care-l privește cel
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Mundy c-o mînă pe umărul lui Duncan, Închipuindu-și-i cum se depărtează Încet și intră În salon, iar Duncan se așază Într-un fotoliu și domnul Mundy În celălalt. Simți din nou În piele atmosfera lipsită de aer, pîsloasă a casei și merse mai energic - Înviorîndu-se brusc din cauza nopții reci și a sunetului scorțos al tocurilor ei pe trotuar. Faptul că merse repede o făcu să ajungă prea devreme În stație. A trebuit să se plimbe prin sala casei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]