725 matches
-
de treburile mele cu grădinăritul. - Desigur, vezi-ți de treabă cât stau eu singură și cu gândurile mele și începu din nou să plângă. Sebastian ieși din living lăsând-o cu gândurile ei, fără să mai intervină. Nu-i plăcea pățania colegei dar nimic nu-i nou sub soare, acest lucru s-a întâmplat și se va întâmpla mereu în familiile unde dragostea celor doi soți la un moment dat se risipește pe drum, nemaifiind uniți de aceleași sentimente trainice ale
ROMAN. CAPITOLUL SAPTESPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454999698.html [Corola-blog/BlogPost/362419_a_363748]
-
cu vin roșu, căreia îi sărise dopul. Eu care oprisem și nu știam ce trebuie să fac, am respirat ușurat, ei mi-au zâmbit în semn că totul este în regulă, după care am pornit mai departe. Și tot o pățanie asemănătoare legată de vin mi s-a întâmplat și mie puțin mai târziu. Coboram pe Cobălcescu, înainte de intersecție era stație de tramvai, o parte din pietoni pe refugiu iar alții pe trotuar pregătindu-se să prindă tramvaiul. Aveam în spate
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (27) de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_27_ion_untaru_1348806033.html [Corola-blog/BlogPost/365811_a_367140]
-
a rupt și fuzeta de la roata stânga față. Fuzetă care, dacă s-ar fi rupt cu numai o zi mai devreme, demult nu m-aș mai fi numărat printre oamenii vii ai lumii acesteia. Când îmi aduc aminte prin câte pățanii am trecut, stau și mă gândesc că de mult lucruri mă pot plânge, numai de protecția îngerului meu păzitor, nu! Referință Bibliografică: Ne-am întâlnit pe internet (27) / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 636, Anul II, 27
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (27) de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_27_ion_untaru_1348806033.html [Corola-blog/BlogPost/365811_a_367140]
-
în plâns și îl blestema pe primar. Cezar, mai tânăr cu un an decât Mircea, a ajuns calul președintelui de G.A.C. Erau doi cai tineri, grași și frumoși, mândria părinților mei. De aceste animale mă legau multe amintiri și pățanii din timpul copilăriei. Încă îmi amintesc vara, când deja eram mai mare, aveam vreo 12-14 ani și mă duceam la secerat cu fratele cel mic al mamei, care conducea secerătoarea bunicului și avea la îndemână un bici lung, împletit din
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
usturimea provocată de acest bici, când mă lovea în timp ce mergeam călare, în fața boilor și mai mă prindea somnul, din cauza legănatului și a soarelui care la prânz dogorea din ce în ce mai tare, iar caii se abăteau de la brazdă sau încetineau ritmul. O altă pățanie ce-mi vine pregnant în minte, este când eram la treierat la G.A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri ce transportau grămezile de paie ieșite de la batoză, iar acestea erau trase de perechea
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Dunăre, când, după niște inundații, crescuse iarba mare pe malurile fluviului, iar eu, din neatenție, uitându-mă la peștele prins de nepotul meu Dănuț, m-am dus direct în apă. Doar țigara mi-a rămas aprinsă la suprafața apei, căci pățania scăldatului m-a surprins cu ea în gură. Pe atunci fumam, după prostul obicei al unor pescari... În ziua aceea de pomină, am avut ghinionul ca soarele să nu se ridice toată ziua și frigul pe care am fost nevoit
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
iasă la iveală ca să elucidăm misterul. Nu vă doresc răul, ci din contră, vreau ca moștenirea voastră să nu încapă pe mâinile unor șarlatani. Bărbatul povesti despre ispita diavolului care-l luase de acasă și-l plimbase prin pădure, apoi pățania cu castelul și impasul în care se aflau. - Copii mei, aveți deplină încredere în mine că sunt om cu frica lui Dumnezeu. Nu divulgați secretul. Mă voi interesa la județ despre procedura ce trebuie îndeplinită. Nu scoateți la vedere nici o
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
un balon în jurul corpului, însă căptușeala din bumbac, îmbibată cu apă se îngreunase și trăgea de mine la fund. Când m-am văzut la mal, mi-am tras sufletul puțin, apoi am aruncat pantalonii și bluza de pe mine, povestindu-i pățania colegului meu. Mirat, Gică mă asculta și nu-i venea să creadă că am fost în pericol să mă înec, din cauza treningului turcesc, luat de la țiganii de prin piața Griviței din Constanța. Pe urmă, am trecut canalul numai cu slipul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
în plâns și îl blestema pe primar. Cezar, mai tânăr cu un an decât Mircea, a ajuns calul președintelui de G.A.C. Erau doi cai tineri, grași și frumoși, mândria părinților mei. De aceste animale mă legau multe amintiri și pățanii din timpul copilăriei. Încă îmi amintesc vara, când deja eram mai mare, aveam vreo 12-14 ani și mă duceam la secerat cu fratele cel mic al mamei, care conducea secerătoarea bunicului și avea la îndemână un bici lung, împletit din
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
usturimea provocată de acest bici, când mă lovea în timp ce mergeam călare, în fața boilor și mai mă prindea somnul, din cauza legănatului și a soarelui care la prânz dogorea din ce în ce mai tare, iar caii se abăteau de la brazdă sau încetineau ritmul. O altă pățanie ce-mi vine pregnant în minte, este când eram la treierat la G.A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri ce transportau grămezile de paie ieșite de la batoză, iar acestea erau trase de perechea
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
Dunăre, când, după niște inundații, crescuse iarba mare pe malurile fluviului, iar eu, din neatenție, uitându-mă la peștele prins de nepotul meu Dănuț, m-am dus direct în apă. Doar țigara mi-a rămas aprinsă la suprafața apei, căci pățania scăldatului m-a surprins cu ea în gură. Pe atunci fumam, după prostul obicei al unor pescari... În ziua aceea de pomină, am avut ghinionul ca soarele să nu se ridice toată ziua și frigul pe care am fost nevoit
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
stat lângă el și sub privirile lui scrutătoare, parcă mai sigur pe mine, parcă mai om. Conu Jorj sta mai toată ziua tolănit în pat și-mi povestea cu pronunția lui ușor basarabenească și cu vocea-i de bas profund pățaniile din viața-i fără pereche. Din când în când își mai aprindea câte o Aromă cu care izbutea să mă aducă într-o stare de deznădejde soră cu moartea, întrucât, fiind eu fumător blestemat să consume trei pachete de Carpați
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) by http://revistaderecenzii.ro/haralambie-gramescu-pactul-cu-diavolul-1994/ [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
sinceră,dar învolburată, și delirul suav,amestecând în creuzetul eului, într-o regie proprie, referința culturală cu elemente biografice, poeme cu adrese precise,instrumente cu ajutorul cărora sondează mereu misterul ancestral:Eu îmi trezesc uitarea,un regat/ Și trec înfierbântată prin pățanii/ Și, fără înțeles, mă strig și cad/ Ca un salcâm în urma unei sănii.(Regat).Răstălmăcind aparențele pentru a descifra filonul spiritual, poeta în acest volum vibrează patetic împingând trăirile până în haloul mitului:De-atâta strâns și de nesomn, / Ai ochii
CRISTINA MARIA PURDESCU-MAI TÂNĂRĂ CU UN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cristina_maria_purdescu_mai_tanara_cu_un_cuvant.html [Corola-blog/BlogPost/351147_a_352476]
-
de Crăciun, Călina înțelese... Atunci știu că va purta pentru totdeauna în suflet un vis minunat, trăit cândva cu adevărat, într-o lume numai a ei, în cel mai frumos basm care se putea închipui vreodată... (din volumul "Destine", capitolul "Pățaniile Călinei", Editura Armonii Culturale, Adjud, 2016) Referință Bibliografică: DAR DE CRĂCIUN / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2185, Anul VI, 24 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DAR DE CRĂCIUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1482588375.html [Corola-blog/BlogPost/344807_a_346136]
-
migrația sub impulsul lor ancestral, se revarsă din toate direcțiile, țintind școlile, precum acul busolei spre nord, oricum am răsuci-o, se strâng în buchete, din mers pe drum și, bătându-se să-și audă fiecare propriile cuvinte geniale, ale pățaniilor vacanței, alunecă spre școli. Acesta era și este și acum miracolul începerii școlii și grădiniței, pentru frunzișul omenirii, copiii, începând de la cei ce gândesc în chiote, la cei ce se îndreaptă spre noua frontieră a complicării celei mai simple și
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/_nicoleta_pascaru_mugurii_lu_aurel_v_zgheran_1373108070.html [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
în vagon...vorbesc. Bineînțeles, pe limba lor, tradusă de iubirea și talentul doctorului Chirtoc în limba română. Simțind unde călătoresc și că drumul este lung, neavând ce face, caii își povestesc viețile lor trecute pe la diverși stăpâni și diferitele lor pățanii la și cu aceștia, întâmplări fericite și nefericite, în funcție de caracterele acelor stăpâni. Ei, veți zice, un simplu exercițiu de imaginație! Așa ar fi dacă povestirile cailor nu ar fi învăluite în căldura sufletească a talentatului autor. Farmecul romanului este dat
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1428423826.html [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
Așa de frumoase imagini îți creează, încât ai senzația că ai parcurs în același timp, același drum să te întâlnești cu pădurarul și brigadierul, care să-ți marcheze arborii uscați din parcela delimitată din Fondul funciar, conform „Titlului de Proprietate„. ”Pățania” creșterii iezilor sălbatici este greu de ... ”digerat”..., imposibil să nu plângi. Capitolul ” Pedeapsă pentru un înecat” te duce cu gândul la perioada colectivizării când, inclusiv, elevilor de la școală, de orice nivel li se dădea de lucru: - muncă patriotică - de multe
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1424596512.html [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
Acasa > Literatura > Proza > GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului 27.01.2016 Găina (Scheci a la nea Mărin) Elena Agiu-Neacșu Mă, frațâlor, ascultați la mine pățanie! Mă pomenesc anu’ trecut, așa pe primăvară cu Ion a lu’ Fleașcă la poartă. Nea Mărine, zâce, vino pân’ la mine că am o treabă cu ’mneata! Ce treabă, mă? îl întrebai. Ce treabă ai tu cu mine? Vino, zâce
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1453921842.html [Corola-blog/BlogPost/378034_a_379363]
-
pușcociul de pe jos și intră în casă. Spășit, moșul urcă la deal să prindă iapa, îmbiind-o cu blândețe și cu vorbe de împăcare. O prinse de căpăstru, o luă la vale, și se îndrepta amărât spre casă. Toată acea pățanie a fost văzută de vecinul gard în gard al lui Costan, unul Ilia Polec, un hâtru și jumătate. Se prăpădea de râs văzând cele întâmplate vecinului său . - Pani Costan, ce-ați pățit? De ce sunteți așa de mânjit de iarbă și
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396851947.html [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
minții umane la necunoscut și incertitudine, este o metodă prin care omul se simte capabil să controleze ceea ce i se întâmplă. Sigur că acest control este o iluzie dar în lipsă de altceva e mai bun decât nimic. Uite altă pățanie. Eram la o întâlnire amoroasă cu o tipă și, din vorbă în vorbă, îmi povestește cum ea, înainte să ajungă acasă, trimite energii către apartamentul în care locuiește în așa fel încât, atunci când pășește înăuntru, să fie întâmpinată de energii
„Ai o aură mișto!” Cum mă apăr când un iluminat se oferă să mă rezolve energetic sau să mă purifice cu cristale by https://republica.ro/zai-o-aura-misto-cum-ma-apar-cand-un-iluminat-se-ofera-sa-ma-rezolve-energetic-sau-sa-ma-purifice-cu-cristale [Corola-blog/BlogPost/338277_a_339606]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > COMOARA BLESTEMATĂ - VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1400 din 31 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului În urma celor întâmplate cu Mitru Fieraru și pățania Mariței lui Gogonete, Elena Valdescu îi zise soțului: - Dragul meu, e cazul să-i spunem preotului că vrăjitoarea ne-a călcat curtea și ne-a făcut farmece. Zis și făcut! Odată cu căderea amurgului cei doi tineri bătură la poarta slujbașului
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
îi găsiră pe cei doi soți într-un ungher cu chipurile împietrite de spaimă și fără grai. Abia își reveniră la realitate, iar vecinii nu-i părăsiră decât la ivirea zorilor. Unul dintre ei alergă la Popa Ștefan să anunțe pățania. Preotul se cutremură, apoi grăi: - Anunță întregul sat că la noapte ne vom lupta cu diavolul! - Binecuvântează-ne părinte să avem această tărie! - Binecuvântat fie numele Domnului! Și făcând semnul sfintei cruci îl îndemnă să se grăbească. Întreaga ziulică satul
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
cap bețivane și dute să dormi în cortul tău! - Nnu-l găsesc! Ccredeam că e ăsta! - Iată-l colo tâmpitule! Îi arătă celălalt cu degetul un grup de corturi pe partea opusă de plajă și-l împinse într-acolo. După toată pățania, Mirandei îi venea să râdă asistând la scena dintre cei doi. Victor se întoarse jenat spre ea zicându-i: - Îmi cer mii de scuze domnișoară, încă o dată! Mă numesc Victor Poienaru și mi-e rușine de prostia lui Ion căci
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1464122911.html [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
un balon în jurul corpului, însă căptușeala din bumbac, îmbibată cu apă se îngreunase și trăgea de mine la fund. Când m-am văzut la mal, mi-am tras sufletul puțin, apoi am aruncat pantalonii și bluza de pe mine, povestindu-i pățania colegului meu. Mirat, Gică mă asculta și nu-i venea să creadă că am fost în pericol să mă înec, din cauza treningului turcesc, luat de la țiganii de prin piața Griviței din Constanța. Pe urmă, am trecut canalul numai cu slipul
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444627371.html [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
românești. Și în atmosfera aceasta plină de melancolia istoriei, vitregită însă de dulcile mângâieri ale primăverii, căci, deși ne aflam într-o zi senină de aprilie, bătea un vânt aspru, o rămășiță a crivățului, părintele Romică începu a ne povesti pățania sa, legată de relația lui cu legenda locului. Fusese împins să o facă acum, poate, și pentru că protagonistul întâmplării era de față, ce-i drept, cu altă vârstă și cu altă minte ... Din tonul povestitorului cu har, încă de la început
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Vaca_bourului_sau_in_timp_ce_unii_ign_gheorghe_parlea_1336330959.html [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]